![]() |
aveti vreo parere la "poezia" aceasta?
Sufletul mi-e incarcat si nu stiu cum sa ma-npart,
Cand de dor de pribegie, Cand de-al poftelor traire. Am rasmas doar cu-o nadejde: Liman lin neinviforat, Doar Stapana Lumii poate, Cu-al Sau Mare Imparat Sa-mi aline suferinta,pofta ...dorul ne-incetat. De pacat impovarat, Sufletul s-a pustiit, Nu exista mangaiere,pace,liniste,.. Nicigand. Doar o pofta far de margini, De lumescul trai desert. Doar o perioada-n viata, Am simtit o mangaiere Dar acu s-a terminat Si-am cazut indeznadejde. Tata,Tata! Spune-mi de ce oare,sufletul mi-e tulburat? Am cazut. Dar stiu eu oare? De ce sufletul mi-e incercar? Raspunsul singur il cunosc. Si nu stiu de ce te-ntreb.. Doar pacatul e devina. Viata mea ce intinata, In tot felul de pacate: Desfranari,betii si certuri, Far de margini ,de-nfranare. Nu exista stapanire,pocainta sau durere, Iar cand vreau sa ma opresc Tot imi iesi in cale tu ,cel mandru Rau si necurat: Cu o pofta,o ispita Ce ma face iar si iar sa cad in neant. In pacat. Indoieli, Cumplite ganduri, Imagini,amintiri din viata Sunt intiparite-n mine, In mintea mea cea "prea isteata" Doar privind tot inainte, In jos ,la cer si inspre TINE Imi ramane o nadejde: Ca ma vei curatii precum Psalmistul Si-mi voi incepe viata iar. Cu dragoste si cu nadejde, Credinta mare si blandete. |
Ar trebui sã scrii cu rimã.
|
poezia asta reprezinta lupta crancena pe care o da sufletul in aceasta viata cu ispitele acestei lumi....de fapt...asa e viata noastra.....o lupta continua ,sa putem tine calea cea dreapta spre mantuire......
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 15:26:14. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.