Promisiuni catre Dumnezeu.
 

Ce inseamna sa facem promisiuni catre Dumnezeu? Ce promisiuni ati facut catre Dumnezeu?

Ce inseamna sa nu respecti promisiunea catre Dumnezeu?

nu stiu ce s-ar intampla
 

Eu am facut o promisiune dar o respect.Mai pe inteles ,copilul cel mic cand avea aproape 2 ani s-a intamplat ceva neprevazut ,doctorii mi-au spus ca 1 din 100 supravetuiesc.eu le-am multumit doctorilor pentru ce au facut ,dar un profesor tanar mi-a zis sa-i multumesti la <Bunul Dumnezeu>.Noi nu am facut nimic pt el .Fiind miercuri ,am zis ca a fost o zi insemnata in viata noastra,si promisiunea mea afost de a tine miercurile si vinerile .pana acum am respectat sper ca Bunul Dumnezeu sa -mi ajute sa o pot duce pana la sfarsit .De atunci in viata mea s-a schimbat multe si pot sa afirm Mana Lui Dumnezeu loveste dar de cele mai multe ori mangaie.Trebuie sa fim tari in credinta indiferent ce obstacole am avea in viata.

Personal, nu cred ca este bine sa facem promisiuni catre Dumnezeu pentru simplu motiv ca sunt mari sanse sa nu ne tinem de ele. Asa au facut si evreii din vechime, au zis ca vor face tot ce a zis Dumnezeu, dar bineinteles ca nu s-a intamplat asa ceva. Tanarul acela chiar i-a zis Domnului ca tine poruncile si se astepta sa fie laudat insa Mantuitorul ii spune sa il urmeze pe El, asta era tot ce conta si omul nostru nu a vrut. Dumnezeu nu ne astepta pe noi sa indeplinim una sau alta, sa bifam activitati, zile, ci vrea ca noi sa acceptam ca ceea ce El a promis se va realiza atat in planul nostru personal, cat si la nivel planetar

Sa faci promosiuni inseamna:cand esti in impas si ni stii cum sa iesi,il rogi pe Dumnezeu sa te ajute si-i faci o promisiune.

Sa nu-ti respecti promisiunea este ca si cum te-ai autoblestema.

Sa nu uitam de cele din scaunul Spovedaniei. Cred ca majoritatea spunem atunci ca nu vom mai repeta pacatul, insa slabiciunea noastra incalca aceasta fagaduinta. Cat de trist este atunci cand la urmatoarea Spovedanie marturisim multe pacate de la trecuta Spovedanie.

wow, nu e cam mult spus?
poate ar fi adevarat daca Dumnezeu ar fi unul razbunator, or acest lucru contravine inv NT.

am facut multe promisiuni Domnului.unele le-am tinut, altele nu, altele sunt in curs...

dar de fiecare data cand mi-am incalcat o promisiune m-am simtit ca o mare mincinoasa.
asta e o hiba de-a mea. la impas "negociez" cu Dumnezeu. si nu e bine de loc, dovedeste o putinatate a credintei...:(

Cred ca promisiunile le facem mai degraba fata de noi insine spre a-l cinsti pe Dumnezeu. Cred ca Dumnezeu se bucura mai mult daca facem fapte bune, chiar daca nu le-am promis inainte. E riscant cu promisiunile, dupa cum a mai zis cineva, caci toti avem momente de slabiciune.

E bine sa-i facem promisiuni lui Dumnezeu,dar sa fim siguri ca le tinem,altfel mai bine nu...

Cel care face promisiuni iubeste mult, cel care nu le face e intelept.

"Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului." (Psalm 75,11)

Acum cativa ani, in Facultate, eu am fagaduit Domnului ca daca nu ma trezesc dimineata, imediat ce suna ceasul, si ma lenevesc a mai sta inca mult in pat, iar mai apoi sa ies pe fuga din casa... voi face 200 de metanii in ziua respectiva.

Cateva zile a mers, apoi... am inceput sa fac "contabilitate".
Am tot adunat, adunat, pana cand am ajuns la vreo cateva mii de metanii.
Atunci am inteles ca nu ne putem juca in aceasta directie, cu fagaduinte pe care nu le implinim.

Sa cautam a fagadui numai lucruri pe care le putem si face.
Din mandrie, uneori, promitem lucruri mai presus de puterile noastre.

Cand tie iti promite cineva un anumit lucru si nu se tine de cuvant, nu cred ca te simti bine... cu atat mai mult lui Dumnezeu sa nu fagaduim ce nu putem implini, iar daca am fagaduit ceva sa cautam degrab a ne implini fagaduinta!

Eu unul nu am facut promisiuni inaintea lui Dumnezeu, dar cer zilnic sa nu ma lase in starea in care sunt, ci sa ma ajute sa ma aseman cat mai mult cu El. Nu am o relatie cu El de genul: promit daca ... E o relatie fireasca, ca intre un fiu si parinte, cer sa ma hraneasca spre a ajunge la asemanarea cu El. Ma rog sa nu-mi dispara niciodata "foamea".

Extraordinar gand Costel, Domnul sa ne ajute pe toti, indiferent de starea in care suntem sa avem aceasta dorinta

Eu am promis ca daca ma ajuta sa-mi gasesc caprioara ma calugaresc.
Eram un copil cred ca aveam in jur de 13 ani.....si cred ca am promis si M.D ceva asemanator,e de rau?

Pai, si ai gasit-o sau nu?

Dumnezeu intelege un copil si cred ca a apreciat mai mult dorinta ta de a gasi ceea ce cautai decat promisiunea care ai facut-o, iti dai seama ca El stia dinainte ce o sa faci tu, insa Domnul ne iarta cand gresim si cand iarta El e ca si cum nu am facut pacatul respectiv.
Sa ai liniste

...
 

poate nu este nevoie de promisiuni.Dumnezeu ne cunoaste mai bine decat ne cunoastem noi.El ne cunoaste inimile.asa ca pana facem promisiuni mai bine le punem in fapta! Dumnezeu sa ne daruiasca intelepciune!

astfel de promisuni, mai devreme sau mai tarziu se implinesc....:)
fi binecuvantata!

Promisiuni
 

Eu de exemplu,am promis ca am sa tin toate posturile de peste an.

Eu cred ca trebuie sa spovedesti aceasta promisiune...

Are dreptate!
 

Așa este. Din proprie experiență știu asta. Într-un moment foarte greu din viață, am promis lui Dumnezeu că voi fi modest în anumite achiziții, iar la scurt timp am cheltuit tot pe lucruri nicidecum modeste. Rezultatul? Am pierdut toate acele lucruri.

Deci, NU FACEȚI NICIO PROMISIUNE ȘI NICIUN JURĂMÂNT LUI DUMNEZEU, decât dacă sunteți 1000% siguri că veți fi în stare să o îndepliniți. Și, sincer acum, care din lumea asta e 1000% sigur pe el?

DECI, NU!!!

Mai bine spune-ți ție că vei încerca să fii pe placul Lui, decât să promiți ceva! Nici măcar oamenilor să NU le promiți nimic! Spune, mai bine, „fac tot ce pot să...”. E mai sigur și îți lasă obrazul curat.

Credeți-mă, e cel mai bine așa!

Nu fa promisiuni ca poti muri, ajunge la spital etc sau trece in alte conditii in care promisiunea nu e respectata si probabil e bine sa fie spovedita.

Mai bine spune, "O SA INCERC SA....."

Cred ca promisiunile de acest fel sunt cele mai mari provocari pe care le facem diavolului.
Despre provocari, stiu ca am avut naivitatea sa ma cred mai presus de pacatele altora, spunand ca eu niciodata n-as fi capabil sa fac "cutare lucru". Si Dumnezeu i-a ingaduit diavolului sa ma ispiteasca mai mult decat ma credeam eu in stare sa rezist. De-atunci incerc sa nu mai judec pe nimeni, fiindca stiu ca nu eu sunt cel tare in virtute, ci mila lui Dumnezeu.
Despre promisiuni? Candva am pierdut un cec. Erau banii pe o saptamana. Nu era neaparat o suma insemnata, dar pentru mine conta destul de mult. Am rascolit peste tot, dar fila de cec parea sa fie de negasit. Si mai erau doar cateva zile, pana la trecerea celor trei saptamani, cand expira practic valabilitatea cecului. Sau cel putin asa ni se spusese de la inceput. Atunci am spus simplu, fara rugaciuni sau alte formalitati: "Doamne, daca ma ajuti sa gasesc cecul, n-am sa pastrez nimic pentru mine, ci voi face o milostenie in numele Tau!" Ei, nu va spun ca in scurt timp, am gasit cecul!... Aparent, n-am facut ca cel cu parcarea: "Multumesc, Doamne, am gasit, nu mai e nevoie sa ma ajuti!" In sinea mea, promisiunea era clara si de neschimbat. Dar incepand chiar de a doua zi, am fost asaltat de atat de multe neajunsuri incat practic, a trebuit sa apelez inclusiv la acei bani. Timpul trecea, situatia a revenit la normal, iar eu mai aveam promisiunea plasata undeva intr-un viitor incert. Si atunci Dumnezeu a intervenit in acel fel cu totul special, amintindu-mi ca promisiunile facute Lui, nu pot fi vorbe goale. Rusinat, mi-am cerut iertare si am facut ceea ce trebuia sa fac.
De atunci nu mai spun nimic, ci doar "gandesc": "Doamne, ajuta-ma sa fac voia Ta si acolo unde voia mea pare a fi alta!"

si cum trebuie facute promisiunile pentru a fi primite (auzite) de cel de sus?

Dumnezeu ne da libertate deplina si NU ne forteaza sa facem promisiuni. Ba chiar ii displac, pentru ca in acest fel omul pretinde ca este in stare sa faca ceva prin propriile puteri. Iar asta e un semn al mandriei.
In concluzie nu trebuie sa facem niciodata promisiuni lui Dumnezeu, decat sub forma de legamant in fata Lui, atunci cand vorbim de botez, casatorie, sau calugarie. Acestea sunt Sfinte Taine, la consfintirea carora participa si Ingerii din cer, dar pe care omul naiv si inselat le trateaza (cel putin pe primele doua) cu o iresponsabilitate dezarmanta, atragandu-si grea osanda.
Altfel de promisiuni trebuiesc doar gandite in adancul inimii si insotite de rugaciunea sincera: "Doamne, Tu stii ce-i in sufletul meu! Cu mila si ajutorul Tau, ajuta-ma sa-mi implinesc gandul pe care mi l-am propus, daca imi este de folos. Nu spre mandrie si nici spre osanda, ci spre mantuire si bucurie sufleteasca!" Si nici nu stim cum, toate se leaga minunat, iar in scurt timp gandul prinde contur si se finalizeaza, avand puterea sa ne aduca, nu merite personale, ci acea smerenie binecuvantata, cum ca, desi pacatosi, Dumnezeu isi gaseste timp si pentru noi cand Il rugam!...

Promisiunile sunt angajamente pe care le facem inaintea Lui Dumnezeu care presupun asumarea unei conduite virtuoase, sub diferite aspecte, functie de circumstante si nivelul de elevare spirituala.

Promisiunile potenteaza toate actiunile noastre pentru ca sunt legate, conectate (prin promisiune) la Dumnezeu.

Ne leaga cu un fir nevazut de Dumnezeu, ne ancoreaza in El.

Promisiunile schimba cadrul nostru psihologic, dintr-unul lax, intr-unul puternic motivat si angajat.

Promisiunile sunt arme duhovnicesti de mare calibru.

Ne pot rani grav, daca nu stim cum sa le folosim,

dar ne pot ajuta sa castigam repede lupta cu natura patimasa.

Una este sa te lupti impotriva unei forte armate inamice cu un bat (sa mai fugi din cand in cand de pe campul de batalie) si alta cu sute de tunuri, cu putere mare de lovire.

Promisiunile sunt de multe feluri, insa toate au un efect convergent, ne unesc in cele din urma cu Dumnezeu.

Pot fi clasificate functie de natura actiunii:
-promisiuni de infranare
-promisiuni de infaptuire

Cand omul incepe sa se uneasca cu Dumnezeu, Dumnezeu actioneaza Insusi in sensul implinirii angajamentelor.

Niciodata sa nu faci promisiuni lui Dumnezeu.In schimb, poti sa te rogi lui
Dumnezeu si sa-l marturisesti ori de cate ori ai ocazia.

Exemple de promisiuni:

-cu caracter general

Promisiunea ca niciodata nu vom renunta la credinta in Dumnezeu, indiferent de obstacole si greutati.

€œPromit Doamne ca nu voi inceta niciodata sa cred in Tine€


Promisiunea ca vom cauta intotdeauna refugiu in Puterea Dumnezeu.

Promit Doamne ca in fata pericolelor intotdeauna voi alerga catre Tine - singurul meu adapost


Promisiunea ca ne vom abtine sa-i ranim pe cei de langa noi, cu gandul si fapta.


-cu caracter specific - actional
legate de frecventa savarsirii unor anumite rugaciuni, contemplatii, mai elaborate sau mai simple.

poate fi un legamand in cazul in care zicem : daca imi dai o sa.... ?

Da.
Tu stii de ce nu este indicat sa faci promisiuni ? Pt ca Dumnezeu isi va tine
fagaduiala insa tu s-ar putea sa n-o tii.Aici este problema.
Asa ca ai grija ce promiti.Sa nu fie peste puterile tale.

Legamintele nu se fac astfel.

Sa presupunem ca promiti ca vei face ceva virtuos daca Dumnezeu la randul Sau va face ceva pentru tine sau altii, intr-un anumit termen.

Exista posibilitatea ca ceea ce ceri sa faca Dumnezeu - sa genereze direct/indirect consecinte negative pe un lant cauzal mai complex.

Deci Dumnezeu sa nu faca ceea ce ii ceri.

Atunci, ce vei face? In semn de protest nu vei face la randul tau o actiune virtuoasa aflata in capabilitatile tale?


Daca vrei sa faci un legamant autentic (care 'sa nu-L ispiteasca pe Dumnezeu') ar trebui sa sune astfel:

Doamne voi face aceasta - fie ca se intampla aceea, fie ca nu se intampla -, pentru ca Tu stii ceea ce este mai bine pentru toata faptura si pe toate le las sub Voia Judecatii Tale.

Promisiunea este o expresie a evlaviei, a exaltarii pe care o simtim in comuniune cu Dumnezeu - o dorinta fierbinte de a nu fi despartiti de Bine.

De a inlatura tot ceea ce ne desparte de El.

Ea insa trebuie cumpanita cu atentie, sa fie realista - adica in puterile si capacitatile noastre.

Si in acest caz se aplica principiul de la simplu la complex, de la ceea ce este usor la ceea ce este mai dificil.

De exemplu, de la un post de 3 ore - la unul de 40 de zile.

---

A nu face promisiuni din teama de a nu le putea infaptui - este ca si cum am mentine o distanta de siguranta fata de Dumnezeu care sa ingaduie pornirilor rele sa se manifeste fara teama de consecinte mai aspre.

Dragostea adevarata nu se teme.

Si chiar daca vom cadea din promisiune, ne ridicam din nou si din nou.


Promisiunea concretizeaza un obiectiv - defineste o directie, un drum de parcurs.

Ne mentine intr-un flux de actiuni indreptat catre Dumnezeu.

De asemenea, ne arata cata vointa avem in inima noastra, cata putere si daruire.