Întoarceri contemporane la ortodoxie
 

Cunosti vreun caz concret cand cineva care ratacind la secte si facandu-se rugaciuni pentru acea persoana, omul acela sa revina la ortodoxie? Mi-ar placea sa citesc istorisiri de acest fel pentru intarire in credinta.

Pecetea Darului Duhului Sfint!
Ce minunat!
https://www.youtube.com/watch?v=i5Fia2AkAeU

Dumnezeu să o întărească și să o ocrotească cu Harul Său!!!

Scuze că nu e un exemplu contemporan, dar cred că merită menționată și Sfânta Cuvioasă Monica, mama Fericitului Augustin, ca un exemplu canonic de mamă a căror rugăciuni au dus nu doar la întoarcerea fiului ei la credință, ci la călugărirea sa și exercitarea unei influențe imense în creștinism. Și Augustin rătăcea pe la sectele vremii; povesteșe tot parcursul în cartea sa „Mărturisile” sau „Confesiuni”.

Am vazut acel clip in urma cu ceva timp

Vezi ca daca folosesti motoare de cautare dai de multe povestioare video, scrise.
Pe mine personal m-au atras si intarit mereu Pildele si Povestirile din Pateric. Sa vezi acolo experiente duhovnicesti in lupta cu lumea! Ramai ca traznit deoarece fara sa vrei faci legaturi cu viata ta. Practic sunt povestiri ale Duhului Sfint.

Întoarceri la Ortodoxie ar fi bine să facă și oamenii care după anul 1989 s-au convertit de la Ortodoxie la greco-catolicism.

Au existat cazuri din acestea! S-au lăsat „impresionați” de felul cum episcopii greco-catolici au rezistat în fața comuniștilor în 1948 și în anii adiacenți acestuia, fără să treacă la Ortodoxie - adevărul este că și modul în care le-a fost atunci pusă în față Ortodoxia a fost unul greșit, care nu i-a ajutat să înțeleagă cu adevărat de ce Filioque este o erezie și de ce Ortodoxia lui Hristos este Adevărul.
Ortodoxia NU trebuie predicată ca o alegere de tipul „ori te convertești ca să primești funcție mare și să trăiești bine pe pământ, ori te omor”! Greco-catolicii aceia au rezistat cu râvnă, dar erau pe o cale greșită a dogmelor. Mai departe, după moarte, sigur că Domnul i-a judecat după măsurile Lui.

Și atunci, după ce comunismul românesc a făcut „buf” și cultul greco-catolic a fost reînființat, au existat oameni botezați ortodox care au aderat la el. Unul dintre administratorii fostului forum catolic din România era și el un exemplu, iar într-o postare de acolo chiar a făcut odată o formulare de genul „Mulțumesc Doamne că m-ai condus la catolicism”. Vă dați seama?...
Și colegul nostru de forum Mihnea Dragomir a făcut tot așa... botezat ortodox, devenit greco-catolic după 1989. Și au fost și ortodocși care au trecut la „ritul latin”!

Toți acești oameni, cât mai sunt încă în viață, ar trebui să repete gestul făcut de fata din video-ul de mai sus. Este drept că ei și familiile lor foarte probabil se simt „confirmați”, la propriu și la figurat, în alegerea lor catolică, după atâta timp, și atunci ar fi o adevărată minune să realizeze că tot Ortodoxia este casa cea adevărată. Dacă s-au lăsat smintiți de păcatele omenești ale reprezentanților Ortodoxiei și nu au analizat mai profund dogmele înainte să facă trecerea, e mai greu! Cu timpul, ajungi să fii tot mai „înfiletat” în noua casă pe care ți-ai ales-o și este greu să te mai întorci. Cu toate acestea, în mod sigur Domnul îi așteaptă și pe ei!

Una este să fii de mic copil pe o cale greșită, adică în altă credință decât Ortodoxia, și alta este să fii ortodox și apoi să pleci. Este mai grav să afli calea cea dreaptă și apoi să o lași! Tânăra din video pare să fi avut mai mulți oameni în jurul ei care să o sfătuiască de bine și, până la urmă, să îi înmoaie sufletul și s-o convingă și ei să vină înapoi. Că nu era singură în biserică la slujba cu Sfânta Taină a Mirungerii. Ceilalți oameni pesemne că i-au servit și ei de sprijin moral. Mai greu este când hotărăști mereu singur ce să faci pe calea credinței (o strategie periculoasă, singurătatea asta), sau când tu și toți ai tăi aveți o credință greșită!

Așa cum și noi, ortodocșii care suntem deja în Ortodoxie, avem datoria să ne convertim sufletele mai departe către Domnul, prin viața în Biserică, așa și oamenii aflați afară trebuie să vină încoace. Și atunci, la cât mai multe veniri și întoarceri la Ortodoxie!

Adevărul e că oricine își dă viața pentru Hristos este un om mare. În Ortodoxie există botezul sângelui exact pentru mucenicii care nu sunt botezați ortodocși dar își dau viața pentru Hristos. Deci faptul că nu sunt botezați ortodocși nu prea ar mai conta la Judecată, de vreme ce și-au primit botezul prin sânge oricum. Bineînțeles ce le ofereau comuniștii nu era Ortodoxia adevărată, ci colaboraționism cu unele îngăduiri. E clar că jertfa era decizia mai demnă în astfel de împrejurări.

Dar nu văd de ce ar adera cineva la catolicism de parcă noi n-avem și mai mulți mucenici pentru credință? Poate n-au fost ierarhi, dar am avut o sumedenie de mireni, preoți, și monahi.

La fel ca apostații la neoprotestantism de dupa 1990, apostații greco-catolici mi se par oameni confuzi.

Mai găsești câte unul dar foarte rar.

La fiecare sectant neoprotestant care merge la secta ortodoxă, o mie de ortodocși vin în bisericile evanghelice.

Nu am cunoscut pe nimeni, dar pe internet am citit de persoane care s-au intors la ortodoxie. O femeie din comentarii in acest clip (dau copy-paste aici): https://www.youtube.com/watch?v=ZQuXYAfamJA&t=1187s

Ce inseamna rugaciunea parintilor, catre copii.

"@ancad795
2 weeks ago
Doamne ajuta! Eu sunt nascuta ortodoxa, dar in timpul facultatii spre rusinea mea am ajuns in plasa penticostalilor si multi ani am mers la biserica lor, ajungand chiar sa ma botez la ei. Cu timpul am inceput sa vad si sa inteleg altfel biserica si oamenii de acolo. Ma rugam mereu lui Dumnezeu pentru luminarea mintii mele si daca gresesc sa imi arate si sa ma faca sa inteleg calea cea dreapta.
Multi ani mi-au trebuit si mult zbucium sufletesc ca sa ajung sa vad ortodoxia in adevarata ei lumina si valoare! M-am reintors in biserica si recunosc ca o perioada nu puteam sa ma rog Maicii Domnului fiindca purtam inca in suflet o raceala, ca urmarea a invatamintelor din biserica lor.
Mintea stia ca nu e bine, dar sufletul nu se lasa inmuiat. Dupa ce m-am rugat mai mult Maicii Domnului, am inceput sa o vad din nou ca pe o Mama, cea mai Sfanta fiinta nascuta vreodata pe pamant din om. Cea mai sfanta femeie de pe pamantul acesta de la facerea lui si pana la finalul timpului.
Ei ar trebui sa o considere Sfanta si din prisma aceasta: cum ar putea Dumnezeu sa aleaga sa trimita pe Fiul Sau pe pamant printr-o femeie oarecare? Domnul Cel Sfant s-ar fi putut intrupa din cineva pacatos? Maica Domnului nu a pacatuit nici cu gandul! Avea doar pacatul stramosesc.
Mai pastrez legatura cu oameni din biserica cealalta dar stiu ca nu ii pot schimba prin ceea ce le spun, sunt prea incrancenati si nu pot intelege ca ceea ce li se prezinta nu e adevarul. Sa ii lumineze Dumnezeu prin mila Sa!
Eu ma bucur ca pt mine s-au rugat parintii si ma pomeneau si la biserica chiar daca eram departe… cred ca m-au ajutat pe calea aceasta incurcata.
Toate pataniile acestea m-au ajutat fiindca am devenit putin mai inteleapta si am studiat si am inteles ortodoxia un pic mai in profunzime."

Foarte bine terminată povestea Ancăi din comentariul de mai sus! O situație de viață din care baptiștii, adventiștii, iehoviștii, unitarienii și Penticostalii Tradiționali au ceva de învățat.