buna
 

ma aflu pt prima pe forumul CRESTINORTODOX si as vrea sa imi impun sa il ador si sa fie forumul meu preferat.
nu sunt o persoana foarte credincioasa dar as vrea sa fiu.vreau sa citesc carti de rugaciuni dar parca ceva nu ma lasa,ma ia cu obseala,cu lene,citesc 1 sapt 2 cu drag apon nu mai am nici un chef parca nu ma mai atrage
ce sa fac ??????as vrea sa fiu mai aproapee de Dumnezeu
sunt convinsa ca El ma ajuta daca stiu ma rog Lui
ma poate ajuta cineva sa ma indrept? sa fiu pe drumul cel drept?

Esti pe drumul cel bun.
Important este sa si ramai pe el. De tine atarna acest lucru.

Rugaciunea este unul dintre cele mai grele lucruri, pentru ca suntem mandri si rai.
A simti pe Dumnezeu nu este usor unei inimi impietrite si mandre.
Este nevoie de multa osteneala, nevointa si rabdare pentru ca inima sa miste la apropierea de Dumnezeu.

Tine minte cuvantul acesta al Parintilor: roaga'te ca sa inveti sa te rogi !
Cunosc uscaciunea de dupa un inceput bun.
Pana la o vreme merge, apoi parca totul devine cam uscat si fara gust.

Ai rabdare cu tine ! Daca Domnul ne rabda neincetat, noi nu ne putem rabda ?!
Uneori Parintii se rugau pana la un an, doi, trei, pana sa ii auda Domnul.
De fapt Domnul ii auzea, insa le si incerca credinta, nadejdea, dragostea, rabdarea, inima.

Drumul cel drept l-ai gasit. Depinde de tine si de ajutorul celor din jur sa avansezi pe poteca.
Desigur, pentru a fi cat mai aproape de Dumnezeu, trebuie sa te rogi cat mai mult, sa iei parte la Sfintele Taine, sa te spovedesti si impartasesti de cel putin 4 ori pe an.

Poti invata din exemple cum sa fii mai credincios. Iti recomand pentru asta Patericul Mirenilor: http://www.razboiulnevazut.org/carte...ru-secolul-XXI
E foarte placut de citit si te pune pe ganduri. Eu stiu ca l-am citi mai demult pe la "inceput" si m-a ajutat mult in a discerne ce e bun si ce e rau.

Stiu ca, mai demult, profesorul de religie obisnuia sa numeasca aceasta perioada "primavara duhovniceasca", caci in acel timp primim mai mult har pentru a ne intari pe moment credinta.

Insa dupa aceea vine incercarea.

Bine ai venit!
Nu trebuie sa adori pe nimeni si nimic inafara de Dumnezeu si credinta in sine. Restul (chiar proprii copii, iubita...) sunt pe alt plan de intelegere, nu adorare.

Ca sa te apropii de credinta, se pare ca inceputul ti l-ai facut. De aici inainte trebuie sa faci niste pasi micuti, dar siguri: sa-ti cauti un duhovnic si sa nu uiti sa te rogi. Zilnic! Nu mai vorbesc de mesrul la biserica, dar asta o sa-ti explice duhovnicul...

Pe-aici ai 90% sanse sa te ratacesti si 10% sa te intaresti in credinta. Depinde de cat de mult vrei si de perceptia asupra Adevarului Lui Dumnezeu. Nu-ti cauta modele, ci fii tu insuti un cautator si un sarguitor in credinta. Mai tarziu totul vine de la sine. Dar iti trebuie rabdare! Vei avea si semne! Multe! Totul este sa le dai o interpretare buna, ca nu toate vin de unde trebuie!
Dumnezeu sa-ti dea intelepciune in cautarile tale si sa te intareasca in credinta!

Mergi si te spovedeste, mai ales ca suntem in Post. Daca primesti dezlegare, te poti si impartasi. Pentru Impartasit ai nevoie de minim 3 zile de post.
Incearca sa mergi cat mai des duminica la Sf Litrghie, te va ajuta foarte mult.
Daca ai si alte intrebari le poti posta aici.
Doamne ajuta!

Pentru a te intari duhovniceste,citeste tot ce gasesti ortodox: Vietile Sfintilor,parintele Cleopa e foarte potrivit,depinde ce mai ai in biblioteca,sau poti imprumuta...Citeste cat mai mult...

Nu este un lucru deloc rău să citiţi cărţi de rugăciuni. Dar este cu mult mai bine să vă rugaţi. Deosebirea este ca între cărţile despre paraşutism şi paraşutismul însuşi. Odată, ucenicii L-au rugat pe Domnul să le arate cum să se roage. Atunci, El le-a dat lor rugăciunea "Tatăl Nostru", motiv pentru care mai numim această rugăciune cu numele de "Rugăciunea Domnească". De ce credeţi că nu aţi putea face acelaşi lucru ? Rugaţi-vă, şi Domnul vă va arăta cum. Întrebaţi-L, şi vă va răspunde.

Nici lectura, nici postul, nici alta isprava trupeasca nu ne va ajuta sa fim mai aproape de Dumnezeu, daca nu vom fi smeriti.

interesanta idee.

fara legatura cu subiectul , esti un admirator a lui Ion Antonescu?

Important este sa mergi si la biserica, cel mai bine ar fi sa gasesti o catedrala, pentru ca la catedrala este in fiecare zi slujba si vecernie, si au un cor frumos, prima data o sa-ti fie greu sa rezisti, dar dupa ce incepi sa mergi o sa creasca dorinta de a merge tot mai des, apoi iti poti cumpara niste carti ortodoxe pentru lectura, iti recomand:
Un om al lui Dumnezeu de Vasile Marcu
Marturisirea unui pelerin rus
Volumele parintelui Cleopa
Incearca sa gasesti un duhovnic, la care sa te spovedesti, sa-ti deschizi sufletul, sa-i zici patimile tale pentru a te indrepta pe calea buna.
Incearca sa te obisnuiesti cu rugaciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu milueste-ma pe mine pacatoasa/pacatosul."
Vorbeste cu Dumnezeu ca el te aude, spune-i durerea ta.

Multumeste-I lui Dumnezeu ca ti-a aratat drumul pe care sa mergi. Ai grija sa nu te mandresti. Vei avea multe tentatii in acest sens. Cand te rogi, sa te rogi cu cuvintele care tasnesc din inima ta, pentru ca acelea sunt adevarate. Roaga un preot sa te ajute sa intelegi corect Sfanta credinta ortodoxa. Iubeste, iarta, rabda, ajuta, bucura-te pentru bucuriile altora, daca gresesti indreapta-te, nu te mania, nu te razbuna, nu te speria de greutatile vietii, treci peste toate cu seninatate si cu un zambet intelegator si nu uita sa-i multumesti lui Dumnezeu si atunci cand iti este bine si atunci cand iti merge rau. Fii vie!

Esti pe drumul bun, important este ca doresti sa te apropii de Dumnezeu ,cu pasi inceti si siguri ai sa reusesti- Dumnezeu sa-ti asculte rugaciunile si sa te ajute -

Subiectu favorit.Sa dam sfaturi ca si cum noi am sti ce e de facut.Ca si cum am fi rezolvat in viata noastra aceasta problema.Si eu,dupa multi ani,sunt aproape la fel ca in prima zi.Aceiasi neputinta si lene,si atractie a gandurilor lumesti ma fura de la rugaciune.Macar acolo ,in adancul inimii,cu cuvinte putine,icerc sa injgheb o rugaciune,cat o fi de sincera si aia . Draga livi ,nu iti dau sfaturi ,caci puterea rugaciunii vine de la insusi Dumnezeu. Cand El va socoti,vei capata aceasta putere,intr-un mod care nici nu te astepti.Tu nu trebuie decat sa fi sincer cu tine insuti si cu El.

Asta nu vă îngrijorează ? Aţi încercat să vorbiţi cu un preot despre această batere a pasului pe loc ? V-a făcut recomandări utile ?

Eu spun de fiecare data preotului la spovedit ca imi e greu sa ma rog. Dar mai mult vroiam sa subliniez ca poate dura ani intregi acest drum,si ca nimeni nu e deplin asezat pe calea cea buna.Faptul ca reusim sa citim din carte,sau sa mergem la biserica sa ne rugam,nu ne asigura ca rugaciunea noastra e cu adevarat sincera si puternica,si ca punem tot sufletul in ea.
Facem progrese,e drept,facem pasi mici,si e bine sa ii facem,dar cat de departe suntem de desavarsire.... Ori Dumnezeu aceasta vrea de la noi,desavarsirea in tot ceea ce facem .

Eu cred că ceea ce aşteaptă Dumnezeu este "să fim pe cale" (in statu viae), Calea fiind El. Cu alte cuvinte, să fim în condiţie de urcuş spiritual. Asta nu înseamnă că viaţa creştinului e o ascensiune neîntreruptă: există perioade de stagnare, după cum se poate întâmpla ca, în anumite perioade ale vieţii, să facem şi mici paşi îndărăt. Totuşi, în ansamblu, eu cred că judecata va fi cu cântarul: pe un taler va aşeza Domnul talanţii pe care ni i-a dat, pe celălalt rodul pe care I-l aducem. Dacă bilanţul va fi pozitiv, ceea ce ne mai lipseşte până la desăvârşire va pune de la El, că Vistier al Bunătăţilor este. Atunci, chiar de ne va fi dat un talant, dar noi îi vom aduce doi, stăpânul se va bucura şi va spune "intră, slugă credincioasă" şi vom vedea atunci Cămara cea Împodobită.

Dar cum am putea noi şti, dacă suntem în urcuş, în stagnare sau în coborâş spiritual ? Ăsta, da subiect ! Dar e pentru alt topic.