Parastas
 

Buna ziua, sunt Fedor, am 40 de ani. Ratiuni de ordin sentimental si legal ma obliga sa organizez parastasul de 40 de zile al unei rude decedate. Din cauza faptului ca lucrez in Spania voi ajunge cu intarziere, adica dupa 45 de zile. Data fiind situatia, credeti ca intarzierea constituie o problema, cel putin din punct de vedere crestin? Multumesc!

Nu e nicio problema daca veti intarzia, important este sa nu uitati sa-l pomeniti. Dumnezeu sa-l bucure de odihna fericita a raiului.

Merci pt. raspuns. nu vreau sa fiu carcotas, dar de ce totusi toate parastasele se fac inainte de termenul stabilit, daca zici ca nu are niciun fel de importanta? intreb fiindca.. cultura mea teologica este precara

Am inteles ca motivatia dvs. pentru organizarea parastasului, este de ordin sentimental si legal.

Cat priveste punctul de vedere crestin, nu aveti nici o motivatie pentru a efectua un astfel de ritual.

Nu e chestie de cultură teologică. Există o credinţă populară că sufletele stau 40 de zile pe pământ, după care se înalţă la cer. Dacă ar fi adevărat, atunci ţinerea parastasului înainte, mai degrabă decât după, ar avea o logică.
Numai că această credinţă populară nu are nici un suport în ceea ce ni s-a revelat despre Dumnezeu şi despre lucrurile din urmă ale omului. Dimpotrivă, noi credem că, imediat după moarte, care este despărţirea sufletului de trup, sufletele merg la Dumnezeu care le judecă şi, în funcţie de starea în care le găseşte, le repartizează "în Cer" sau "sub pământ".
Când spun "imediat" înseamnă cu adevărat extrem de repede, mai repede decât ne închipuim, încât atunci când ceilalţi îşi dau seama că acela este mort, sufletul lui deja a pornit într-o direcţie sau în alta.
De aceea, teoria cu "40 de zile pe pământ" trebuie respinsă ca fiind un eres.
Probabil că totul pleacă de la stagiul de 40 de zile al Domnului nostru, între înviere şi înălţare. Numai că El a făcut asta cu scop didactic, ca să se convingă oamenii că a înviat cu adevărat. Nu înseamnă că aşa vom face şi noi.

Nici teoria dvs. cu cu deplasarea imediata a sufletelor (poate ne dati o definitie a sufletului) si repartizarea lor imediata, nu are un suport crestin. Tot inventie sau folclor de proasta calitate se cheama.

Nu este vorba de teoria cu "40 de zile pe pamant", ci de "40 de zile de umblatura". Vedeti aici detalii despre haladuirea acelei fantome (o entitate a mortului, care are constienta, simtiri, suferinte, etc): http://www.sfaturiortodoxe.ro/drumul.htm

Dar nu este vorba de teoria mea. Când am spus "noi credem", m-am referit la "noi, cei ce facem parte din Bisericile Apostolice", şi nu la ce cred adventiştii. Delatfel, trebuie să vă puneţi de acord cu Doriana şi Penticostalulmântuibil şi să elaboraţi o platformă comună despre eshatologia particulară. Ia să vedem: reuşiţi ?

Ca sa pretinzi ca faci parte din "bisericile apostolice", trebuie sa crezi ceea ce ne-au invatat Domnul Iisus Hristos si Sfintii Sai Apostoli. Iar Ei nu ne-au invatat niciunul din basmele pe care le insira asazisele "biserici apostolice".

Cand vorbesti despre moarte, trebuie sa te gandesti la revenirea Mantuitorului, invierea mortilor si mostenirea vietii vesnice. Astea sunt inavaturi demne de o biserica apostolica.

Ne spuneti din ce cult faceti parte? Cel penticostal?

Nu sunt penticostal. Mai incercati.

Totusi, are vre-o importanta din ce cult fac parte? Discutam despre invataturi crestine (ale Domnului Hristos) valabile pentru toti cei ce-si zic crestini.

Nu, penticostalii cred în supravieţuirea sufletului după desprinderea de trup. Acesta e din soiul cel mai rău de sectanţi: e adventist.
Culmea este că toţi pretind a se baza pe Biblie. Şi pe nimic altceva. Şi au aceleaşi Biblii (cu unele ediţii modificate în cazul adventiştilor). Totuşi, între ei şi penticostali sunt diferenţe MULT mai mari decât între catolici şi ortodocşi, deşi noi ne mai bazăm şi pe tradiţie care, de 1000 de ani, e diferită. Astfel, adventiştii nu cred în viaţa după moarte a sufletului, ca entitate despărţită de corp. În schimb, cred în Mileniu. Exact opusul e adevărat despre credinţa penticostalilor, care, din acest punct de vedere, este asemănătoare cu a noastră.

Dar de ce nu ne spui tu? Esti las... asa se pare.
Ne lasi pe noi sa ghicim... Pai asa putem sta pana la anu' ca sunt multe secte ratacitoare pe pamant.

Avand in vedere ca afirmatia de la final vine din partea dvs., o iau ca pe un compliment.

"Doctorul isi schimba indeletnicirea (face pe teologul), dar naravul ba."Trebuia sa aruncati un neadevar. Adventistii (cel putin cei din Romania) nu au o traducere proprie a Bibliei. Folosesc traducerile ortodoxe existente (in special varianta Dumitru Cornilescu - Biblie a carei traducere s-a facut intr-o biserica ortodoxa din judetul Botosani).


O completare necesara: adventistii cred ca dupa moarte urmeaza revenirea Mantuitorului, invierea mortilor si mostenirea vietii vesnice.

Mileniul. Mia de ani sau miile de ani (in unele traduceri) reprezinta o perioada de timp limitata, despre care se vorbeste in Sfanta Scriptura. "Iar ceilalti morti nu înviazã pânã ce nu se vor sfârsi miile de ani."(Apocalipsa 20:5) Este ceva rau sa crezi in ce spune Biblia?

Ce concluzie inteligenta ati tras! Pai de ce sa va mai spun si eu daca tot v-a spus Mihnea (tocmai din postarea nr. 7).

Acum daca stiti din ce biserica fac parte, se schimba cu ceva datele problemei. Nu tot despre inventia asta, numita parastas, vom discuta?

Două minciuni într-o singură postare. Şi un atac la persoană.
Prima minciună este "Biblia ortodoxă = Biblia Cornilescu" Eu zic să-i lăsăm pe ortodocşi să ne spună dacă această regretabilă ediţie este sau nu ortodoxă.
A doua minciună: "Biblia adventistă = Biblia Cornilescu". Ia să arătăm minciunile adventiştilor în toată splendoarea lor: un principal sit al acestei comunităţi ecleziale este intercer.ro. Iată şi motorul de căutare biblic după "Cornilescu" găsit acolo:
http://intercer.net/blogs/biblia/

Acuma, mergeţi pe "căutare", acolo unde e un meniu, din care, by default, scrie "toate cărţile" şi verificaţi dacă găsiţi acolo "Tobit" sau "Iudita". Acestea (şi altele) sunt socotite de sectanţi "apocrife". Şi totuşi, ele sunt prezente în "Biblia Cornilescu". Deci, au îndrăznit să ciuntească întregi cărţi din Sfânta Scriptură şi totuşi să păstreze numele ediţiei: "Cornilescu". Asta da, onestitate intelectuală specific adventistă !

Dar, ca să ştiţi ce se întâmplă cu sufletul când moare omul, am să vă spun care-i drumul sufletului imediat după moarte, după tradiţia Bisericii Ortodoxe.

De când murim şi până la 40 de zile, când are loc judecata particulară a sufletului şi se hotărăşte de Dumnezeu unde o să stăm, la bine sau la rău, până la judecata de apoi, este un timp de tranziţie, adică un timp provizoriu, pentru drepţi şi pentru păcătoşi.

Când moare omul şi când îşi dă sufletul, în clipa aceea apar în faţa lui atâţia diavoli, câte păcate a avut omul şi atâţia îngeri sfinţi, câte fapte bune a avut el în viaţă. Aşa arată Sfântul Efrem Sirul.

Şi este o mare luptă atunci. Că sfintele puteri se luptă cu diavolii cum să ia sufletul, că ei zic că este al lor, că are păcate mai multe; iar îngerii zic că are mai multe fapte bune. Şi este o mare luptă şi de aceea se teme sufletul să iasă din trup. I se leagă limba când vede toate astea. El vede atunci multe, dar nu poate să spună. El ar spune: "Uite, câţi diavoli au venit!".

A văzut la Agapia Veche, părintele Eftimie, cu o săptămână înainte de a muri, cum se luptau îngerii cu diavolii pentru suflet, zicând: "Uite cum se luptă! Îngerii Domnului sunt cu cununi de aur pe cap şi-i lovesc pe draci. Uite cum fug!"

Cu o săptămână înainte a spus când va muri, căci a fost un om ales al lui Dumnezeu, cum spuneau maicile. Dar nu toţi văd taina aceasta, şi să o poată spune; o văd, dar nu o pot spune.

Atunci în ceasul morţii are mare îndrăzneală îngerul de la botez. Când vine acesta, toţi se dau la o parte. Îngerul pe care îl avem de la Sfântul Botez are mare putere. De aceea, când vă rugaţi acasă, după ce aţi terminat rugăciunile, să faceţi şi câteva închinăciuni la îngerul pe care îl aveţi de la Botez şi să ziceţi aşa: "Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos, Dumnezeu, pentru mine păcătosul sau păcătoasa!".

Pentru că acest înger, nu numai că ne păzeşte acum, dar el ne păzeşte şi în vremea morţii. El călătoreşte cu noi prin vămile văzduhului, până la 40 de zile şi îl avem de la dumnezeiescul Botez mare ocrotitor. Dacă nu ar fi el, diavolul ar face cu noi ce ar vrea.

Auziţi ce zice în Psaltire: Nici să dormiteze cel ce te păzeşte. Şi iarăşi zice: Tăbărî-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de Dânsul şi-i va izbăvi pe ei. Deci este clar că îngerul este cel ce ne păzeşte şi în viaţa de acum şi după ce murim, până la 40 de zile.

Vine acel înger şi zice: "Daţi-vă la o parte, diavolilor! Eu ştiu viaţa acestui suflet, de când s-a născut şi până acum". Şi îngerul, venind, începe a vorbi cu sufletul aşa: "Nu te teme, frate suflete!" Sfântul Grigore de Nissa ne spune de ce-i zice frate. Pentru că şi îngerul şi sufletul sunt fiinţe raţionale, de sine stăpânitoare, cuvântătoare şi sunt duhuri, cum zice Sfânta Evanghelie: Şi vor fi toţi ca îngerii lui Dumnezeu.

Iată trupul tău! Ia aminte, frate suflete, acesta-i trupul tău, aceasta-i casa ta în care ai stat până acum. Cu acesta te-ai zămislit în pântecele maicii tale, cu acesta ai trăit 20, 60, 80, câţi ani a vrut Dumnezeu să-ţi dea pe pământ; că la Dumnezeu este viaţa, iar nu la noi.

Ia aminte, frate suflete, când va suna trâmbiţa judecăţii de apoi, într-o clipeală a ochilor are să învie acest trup, cum îl vezi, şi ai să intri într-însul şi ai să mergi la judecată, cum spune Apostolul Pavel: Toţi vor sta înaintea divanului judecăţii lui Iisus Hristos, ca să ia fiecare după cum a lucrat, bine sau rău.

Îngerul păzitor îi aduce iar aminte: "Iată, frate suflete, când erai copil mic - sau copiliţă mică - te-a trimis mama să aduci o căldare de apă sau să aduci zarzavat din grădină, sau să aduci gâştele de la păscut, sau să faci o treabă cât de mică în ogradă. Uite, aşa gândeai tu atunci; aşa înţelegeai tu atunci". Şi începe să-i aducă aminte din mica copilărie ce bine a făcut el cu trupul acesta şi ce rău a făcut. "Uite aşa ai făcut, când erai în clasa întâi la şcoală, în a doua, a treia; uite aşa făceai! După ce ai ieşit în lume, când erai fată mare sau flăcău, când te-ai însurat sau măritat, uite aşa făceai". Şi-i aduce aminte din pruncie şi până la moarte în fiecare zi şi ceas ce a făcut. Că sufletul, după ce iese din trup, foarte tare ţine minte. Este ca razele soarelui. Nu-l mai îngreunează pământul, nici trupul ca să uite. Toate le vede ca o oglindă.

Aceasta se întâmplă în ziua întâi după moarte.

Ziua a doua după moarte se întâmplă un lucru mai înfricoşat. În ziua a doua după moarte îl ia îngerul păzitor şi-l duce pe unde a umblat omul toată viaţa. Atunci se întâmplă ceea ce spune în Psaltire: Pentru ce mă tem în ziua cea rea? Că fărădelegea călcâiului meu mă va înconjura.

Toată icoana vieţii omului se descoperă a doua zi după moarte. Dar ai să spui: "Părinte, cum poate sufletul omului să meargă într-o zi pe unde a mers toată viaţa?"

Sufletul înconjoară pământul cât ai clipi din ochi. Sufletul nostru şi îngerul păzitor merg mai repede ca razele fulgerului, cum spune în Biblie: Alerga-vor, Doamne, în grabă şi mai repede ca razele fulgerelor, sufletele drepţilor se vor întoarce la Tine, citim la proorocul Iezechiel şi în multe locuri.

Sufletul este fiinţă gânditoare şi nici nu am zis cu limba un cuvânt şi cu gândul am şi înconjurat pământul mai înainte de a-l pronunţa; uite cum aş spune eu acum: Pekin, New York, Moscova, Bucureşti, Sihăstria.

Aşa de repede merge sufletul, după ce ieşim din trup. Şi nu-i o greutate să se ducă el, în ziua a doua, cu îngerul pe unde a umblat toată viaţa. El numai gândeşte şi a şi ajuns în locul acela, căci merge ca gândul.

Şi unde-l duce în ziua a doua? Îl duce pe unde a umblat omul toată viaţa, şi-i arată unde a făcut bine şi unde a făcut rău. Şi nu-i arată decât adevărul.

"Uite, aici ai jucat, aici te-ai îmbătat, aici ai desfrânat cu atâtea femei sau cu bărbaţi; aici ai înjurat, aici ai fumat, aici ai avortat atâţia copii, aici ai ocărât, aici ai furat, aici ai cântat, aici te-ai lenevit, aici te-ai răzbunat pe cineva. Ai batjocorit, ai blestemat, ai bătut. Nu te-ai spovedit, n-ai postit şi te-ai împărtăşit cu nevrednicie!"

Şi-i arată şi faptele bune: "Uite, suflete, aici ai mers la biserică; aici ai ascultat cuvântul lui Dumnezeu, aici ai miluit pe cei săraci, aici ai învăţat pe copii frica de Dumnezeu; aici ai citit sfintele cărţi, aici ai mers la biserică, aici ai răbdat necazurile cu bucurie, aici ai dat un cuvânt de folos la altul, dincolo ai făcut milostenie, ai îmbrăcat pe cel gol, ai adăpat pe cel însetat, ai primit pe cel străin".

Îi arată toate, toate, şi sufletul săracul nu poate zice nimic, că nu-i arată decât adevărul, pentru că îngerul nu poate să mintă. Îi arată şi cele bune şi cele rele.

Şi se minunează sufletul foarte şi îl întreabă pe înger:
- Sfinte îngere, cum de ştii tu acestea toate?
- Cum să nu ştiu, dacă pururea am fost cu tine! Tu ai mâncat, eu nu pot mânca; tu ai dormit, eu nu am dormit; tu ai băut, eu nu pot bea; tu ai stat degeaba, eu nu pot. Eu nu-s duh care poate mânca, sau bea sau dormi. Eu pururea am fost treaz - cum zice în Psaltire: Nici să dormiteze cel ce te păzeşte. Că dacă nu aş fi fost eu cu tine, diavolii ar fi făcut mare prăpăd, împreună cu vrăjmaşii tăi văzuţi şi nevăzuţi. Eu te-am apărat şi pururea am fost lângă tine şi mereu am scris ce gândeşti tu. Că eu ştiu gândurile tale şi ce vorbeşti tu şi ce faci tu, bine sau rău".

Asta se întâmplă în ziua a doua. Îl duce îngerul păzitor pe suflet pe unde a umblat toată viaţa.

Iar în ziua a treia după moarte, sufletul ne vede pe noi. Vede că plânge mama, plânge sora sau soţia sau soţul. Vede că plâng neamurile după el şi îi pare rău. Dar nu mai are grija noastră; el se gândeşte atunci numai la el, şi zice: "Ei rămân pe pământ şi se vor pocăi, că mai au vreme să facă fapte bune. Dar eu unde mă duc? Cine mă va ajuta pe mine acolo?"

Şi aşa merge ziua a doua pe unde a mers toată viaţa. Iar în ziua a treia, lucru şi mai înfricoşat. I se mai dau îngeri însoţitori sufletului nostru şase îngeri purtători de lumină şi cu cel de la Botez, sunt şapte, ca să treacă înfricoşatele vămi ale văzduhului.

Aţi auzit de cele 24 de vămi ale văzduhului. Se fac slujbe pentru cei ce vor să aibă milă de la Dumnezeu şi să-i scape de duhurile întunericului din văzduh.

Cele mai importante slujbe pentru cei care mor sunt spovedania generala şi Sfânta Împărtăşanie, precum şi împăcarea cu toţi. Iar imediat după moarte se face 40 de zile Sfânta Liturghie şi parastase cu dezlegări şi milostenie la cei săraci, care ajută sufletul cel mai mult când trece vămile. Că Biserica, fiind mama noastră spirituală, se roagă acum pentru bietul sufletcare-i fiul ei după dar din Botez, să treacă uşor atunci vămile văzduhului.

Si ortodoxia face deosebiri intre cartile canonice si cele necanonice ("pe care sectantii le numesc apocrife"). Iar aceste carti necanonice pot fi citite pentru valoarea lor istorica.

Nu am inteles ce ati vrut sa demonsrati, domnule doctor. Totusi, nu va simtiti deloc cu musca pe caciula cand aratati cu degetul, in mod acuzator, spre altii? Ce aveti de spus despre desfiintarea (stergerea), de catre biserica catolica, a uneia din cele 10 Porunci Dumnezeiesti (porunca a doua neexistand in biblia catolica) si impartirea altei porunci in doua parti, ca sa iasa totusi la numar (porunca a zecea a fost impartita in doua porunci, in biblia catolica). Astept o explicatie. Daca nu aveti, va ofer eu una. Se gaseste in profetiile lui Daniel:
"se va incumeta sa schimbe vremile si legea" (Daniel 7:25). Pe cine recunoasteti in aceasta profetie? Daca nu reusiti sa identificati "personajul" pot sa va mai dau inca vre-o 10 indicii din Sfanta Scriptura, care se potrivesc foarte bine cu o anumita putere religioasa.

Daca veniti cu intarziere,faceti un parastas la o Biserica ortodoxa de acolo la 40 zile,si puneti-o daca se poate in fiecare zi la Liturghie,pana atunci.Intr-adevar ,primele 40 de zile sunt cele mai importante.

Altă minciună adventistă. Una sau două la fiecare postare. Luaţi orice Biblie ortodoxă şi citiţi exact din tabla de materii cum se numesc acele cărţi. "Necanonice" scrie ? Ia faceţi un efort şi puneţi-vă ochelarii onestităţii. Acuma, nu cumva scrie "deutero-canonice" ?

Felicitari ca macar ai gasit pasajul care descrie exact ce face secta din care faci parte tu ;)

este foarte bine sa se faca parastasul inainte de a se face 40 de zile nu dupa caci dupa nu cred ca mai are vreun rost pt ca in a 40-a zii se hotaraste unde va fii trimis sufletul omului in iad sau rai ,de fapt de asta se si face pomana la 40 de zile pt a-l ajuta pe cel mort inainte de a se stabili unde merge ,daca poti fa inainte de 40 de zile asa e bine

Din pacate, n-am cunostinta sa existe vreo biserica ortodoxa pe vreo raza de cel putin 100 km, desi am sapat pe gugl si am mers personal acolo unde parea ca exista asa ceva. in plus, vreau sa participe si neamurile din tara si nu pot sa-i chem pe toti. Multumesc oricum!

Parastas
 

Dati ceva de pomana acolo in Spania cind se implinesc 40 de zile ,si cind va intorceti acasa oficiiati parastasul asa cum se face crestineste . Nu cred ca exista vre-un inconvenient .