Coborarea la iad a Mantuitorului
 

O scena pe care n-am inteles-o din Biblie este coborarea Mantuitorului la iad.
De ce trebuia sa propovaduiasca mortilor?

Ei erau cei adormiti inainte de venirea Lui. Chiar Mantuitorul zice la un moment dat ca "Avraam a dorit sa vada ziua asta", dar n-a vazut-o decat "in duh". Acum toti cei trecuti din aceasta viata inainte de venirea Lui au avut ocazia sa-L vada pe El, aievea, strivind puterea intunericului, biruind "portile iadului".

Tot nu inteleg. Pana sa vina Mantuitorul, erau tinuti in iad si dreptii si pacatosii?

...cu moartea pre moarte calcand,
si celor din morminte viata daruindu-le"

Asta ma duce cu gandul la faptul ca fiecare suntem madulare ale lui Hristos.
Deci madularele fara Trup nu pot avea Viata intr-insele.
In fine, nu stiu daca are vreo logica :confused:

Iadul la care a coborât Mântuitorul în perioada scursă între moartea Sa pe cruce şi Învierea Sa este limbul drepţilor lumii vechi.
Vedeţi şi răspunsul la întrebarea 86 aici: http://www.catehism.ro/cb_Lectia08.htm

Un Paşte luminat !

Adam, Eva, Abel, Noe, Lot, Moise, David, Daniel, Iona, Avraam, Isaac, Iacob samd - adica toti dreptii din vechime L-au asteptat pe Mantuitor intr-un loc al Iadului supranumit Sanul lui Avraam. Ei nu aveau patimi care sa-i chinuiasca, precum pe bogatul din pilda cu saracul Lazar, insa mila si dreptatea divina i-a asezat in acest loc special, ca sa-L astepte pe Hristos sa-i rascumpere din pacatul stramosesc prin jertfa Sa de bunavoie.

Deci primul locuitor al Raiului a fost talharul cel destept, cel mai mare hot din istorie.

Cat despre propovaduirea catre cei pacatosi din Iad - nici mie nu mi-e clar. Poate ca e taina a Lui Dumnezeu sau poate ca nu stiu eu explicatia acceptata de ortodocsi.

Nu a coborit la Iad numai la cei credinciosi, ci la toti.Am auzit spunandu-se chiar pana in strafundurile Iadului.Pentru a propovaduii Evanghelia si mortilor ca si ei sa aiba sansa sa invieze si sa fie judecati precum sunt judecati si cei vii(1Petru 4:6).

Da , talharul de pe cruce a fost primul care a intrat in Paradis.In ziua aceia a fost cu Hristos in Rai.

Cred ca faci referire la textul din 1 Petru 3:19. Insa aici nu e vb de morti, ci de duhuri aflate in inchisoare adica demoni. Si nu a propovaduit Evanghelia ci si-a proclamat victoria impotriva mortii.

Uite cateva referinte din Sf Scriptura care vorbesc despre asta:

"Iar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanţuri veşnice, spre judecata zilei celei mari." - Iuda 6

"Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu legăturile întunericului în iad, i-a dat să fie păziţi spre judecată" - 2 Petru 2:4

Deci nu erau duhuri de oameni, erau duhuri de demoni? :17:
Atunci de ce lumea spune ca le-a propovaduit mortilor?
Si de ce trebuia sa-Si proclameze victoria asupra mortii? :39:

Raspunsul se gaseste in Prohodul pe care l-am intonat aseara, la denie:

http://www.crestinortodox.ro/slujbe-...lui-72902.html

Pace si bucurie!

Nu stiu cine spune ca a propovaduit mortilor insa e gresita aceasta afirmatie. In pasajul din Petru nu se zice nimic de morti, doar de duhuri care erau in inchisoare.
Duhurile sunt demonii si nu oamenii morti. Referintele din Petru si Iuda postate intr-un post precedent sunt concludente pentru a vedea la cine se refera Apostolul Petru.
Un exemplu elocvent e pilda cu Lazar si bogatul unde vedem cum Lazar era impreuna cu Avraam intr-un loc placut, nicidecum in inchisoare...
Proclamarea victoriei e un lucru normal, Biblia spune ca toti vor marturisi ca Hristos e Domnul, chiar si demonii.

Icoana Invierii
 

http://2.bp.blogspot.com/_jVxKFhoEf3...a-invierii.jpgCe poate gandi copilul din Occident care merge la catehism sau adultul rostindu-si Crezul, in fata acestui articol de credinta: Hristos "S-a pogorat la iad"? Cuvantul "iad" nu aduce in mintea celor apartinand sferei de cultura occidentala imaginile medievale sculptate in timpanele sau pe capitelurile catedralelor, si anume: diavoli incornorati si cu copite despicate, pacatosii aruncati in cazane clocotinde?
Pe de alta parte, o cateheza a fricii, intemeiata pe teama de iad, nu si-a desfasurat elocinta in atatea predici de-a lungul veacurilor? Actuala tacere a Apusului cu privire la pogorarea la iad nu vine oare din dorinta de a se elibera de un fragment din Crez considerat a fi prea marcat de vechile mituri?
Evolutia sensibilitatii colective si o conceptie noua a omului, mai preocupata sa transforme lumea prezenta decat sa se piarda in consideratii mitice cu privire la lumea de dincolo, il indeamna pe omul contemporan sa "demitizeze" si sa dea deoparte predica despre iad. Pe de alta parte, luptele lumii actuale sunt si asa destul de crude, ce s-ar mai putea spune despre iad?
Slujba Utreniei din Sambata Mare raspunde: "Pe pamant ai venit, pe Adam sa-l mantui, si pe acesta negasind, jos te-ai pogorat; pan-la iad, Stapanul meu, l-ai cautat".
Epistola catre Evrei este cea care ne lumineaza credinta: "Prin faptul ca a supus Lui toate intelegem ca nimic nu I-a lasat nesupus. Prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om. Deci, de vreme ce pruncii s-au facut partasi sangelui si trupului, in acelasi fel si El S-a impartasit de acestea, ca sa surpe prin moartea Sa pe cel ce are stapanirea mortii, adica pe diavolul, si sa izbaveasca pe acei pe care frica mortii ii tinea in robie toata viata" (Evrei 2, 8-15).
Nu-I spunea Hristos Tatalui: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamant, lucrul pe care Mi l-ai dat sa-L fac L-am savarsit" (In. 17, 4).
In ziua Cincizecimii, Petru o va spune cu tarie: "Iisus, pe Care Dumnezeu L-a inviat, dezlegand durerile mortii, intrucat nu era cu putinta ca El sa fie tinut de ea" (F.A. 2, 24).


Continuarea articolului - http://www.crestinortodox.ro/sarbato...rii-69596.html - pentru cei interesati, fireste!

Ingerii cazuti stiau ca Hristos este Fiul Lui Dumnezeu, vezi cazul demonizatului din tinutul Gherghesenilor cand "legiunea" Il marturiseste si-L recunoaste pe Dumnezeu-Fiul intrupat.

Daca tot ai amintit de pilda lui Lazar, spune-ne unde se gasea duhul bogatului in momentul dialogului cu saracul cel mantuit?

Vrajmasii sunt aruncati in Iad, dar au acces si pe pamant. Vezi la Iezechiel 28, 17: "Din pricina frumuseţii tale s-a îngâmfat inima ta, şi pentru trufia ta ţi-ai pierdut înţelepciunea. De aceea te-am aruncat la pământ şi te voi da înaintea regilor spre batjocură. " Asa ca nu mai fi tu asa de sigur ca duhurile tinute in inchisoare sunt vrajmasii cei nevazuti care, stii bine, ne ispitesc in toata vremea stiind ca Judecata este aproape.

La noi asa se canta diseara: Hristos a inviat, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata darunidu-le!

Cata smerenie in Coborarea la Iad a Mantuitorului, dar si putere in acelasi timp. Sunt teologi care considera ca acest evenimet face trecerea la demnitatea imparateasca a lui Hristos.

Nu a zis nimeni ca nu stiau ca e Fiul lui Dumnezeu. Prin moartea si invierea Sa a demonstrat biruinta Sa asupra mortii.

Dupa cum scrie chiar in pilda, era intr-un loc de chin.


Ba sunt f sigur ca acele duhuri sunt demonii. Dc ai fi citit versetele din Iuda si Petru ai fi vazut ca se vb f clar ca e vb de ingeri si nu de oameni.

Ce legatura are asta cu duhurile din inchisoare? Hristos a dat viata tutoror care au crezut in El si care vor crede in El. Nicidecum duhurilor din inchisoare care sunt condamnate pe vecie:
"Iar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanţuri veşnice, spre judecata zilei celei mari."

1Petru 4:6 Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul.

Le-am citit de cateva ori chiar. :) In versetele date de tine mai sus e vorba de ingerii cazuti, de acord, dar asta nu inseamna ca la 1 Petru 3, 19 e vorba tot de ingeri ("Cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare"). Uita-te mai departe ce scrie Petru in aceeasi epistola la capitolul 4, versetul 6, multumiri lui Danut7:

"Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul."

Deci avem in inchisoare ingeri, avem si oameni. Ma indoiesc de faptul ca Hristos S-a pogorat la Iad pentru a-Si proclama victoria in fata ingerilor potrivnici, ca intr-un gest de mandrie cumva... Hristos a venit sa ne mantuiasca, nu sa faca circ pe Pamant sau in Iad.

Daca citesti atent versetul, si intreg pasajul de la 1 la 6, vei vedea ca mortilor carora le-a fost vestita Evanghelia le-a fost vestita cand erau in viata, nu dupa ce au murit.
Dc ar le-ar fi vestita dupa ce a murit cum ar fi putut ei sa fie judecati dupa trup dc erau morti?In al doilea rand, cum ar fi putut ei sa mai traiasca pentru Dumnezeu dc erau morti? Nu are nici un sens...
Si ca o intrebare, de ce crezi ca trebuia Hristos sa le vesteasca mortilor Evanghelia, crezi ca nu au auzit-o cand erau in viata?Noe,Avraam,Iacov,Iov etc au auzit Evanghelia cand erau in viata, pe asta si-au si bazat credinta, dar la momentul cand Petru scria epistola ei erau morti.

Problema cu oamenii e faptul ca omul e trup si duh, nu doar duh. Nicaieri in Sf Scriptura nu ai sa gasesti apelativul duh pt un om. In schimb ingerii sunt doar duh si e natural sa consideram ca in 1 Petru 3:19 se refera la ingeri si nu la oameni. De ce nu a zis Petru simplu "s-a dus si a propovaduit mortilor din inchisoare" sau "oamenilor din inchisoare"?
Hristos avea tot dreptul sa isi proclame victoria, doar e Dumnezeu. Nu e nici un gest de mandrie si nici circ. Victoria asupra mortii trebuia proclamata. Si noi cand cantam "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand" exact asta facem, proclamam victoria lui asupra mortii.

Inteleg ca tu nu accepti ideea unei judecate particulare la moartea fiecarui om si abia mai apoi Judecata Universala. Atunci cum se impaca cele doua versete de mai jos?

Ioan 5, 24
Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă.

2 Corinteni 5, 10
Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău.

Cum sa fie? Noi toti vom fi judecati sau numai unii dintre noi? Exista stare de condamnare, de inchisoare a duhurilor oamenilor rai pana la Judecata de Apoi?

Nu, nu acceptă. Este (probabil) un neoprotestant care umblă cu cioara vopsită. Şi-a mai zis şi "Eclesiatul", ca deruta să fie mai mare. Nici eu nu m-am prins din prima. Dacă nu acceptă nici judecata particulară, e adventist, fiindcă neoprotestanţii ceilalţi, care iau Biblia cât de cât în serios, o acceptă. Numai lor le-a spus profetesa lor că nu există nici o judecată particulară, ci sulfetul adoarme şi se trezeşte abia la cea universală. De fapt, adventiştii nici nu vor fi judecaţi, fiindcă sunt mântuţi încă de pe acum, nu ştiaţi ?

esti pe langa subiect, si pt cunostinta ta nu sunt adventist. nu mai improsca cu noroi pe cineva, dc ai ceva de zis legat de subiect spune, dc nu abtine-te. pe tine te deranjeaza ca ti-am spus ca invatatura despre purgatoriu e o erezie, si asa si este.

Hristos a inviat!
 

As fi foarte recunoscatoare celui care m-ar lumina cu privirea la Invierea mortilor odata cu Invierea Domnului: ,,Mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat. Si iesind din morminte, dupa invierea Lui, au intrat in cetatea sfanta si s-au aratat multora".

Hristos a inviat
 

Spre bucurie este a ne marturisi dreapta credinta, iar de ne-om indeparta de la izvorul ortodoxiei mare o fi ratacirea noastra. Trebuie sa fim mult mai cumpatati in a insirui versete, caci Cuvantul este foarte tainic, si in Cuvant este multa putere. Dar puterea, este un dar, caci in dar toate le primim, si darul se revarsa peste cei luminati, smeriti. Lumina cum ar putea-o cuprinde intunericul din noi..Cuvantul este si va fi, caci prin puterea Cuvantului s-a creat lumea vazuta si nevazuta. Dar dupa cum ne invata biserica noastra cea draga, chiar si Sfintii Parinti erau asa mai rezervati uneori in a talmaci Cuvantul, caci jertfa te apropie, te dezleaga din legaturile necunoasterii, rugaciunea si postul te inalta din smerenia ta, dar noi fiind din lume, purtam intreaga lume dupa noi si totusi indraznim a spune ca suntem in cunoastere. Sa ne ajute Bunul Dumnezeu si sa ne lumineze.
Tot spre bucuria noastra este a marturisi importanta pe care o acorda biserica noastra cea draga rugaciunii. In sine acest punct este oarecum bine sa-l atingem, caci rugaciunea izvorata dintr-o inima curata este darul ce-l inalta pe om, in simplitatea lui, in sinceritatea lui. Rugaciunea sincera, curata este cea care modeleaza intreaga noastra fiinta, ne poarta din intuneric spre lumina, din necunoastere la adevar, din nepasare in ascultare.
Si o mai fi o bucurie care le covarseste pe toate, aceasta bucurie ramane oarecum o mare taina, ea izvoraste dintr-o dragoste neconditionata. Caci Dumnezeu nemarginitul, Dragostea neinfinita isi revarsa ce are mai de pret, Dumnezeu Cuvantul, Lumina cea dumnezeiasca coboara pe pamant din iubire pentru fiul cazut, fiul ratacit. Si aceasta bucurie a intruparii Domnului nostru Iisus Hristos, a jertfei de pe Cruce poarta cununa invierii.
Si oricum om cugeta , om privi, om glasui noi, prin Invierea Domnului, omul se uneste cu Dumnezeirea, si mare dar ne-a fost lasat spre a-l purta cu bucurie. In ortodoxie, avem bucuria Sfintilor de langa noi, rugaciunile lor neincetate se revarsa mereu, si noi ramanem intr-o comuniune neincetata.
Uneori o fi mai lung drumul, dar e bine de l-om putea strabate. Dragul meu eclesiast crestinul ortodox se roaga mereu pentru cei trecuti la cele vesnice(judecata particulara are o mare importanta), caci rugaciunea are mare putere si o rugaciune izvorata dintr-o inima curata lumineaza intreg iadul.
Dumnezeu in mijlocul nostru
Dumnezeu in mijlocul nostru

Aceia au fost dintre sfintii si dreptii Vechiului Testament.

Nu scrie asta in Biblie, doar in unele comentarii
Mantuitorul nu a facut asa ceva.

Nu, cum sa fie Dumnezeu atat de nedrept. Pai daca nici Dumnezeu nu e drept atunci in cine sa mai avem incredere.

Frumoasa povestea, dar nu are legatura cu realitatea.
Falsa concluzie.
Nu ti-e clar pentru ca nu a avut loc asa ceva.

Inseamna ca nu e chiat atat de rau in iad daca stateau toti, si buni si rai.

Ca sa corespunda cu ideile aberante din mintea lor.
Victoria asupra mortii si-a proclamat-o prin inviere in ziua intai a saptamanii.

Judecata particulara e o inventie a bisericii.

Ce e asa de greu de inteles?
Cred ca iti da batai de cap expresia "in trup". Adica atunci cand era omul viu.
Nu.

Neoprotestant sau nu spune lucruri mai rationale decat unii care vin cu tot felul de povesti.
E invers, adventistii iau Biblia mai in serios decat ceilati neoprotestanti, iti spun eu ca ii observ pe toti din afara.
Au si profetesa? Oricum daca le-a zis ca treaba cu judecata particulara e o vrajeala bine a facut.
Mantuirea se primeste inca din timpul vietii, nu la sfarsit ca o rasplata. "Credinta ta te-a mantuit" spunea Mantuitorul, nu "te va mantui candva".

Nici nu se putea altfel

Inteleg ca este vorba de oameni care au inviat dar care au murit iarasi, asemenea lui Lazar, fratele Martei si Mariei.

Nu neaparat, cand se vorbeste de invierea lui Lazar, Biblia spune ca era un "oarecare".

Ce sa zica mai rational?

Deci ratiunea si logica voastra, a protestantilor si neo, nu are nimic de a face cu Judecatile lui Dumnezeu, si gresiti cand incercati sa-L coborati la nivelul vostru.

Si mai e un verset in VT parca unde zice Dumnezeu oamenilor: ai facut greseala sa crezi ca sunt ca tine sau ceva in genul asta.

Ortodoxia Il respecta pe Dumnezeu inclusiv in ceea ce oamenilor li se pare imposibil, contradictoriu si paradoxal, in loc sa Il ciunteasca si sa-L coboare la nivelul neuronilor nostri cazuti. Prin credinta in acele lucruri care ne depasesc capacitatea de intelegere, incearca sa ne inalte pe noi.

Nu inteleg de ce si cum dar cred ca asa este. Faptul ca eu, ca om, nu inteleg cum putea Hristos sa fie cu trupul in mormant si in acelasi timp in iad si in acelasi timp pe tron alaturi de Tatal si de Duhul Sfant, si in acelasi timp cu talharul in rai, El care e necuprins pe toate curpinzandu-le -- faptul ca nu inteleg cum e asta nu inseamna nimic, trebuie sa imi recunosc neputinta si nepriceperea, sa ma smeresc si pe urma mai vede Dumnezeu daca ma va lumina sau nu.

Nu sa vin sa bag altora pe gat explicatiile mele rationale si sa le vand un Dumnezeu redus la un simplu p implica q (una din primele lectii de logica din clasa a IX-a). Si sa zic ca "n-are cum sa fi facut asta sau cealalta, e falsa concluzia, ca m-am gandit eu". Hai sa fim seriosi.