Inselatoriile dnei E.G. White-Minciuna Alba
 

Doamna E.G. White, profet, lider şi fondator principal al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, a pretins că e inspirată de Dumnezeu, la fel ca profeţii Bibliei. Definindu-şi poziţia, ea afirmă: "In vremurile de demult Dumnezeu vorbea oamenilor prin gura prorocilor şi apostolilor. In zilele noastre, El le vorbeşte prin mărturiile Duhului Său" ("Mărturii pentru Biserică," Vol. IV., p. 148; Vol. V., p. 661; Nr. 88, p. 189) cu alte cuvinte, prin scrierile sale.
A pretins că fiecare rand pe care l-a scris, fie in articole, scrisori, mărturii sau cărţi, i-a fost dictat de Duhul Sfant şi trebuie să fie prin urmare infailibil. Oamenii ei acceptă şi apără cu putere aceste pretenţii. Scrierile ei sunt citite in bisericile lor, invăţate in şcolile lor şi predicate de pastorii lor la fel ca Sfanta Scriptură. Biserica lor stă sau se prăbuşeşte odată cu ceea ce-a pretins ea. Ei recunosc liber acest lucru. E delegată de oamenii ei ca Mahomed de mahomedani, Joseph Smith de mormoni, Ann Lee de Quakeri şi doamna Eddy de adepţii Ştiinţei Creştine.
Prin urmare, aceste pretenţii reprezintă obiectul unei investigaţii indreptăţite, faţă de care adepţii ei, care i-au criticat fără rezerve pe alţii care au pretins a fi inspiraţi divin, nu pot aduce obiecţii pertinente. Ei au publicat mai multe cărţi despre viaţa şi lucrarea ei, in care s-au adunat şi-au construit un sistem intreg ce pledează in favoarea ei. Citind aceste cărţi nu ţi-ai da niciodată seama că Ellen White ar fi făcut vreodată o greşeală, ar fi plagiat, inşelat, sau ar fi scris lucruri ce se presupuneau a fi inspirate dar care au trebuit să fie ascunse. Atunci cand redă viaţa oamenilor inspiraţi, Dumnezeu nu le ascunde eşecurile şi nu inchide ochii la greşelile şi defectele lor.
Prin urmare, publicul are dreptul să cunoască şi cealaltă faţă a vieţii doamnei White.
Poate că scriitorul acestor randuri e cel mai nimerit să ofere informaţii referitoare la acea etapă din viaţa ei, deoarece a făcut parte din adepţii ei aproape chiar de la inceputul organizaţiei lor, acum aproape şaizeci de ani, cand erau in număr de numai cinci mii. Autorul acestei cărţi are toate scrierile doamnei White din acea perioadă. Unele din cele mai distrugătoare dintre acestea au fost ascunse. Nici publicul, nici proprii lor oameni, cu excepţia catorva oficialităţi, nu cunosc aceste "revelaţii" timpurii. Relaţia apropiată a acestui autor cu doamna White i-a dat ocazia de-a o cunoaşte şi observa aşa cum n-ar fi putut s-o facă cineva care n-ar fi avut o astfel de relaţie cu ea.
De ce-am crezut odată in inspiraţia doamnei White?
Am acceptat odată pretenţia doamnei White de a fi inspirată din acelaşi motiv pentru care o accepta şi majoritatea adepţilor ei. Mai intai am acceptat Sabatul, apoi alte puncte din statutul de credinţă, pană ce-am ajuns să cred tot.
Odată ce eram printre ei şi de-al lor, am descoperit că toţi susţineau cu putere că doamna White e inspirată de Dumnezeu. Am presupus că ei ştiau mai bine şi i-am crezut pe cuvant şi asta fac toţi cei ce se convertesc, oricat ar incerca ei să nege.
Curand, mi-am dat seama că revelaţiile ei erau atat de legate de intreaga istorie şi credinţă a bisericii ei, incat nu mai eram in stare să le separ, la fel cum n-ar fi fost in stare un mormon să nu creadă in Joseph Smith, sau un adept al Ştiinţei Creştine in doamna Eddy. Credeam in celelalte doctrine cu atata convingere că inghiţeam ce-mi spuneau despre viziuni şi toate celelalte lucruri, şi asta fac toţi ceilalţi.
Cand am inceput să am indoieli in privinţa viziunilor, mi-am dat seama că presiunea era atat de puternică că-mi era teamă să le exprim sau chiar să mi le admit mie insumi. Toată lumea imi spunea că aceste indoieli vin de la Satan şi că mă vor face să resping adevărul şi mă vor distruge. Aşa că n-am indrăznit să le păstrez sau să cercetez problema; şi la fel se intamplă cu toţi ceilalţi.
Am văzut că toţi aceia care-şi exprimau indoielile referitoare la viziuni erau imediat numiţi "rebeli," erau "in intuneric", "conduşi de Satan," "necredincioşi," etc.
Neavand o altă credinţă intr-o altă doctrină sau in alţi oameni, nu ştiam ce să fac sau unde să mă duc. Aşa că am incercat să cred in viziuni şi să trec mai departe aşa cum fac mii de oameni, cand de fapt ei nu incetează să se indoiască nici o clipă. Acest lucru ii face să practice inşelătoria şi să pretindă in public că ei cred lucruri pe care nu le cred in inima lor, sau in cel mai bun caz asupra cărora au indoieli. Vezi cazul lui Uriah Smith din capitolul care vorbeşte despre punctul său de vedere.
Cam in urmă cu patruzeci de ani, in perioada de inceput a lucrării mele, cand credeam cu multă convingere in doctrinele bisericii adventiste, am scris un articol puternic in apărarea doamnei. In toţi anii care au urmat, nici unul din apărătorii ei n-a mai scris ceva atat de convingător. O dovadă e faptul că l-au copiat in apărarea ei, omiţandu-mi numele. De asemenea, citează acest articol in scrierile lor impotriva mea, spunand că acesta contrazice ceea ce afirm acum. Nu-i acuz, ci răspunsul meu este: "Inţeleptul se răzgandeşte adesea, dar nebunul niciodată."
Atunci cand am scris in apărarea doamnei White, in urmă cu patruzeci de ani, nu văzusem nici o copie a primelor ei viziuni incluse in "Un cuvant către mica turmă," 1847, şi in Adevărul prezent, 1849 şi 1850; nici pamfletele liderului Bates de la aceeaşi dată. Fuseseră ascunse atat de bine că nici măcar nu ştiam de existenţa lor. Acestea conţin cea mai distrugătoare dovadă impotriva inspiraţiei ei. Acestea au ajuns in mainile mele mult mai tarziu. Cu trecerea anilor, se strangeau şi alte dovezi, pană cand a trebuit să-mi schimb părerea.
In primii ani de activitate in parlament, domnul Gladstone, marele politician al Angliei, ţinea discursuri lungi in care apăra partidul de care aparţinea. Mai tarziu, şi-a schimbat punctul de vedere şi s-a alăturat opoziţiei. Atunci, un membru al fostului său partid s-a ridicat şi a citit unul din discursurile domnului Gladstone ce condamna cu vehemenţă vederile pe care acesta le pleda acum cu putere. La sfarşit, toate privirile erau aţintite asupra lui Gladstone. Ce putea spune? S-a ridicat incet şi-a spus: "Asta s-a intamplat demult şi au avut loc multe lucruri de atunci." Atat. Camera l-a aclamat din toată inima. Ii răspunsese eficient adversarului său. La fel răspund şi eu adventiştilor: "Asta s-a intamplat demult şi au avut loc multe lucruri de atunci."
Faptele prezentate in această carte oferă unele din motivele pentru care am renunţat la credinţa in pretenţiile doamnei White de a fi inspirată. Faptele sunt indisputabile, prin urmare, concluziile bazate pe ele trebuie să fie, chiar prin natura lor inevitabile.
Pentru a duce la indeplinire această sarcină, autorul, cunoscand slăbiciunile firii umane, a folosit un limbaj bland şi a arătat atata indulgenţă cat i-au permis faptele in acest caz. Dar, cunoscand greşelile şi inşelătoriile care au fost legate de doamna White şi de lucrarea ei, autorul a simţit că e datoria lui faţă de creştini să spună lucrurilor pe nume.
Autorul.
Poziţia mea in prezent
De cand am ieşit din mişcarea adventistă, in urmă cu vreo treizeci de ani, au continuat să spună că mi-a părut rău c-am plecat, c-am incercat să revin, mi-am renegat cartea şi-am mărturisit că sunt pierdut acum. Nimic din toate acestea nu e adevărat. Mă aştept să spună că m-am pocăit pe pat de moarte. Fac toate astea pentru a impiedica impactul cărţilor mele. Reafirm acum tot ce-am scris in cărţile şi tratatele mele impotriva acelei doctrine.
Mai mulţi pastori adventişti mi-au dat un ajutor preţios la scrierea acestor pagini. Odată, au crezut in inspiraţia divină a doamnei White, dar dovezile clare i-au forţat să renunţe la credinţa in visele ei.
D.M. Canright,

asemanari cu alti intemeietori de secte
 

Adventiştii de ziua a şaptea o consideră pe doamna White profet şi cred că scrierile ei sunt inspirate. Aduc multe argumente din Biblie pentru a dovedi că trebuie să existe daruri in biserică, la fel cum fac mormonii, Quakerii şi alţii pentru bisericile lor. Fac asta pentru a-şi susţine pretenţia că au darul profeţiei, despre care ei spun că l-a avut doamna White.
Biblia spune: "Feriţi-vă de proorocii mincinoşi" (Mat. 7:15). "Se vor ridica Hristoşi şi prooroci mincinoşi" (Mat. 24:24). "Să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile....căci in lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi" (1 Ioan 4:1).
In fiecare generaţie au existat oameni care au pretins că sunt profeţi. Toţi şi-au găsit adepţi, mai mult sau mai puţin. Tot ce trebuiau să facă era să creadă cu tărie in ei inşişi, să pretindă lucruri extravagante şi aveau imediat adepţi. Mahomed, care s-a ridicat in secolul al VI-lea d.Ch, cu cele două sute de milioane de adepţi in ziua de azi, e un exemplu elocvent. Hai să ne uităm la unii din cei mai influenţi din vremurile noastre.

Swedenborg
Emanuel Swedenborg s-a născut in Stockholm, Suedia, in 1688, şi a murit in 1772. Era apropiat de rege şi familia regală. Avea cel mai curat caracter şi era foarte religios. Caracterul său moral n-are nici o pată.
La cincizeci şi cinci de ani, conform Enciclopediei lui Schaff-Herzog, de unde am extras aceasta scurtă biografie, a inceput să aibă viziuni ale raiului, iadului, ingerilor şi lumii spirituale. Spunea: "Am fost chemat intr-un loc sfant de către insuşi Domnul, care mi-a făcut harul să mi se arate mie, servitorul Său, in anul 1743, cand mi-a deschis ochii in lumea spirituală şi m-a făcut să pot vorbi cu ingerii şi spiritele."
Exact la fel a pretins şi doamna White. A continuat această lucrare timp de treizeci ce ani, timp in care a scris cam treizeci de volume inspirate. A făcut nişte preziceri remarcabile, despre care adepţii lui pretind că s-au implinit intocmai.
El a fondat o nouă biserică bazată pe revelaţiile sale. Acolo se invăţa Biblia cu sfinţenie, şi se bucurau de o trăire sfantă. Biserica a crescut constant, pană şi-a dezvoltat societăţi in toate colţurile lumii. Pe langă multe cărţi, publică şi cateva periodice. Adepţii săi cred in el,tot aşa cum cred şi cei ai doamnei White, şi sunt foarte zeloşi in răspandirea credinţei lor.
Ann Lee şi Quakerii
Quakerii sunt atat de bine cunoscuţi in America că nu-i nevoie să spunem prea multe despre ei. Ann Lee, conducătoarea lor, s-a născut in Anglia, in 1736; a murit in 1784. Ca şi doamna White, "n-a primit nici o educaţie." S-a alăturat unei societăţii ai cărei membri practicau exerciţii religioase remarcabile şi in curand a inceput "să aibă viziuni şi să facă revelaţii," pe care, la fel ca doamna White, le-a numit "mărturii." "De atunci inainte, a pretins că e indrumată de revelaţii şi viziuni" (Enciclopedia Schaff-Herzog, articol "Ann Lee"). A fost acceptată ca lider şi ca "a doua apariţie a lui Hristos." Ca şi doamna White, cerea "un tip ciudat de imbrăcăminte," şi era "impotriva războiului şi a consumului de carne de porc" (Ciclopedia lui Johnson, articolul "Quakeri"). Adepţii ei nu au legături cu alte biserici şi sunt recunoscuţi pentru puritatea şi dedicarea lor. Ca o dovadă a inspiraţiei doamnei White, adventişti citează tonul religios şi inaltele standarde morale ale scrierilor sale. Ei spun că revelaţiile ei sunt ori de la Dumnezeu ori de la Satan. Dacă ar fi de la Satan, ele n-ar invăţa o asemenea sfinţenie şi puritate. Aceeaşi gandire dovedeşte şi că doamna Lee a fost o proorociţă adevărată, căci, din acest punct de vedere, o intrece pe doamna White, intr-atat incat "Shaker" a devenit sinonim cu cinstea.
Doamna Joanna Southcott
Această femeie importantă s-a născut in Anglia in 1750, intr-o familie săracă, şi era complet needucată. A muncit ca servitoare in casă pană la aproape patruzeci de ani. S-a alăturat bisericii metodiste in 1790. In 1792 s-a proclamat proorociţă şi "a publicat numeroase [cam vreo şaizeci] pamflete ce prezentau revelaţiile sale" (Ciclopedia lui Johnson, articolul "Southcott"). Avea aceleaşi transe ca doamna White şi vorbea despre venirea grabnică a lui Hristos. (Vezi Enciclopedia Americana, articolul "Southcott.") A făcut comerţ profitabil prin vanzarea cărţilor sale, la fel ca şi doamna White. Oricat ar părea de ciudat, mulţi lideri şi pastori din Anglia au crezut in ea şi mii de oameni au devenit adepţii ei, pană ce, in doar caţiva ani, numărul lor se ridica la o sută de mii. Credinţa adepţilor ei, spune enciclopedia Americana, "devenise entuziasm."
Credea despre ea că este "mireasa Mielului şi, la şaizeci şi patru de ani, a declarat că e insărcinată cu adevăratul Mesia, al doilea Şilo, pe care urma să-L nască pe 19 octombrie 1814. . . Joanna a murit crezand in propria-i inşelătorie pe 27 decembrie 1814; dar adepţii ei, al căror număr era atunci o sută de mii, au continuat să ţină Sabatul evreiesc pană in 1831" (Enciclopedia Schaff-Herzog). " O examinare post-mortem a arătat că suferea de infamaţii generale" (Ciclopedia lui Johnson). "Moartea a pus capăt atat speranţelor cat şi temerilor ei. Nu aşa s-a intamplat şi cu adepţii ei care, deşi au fost zăpăciţi o vreme din cauza morţii ei, despre care de-abia le venea să creadă că era reală, au aşteptat increzători invierea ei grabnică. Au trăit şi-au murit cu această convingere şi secta ei mai există incă." (Enciclopedia Americana, articolul "Southcott").
Doamna White a pretins că darul ei era "mărturia lui Iisus" menţionată in Apocalipsa 12:17, in timp ce doamna Southcott pretindea că e femeia despre care se vorbeşte in versetele 1 şi 2 ale aceluiaşi capitol. Doamna Southcott a scris "O carte a minunilor," in timp ce doamna White a scris o carte intitulată "Tragedia veacurilor." Adepţii doamnei White pretind că această carte a fost cea mai minunată din acea vreme. Au vandut-o in cantităţi uriaşe, iar doamna White a primit drepturi de autor. Un biograf recent al doamnei Southcott spune despre cărţile ei: "I se părea că afacerea este foarte profitabilă ....şi a inceput să strangă bani din vanzarea profeţiilor sale." Exact la fel a făcut şi doamna White. Doamna Southcott a pretins că e chemată să-i pecetluiască pe cei o sută patruzeci şi patru de mii din Apoc. 7:1-4. Doamna White a pretins că a primit un mesaj să-i pecetluiască pe aceiaşi o sută patruzeci şi patru cu Sabatul. Se pare că s-a luat foarte mult după doamna Southcott in diferite moduri.
Următoarea informaţie din Enciclopedia lui Chambers (articolul "Southcott") se aplică şi doamnei White şi adepţilor ei: "Istoria Joannei Southcott n-are prea multe lucruri uimitoare in ea insăşi dar influenţa pe care ea a exercitat-o asupra altora ar putea fi numită uimitoare iar infatuarea adepţilor ei e greu de inţeles, mai ales dacă ne gandim că unii din ei erau oameni inteligenţi şi educaţi. Probabil, secretul influenţei sale era că biata făptură credea ea insăşi in propriile-i rătăciri. Există foarte puţini oameni pe lume care pot fi atat de uşor robiţi de persoane cu orice fel de convingeri, oricat ar fi de groteşti. Pe patul de moarte Joanna a spus: "Dacă m-am inşelat, aceasta a făcut-o un spirit, bun sau rău." Biata Joanna n-a bănuit niciodată că spiritul care-i juca astfel de rătăciri nu era altul decat al ei."
La fel a fost şi cu doamna White. E uimitor că, avand toate dovezile eşecurilor sale, oameni inteligenţi sunt incă conduşi de ea. Dar cazurile Joannei, al lui Ann Lee şi al altora ne ajută să-l rezolvăm pe acesta. Toţi aceştia au crezut sincer in inspiraţiile lor şi aceasta i-a convins şi pe ceilalţi.
Observaţi aici teribila tenacitate a fanatismului odată pornit. Cand a murit Joanna ne-am fi gandit că toate persoanele cu mintea intreagă au renunţat, dar au explicat cumva moartea ei şi şi-au continuat. La fel au făcut şi adepţii doamnei White. Indiferent de gafele şi eşecurile sale, ei le-au aranjat şi au mers mai departe.

Joseph Smith şi mormonii
Acest profet, impreună cu viziunile şi revelaţiile sale, este atat de cunoscut incat n-o să spunem decat cateva lucruri despre el. Smith s-a născut in 1805 şi a murit in 1844, anul in care doamna White incepea să aibă revelaţiile. A ieşit la iveală intr-o mare trezire religioasă, la fel ca şi doamna White in mişcarea adventistă din 1843-4. La fel ca doamna White, era needucat, sărac lipit şi necunoscut. In 1823 a inceput să aibă "viziuni" şi "revelaţii", să vadă şi să vorbească cu ingeri. A doua venire a lui Hristos era aproape, după cum spunea el, de unde şi numele de "Sfinţi ai zilelor din urmă." Misiunea lui era să introducă "noua dispensaţie." Adepţii lui sunt "sfinţii" şi toate celelalte biserici sunt "păgane" sau neamuri. La fel, adepţii doamnei White sunt sfinţii; toate celelalte biserici reprezintă "Babilonul" şi sunt apostate.
Referitor la "daruri" in biserică, mormonii ii intrec cu mult pe adventişti. Pe langă faptul că au un profet, au apostoli care fac multe miracole, după cum afirmă ei cu tărie, au darul limbilor şi pot arăta, după cum pretind ei, că multe preziceri s-au implinit intocmai. Mai au şi o Biblie nouă, o revelaţie nouă şi au inceput o sectă nouă şi nu vor să aibă nimic de-a face cu alţii, ci vor să facă prozeliţi din toată lumea.
Mormonii au inceput in 1831, cu numai cincisprezece ani inaintea adventiştilor de ziua a şaptea; dar acum au un număr de aproape cinci sute de mii, de patru ori mai mare decat al adventiştilor. Numărul lor creşte mult mai repede decat al adventiştilor, care afirmă cu mandrie că inmulţirea lor e o dovadă a faptului că Dumnezeu este cu ei.
Adventiştii de ziua a şaptea pretind că ei trebuie să fie biserica adevărată pentru că au un profet şi sunt persecutaţi; dar şi mormonii au un profet şi au fost persecutaţi de o mie de ori mai mult. Smith şi alţii au fost omoraţi; mulţi au fost biciuiţi, tăvăliţi in smoală şi pene, improşcaţi cu ouă stricate, omoraţi cu pietre, alungaţi de mulţime in afara oraşului şi scoşi in afara legii. Aşa că ei trebuie să fie adevărata biserică! In comparaţie cu ei, adventiştii de ziua a şaptea au suferit puţin. Habar nu au ce inseamnă persecuţia, deşi tot timpul au fost gata să ia o poziţiei de martiri.
Doamna Eddy şi Ştiinţa Creştină
Nu e scopul nostru ca in aceste cateva randuri să discutăm despre caracterul Doamnei Eddy sau al Ştiinţei Creştine, ci dar să arătăm cat de uşor este ca oamenii să fie conduşi de presupuşi profeţi inspiraţi de Dumnezeu, indiferent de ce predică aceştia.
Doamna Eddy s-a născut pe 16 iulie 1821, in New Hampshire şi a murit pe 3 decembrie 1910, langă Boston, in varstă de aproape nouă zeci de ani. Doamna White s-a născut in 1827 şi a murit in 1915, la varsta de aproape optzeci şi opt de ani. Practic, amandouă au trăit aproape in aceeaşi perioadă. Totuşi, sistemele lor religioase sunt exact opuse. In revelaţiile doamnei White, diavolul e un bărbat corpolent in carne şi oase; sfinţii răscumpăraţi au aripi şi zboară ca păsările, locuiesc in case de argint, intr-o lume in care copacii de aur cu ramuri de argint sunt plini de fructe. Totul e foarte literal şi foarte material. In distrugerea finală, Dumnezeu ii torturează pe cei răi pană la limită. Vorbind despre distrugerea celor răi, ea spune: "Am văzut că. . . unii se consumau de multe zile şi cat timp mai rămanea ceva neconsumat din ei, rămanea şi sentimentul suferinţei" ("Scrieri timpurii," p. 154, ed. 1882).
In opinia doamnei Eddy nu există materie; totul e minte, spirit, principiu. Nu există un Dumnezeu personal, diavol, ingeri, păcat, rău, boală iad, pedeapsă veşnică, suflete pierdute, inviere, a doua venire, zi a judecăţii, Iisus e doar un om, unele părţi din Biblie sunt doar mituri şi duc in eroare, iar Dumnezeu nu răspunde niciodată la rugăciuni.
Totuşi, aceste două proorociţe, cu teorii atat de opuse, găsesc adepţi. Ucenicii fiecăreia din ele cred in propriul profet cu devotament egal şi cred că scrierile fiecăreia sunt inspirate şi infailibile. Aceste scrieri sunt Bibliile lor, care spun ce inseamnă Dumnezeul Bibliei.
Ca şi clasă, adepţii Ştiinţei Creştine au o inaltă poziţie morală şi socială. Din acest punct de vedere, ii intrec pe adventişti. Dacă invăţătura purităţii vieţii a dovedit că doamna White e un profet inspirat de Dumnezeu, atunci acelaşi lucru e valabil şi in cazul doamnei Eddy.
Adevărul este că nici una din aceste lidere n-a fost inspirată nici de Dumnezeu, nici de Satan, ci de propriile lor reverii religioase moştenite, modelate de influenţele dominante ce-au apărut in viaţa lor. Nu e nevoie să credem că doamna Eddy nu era cinstită. Era pur şi simplu o exaltată religioasă, cuprinsă de propria ei amăgire, la fel ca şi doamna White. Adventişti aduc succesul lor ca argument al faptului că doamna White era un profet adevărat. Dar adepţii doamnei Eddy au un număr de zece ori mai mare, deşi şi-au inceput lucrarea cu vreo douăzeci de ani mai tarziu.
"Pastorul" Russell
Vorbind despre domnul Russell la puţină vreme după moartea sa, ziarul New York Watchman-Examiner din 9 noiembrie 1916 spune:
"Cand a murit Charles T. Russell, autointitulat 'Pastor' Russell, a trecut in lumea cealaltă un om remarcabil. Ar trebui să-l situăm fără ezitare pe acelaşi loc cu Alexander Dowie şi Joseph Smith, fondatorul mormonismului. Cu un spirit pătrunzător, elocvent şi maestru al dialecticii, a făcut pe şarlatanul cu atata succes incat a adunat o mulţime de adepţi, in multe cazuri inşelandu-i chiar şi pe aleşii Domnului. A construit in jurul lui o mare organizaţie formată din femei şi bărbaţi care se supun conducerii sale la fel cum ascultă mormonii ordinele profetului lor. Şi-a umplut cuferele cu rauri de aur şi a fost folosit intr-o propagandă publicitară mondială. N-avea nici o pregătire şi n-a fost ordinat niciodată pentru lucrare şi totuşi s-a adresat unor mulţimi nenumărate prin intermediul vocii şi-al stiloului său, atrăgand oameni din toate denominaţiile la părerile sale eretice. Acest succes a venit in ciuda faptului că propria lui viaţă era o insulta adusă creştinismului. Se pare că incă e adevărat că oamenilor le palce să fie păcăliţi iar 'Pastorul' Russell a inşelat mulţimi intregi.
"Se anunţă că moartea sa nu va afecta in nici un fel propagarea părerilor sale şi promovarea 'Zorilor Mileniului.' Intr-adevăr, e foarte probabil ca fanatismul care i-a posedat pe mulţi din adepţii săi se va manifesta intr-o nouă propagandă. Deja, mii de femei străbat străzile marilor noastre oraşe şi distribuie literatura lui Russell. Oamenii sunt flămanzi după informaţii despre necunoscut şi despre viitorul misterios. Domnul Russell a profitat de această dorinţă adanca din inima omului, şi , cu un dogmatism inegalabil a oferit cele mai minuţioase şi mai exacte informaţii referitoare la viitorul nedescoperit incă. "
Domnul Russell a stabilit anumite date la care lumea urma să ia sfarşit, ultima fiind in 1914. A spus că in luna octombrie a acelui an se va implini vremea neamurilor. Adepţii săi susţin că e cel mai mare om care a trăit de la apostoli incoace şi că secta lui e singura biserică adevărată. Toate celelalte reprezintă Babilonul. Domnul Russel a trăit in aceeaşi perioadă cu doamna White şi doamna Eddy. Adepţii fiecăruia din ei acceptă că liderul lor e singurul oracol infailibil al lui Dumnezeu. Pot oare toţi să aibă dreptate?

iar cu asta...:30:

Se pare ca DM Canright a devenit autorul dvs. preferat. Tot ce va doresc este sa nu ajungeti ca el.

Iata ce spune Ellene White, referitor la rolul ei:

"Lasati-o pe soara White la o parte... Nu citati tot timpul cuvintele mele, cata vreme nu puteti asculta ceea ce spune Biblia. Cand veti lua Biblia si va veti hrani cu ea si veti transpune invatatura ei in caracter, atunci veti putea face ceea ce stiti ca este bine, cum sa primiti unele sfaturi de la Dumnezeu. Iata cuvantul inaltat astazi inaintea voastra... Nu repetati mereu ce a spus sora White... ci spuneti: "Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel si apoi faceti intocmai ce face Domnul si ce spune El." (Manuscris 41, 1 aprilie 1901,pag. 170)

"Nu o citati pe sora White. Eu nu doresc acest lucru pana cand voi nu va dati seama unde va aflati. Citati Biblia, discutati despre Biblie, este plina de substanta, aplicati-o in viata si atunci o veti cunoaste mai mult decat acum." (Manuscript Testiomonies of EGW, pag. 176)


Sunt multi adventisti care nu cunosc sau nu iau in considerare scrierile Ellenei White. Si nun este nici o problema. Ca sa va convingeti intrati pe forumul adventist (nu stiu daca am voie sa postez link-ul) sa vedeti dezbateri pro si contra Ellen White chiar intre adventisti.

Doar am inceput sa spicuiesc din articolele postate de dvs. si m-am saturat de minciuni. Ce vreti sa fac? Sa iau aproape fiecare rand (sunt cam dese minciunile) si sa-l combat?

Ellen White este considerata ca fiind al treilea dintre cei mai tradusi scriitori din istorie si cel mai tradus scriitor american. Prin incercarea dvs. de a o defaima poate ajutati, in mod involuntar, sa devina cel mai citit scriitor din istorie.

Sunt multe cazurile in care persoane din alte religii au ajuns sa descopere ca sambata este ziua de odihna citind doar Biblia si e normal ca acestia au ajuns adventisti nemaifiind acceptati in sanul bisericii din care proveneau. Si sunt cazuri notorii in care chiar preoti ortodocsi au ajuns la aceasta credinta, acestia au fost influentati tot de scrierile Ellenei White? Hai sa fim seriosi...

Toti ereticii din toate timpurile si toate locurile au un numitor comun: mandria de a nu se supune ierarhiei Bisericii, cartind in necunostinta de cauza impotriva invataturilor ei si aducand ca argumente slabiciunile unora din clerici care nu aveau chemare; in acest fel facand o grava confuzie intre Biserica al carei cap Este Hristos si care e infailibila si clerici care ca oameni pot gresi.
E normal si evident ca orice om in care colcaie mandria, care se apuca sa citeasca de capul lui Biblia, fara sa ceara sfatul unui preot instruit anume in invatatura Bisericii si a Bibliei (caci au fost si unii mai nestiutori), va ajunge sa scoata tot felul de invataturi eretice, mai ales ca pe unii ca acestia ii inspira si arhiconii, adica diavolii teologi care cunosc Biblia pe deasupra.
,,Drepte i se par nebunului caile in ochii lui, iar cel intelept asculta de sfat,, spune Intelepcinea lui Iisus Sirah. EG White de sfatul cui a ascultat? Al sotului ei afacerist si al altora interesati de notorietate, deci de niste oameni plini de slabiciuni si patimi ca si ea.
Toata problema la voi pleaca de la ,,sola scriptura,, care Scriptura nu a cazut din cer, ci a aparut in sanul Bisericii care ea e ,,stalp si temelia adevarului,, (1 Tim 3,15), nu Biblia care poate fi talcuita in mii de feluri din care cauza si sunt mii de secte. Nu Biblia a facut Biserica, ci Biserica a facut Biblia si tot ea are si instrumentele pentru a o interpreta. Esti in stare sa pricepi asta?

Astea sunt porcării care vi le toarnă vouă la adunare. La fel cum Martorii lui Iehova se laudă că publicaţiile lor de propagandă (Turnul de Veghere şi Treziţi-va) sunt traduse în peste 90 de limbi ale globului.
Iar advetiştii nu vor putea să combată vreodată cu argumente viabile faptul că secta lor a fost fondată pe o mare minciună .

Sambata ??
 

Draga tricesimusquintus , citind Biblia se poate constata ca Domnul Dumnezeu NU a lasat exact sambata ca zi de odihna.
Dumnezeu a lasat ca sa se lucreze 6 zile si una din ele sa se faca odihna, insa NU a pronuntat nici in Decalog si nici in alta parte sa fie fix sambata.
De fapt, singurul care a zis ceva de sambata a fost bietul Moise si asta abia......haaat, in Cartea Iesirii, pe la capitolul 16.

Asa ca....mai scutiti-ne voi adventistii cu fixatia sambetei. Mai incetatiu cu fariseismul, domnilor. Oare atata ati inteles voi din moartea Domnului ?

Nu stiam nimic despre Ellen White cand am inceput sa cercetez care este adevarata zi de odihna. Resursele de care m-am folosit au fost Sfanta Scriptura si interpretari ortodoxe si baptiste referitoare la pazirea primei zile a saptamanii. Am ajuns la concluzia ca ar fi nevoie de o "alta scriptura" pentru ca sa fie justificata pazirea zilei intaia, in loc de ziua a saptea. In schimb, cand am cercetat argumentele pentru pazirera zilei a saptea, toate se legau foarte bine cu Sfanta Scriptura.

Despre Ellen White am inceput sa cercetez abia anul acesta (si frecventez biserica adventista de vreo 5 ani). Biblia este suficienta ca sa intelegi care este singura zi din saptamana sfintita si binecuvantata de Dumnezeu si care a fost poruncita ca zi de odihna (vezi porunca a patra).


Ca tot faceti referire la alte culte: sunt predicatori penticostali care vorbesc despre pazirea zilei a saptea (unul din ei a scris si o carte despre acesta zi sfintita de Dumnezeu). Sunt si ortodocsi pazitori ai zilei a saptea (parintii unui prieten nu-si parasesc credinta ortodoxa dar pazesc ziua a saptea si merg si la biserica in ziua intaia).

Pentru pazitorii zilei a saptea Biblia ofera argumente puternice; nu este nevoie sa-i acuzati ca au alta sursa de inspiratie.

Biserica adventista a aparut in urma unei mari dezamagiri (probabil cunoasteti miscarea din anul 1844 - biserica adventista s-a incropit si a fost fondata ulterior). Multi pun in carca bisericii adventiste acel "esec" din 1844.

Dvs. nu trebuie sa scormoniti prin istorie (mai mult sau mai putin adevarata) ca sa demonstrati ca o biserica se bazeaza pe minciuna. Va este mai usor sa demonstrati cu Sfanta Scriptura (Cuvantul lui Dumnezeu). Daca doctrinele adventiste nu respecta Cuvantul lui Dumnezeu, inseamna ca sunt false sau mincinoase.

Sfantul Ap. Pavel spune clar:,, Litera ucide, iar Duhul face viu.,, E vorba de talcuirea in litera a Legii care ucide sufletul, pe cand cel care mai intai isi curateste sufletul de patimi poate urca la Duhul Scripturii.
Pentru mine e foarte clar ca numai evreilor le-a dat Dumnezeu sabatul, nu si celorlalte popoare:
Despre om ,care abia era creat in ziua a sasea, nu se spune ca s-a odihnit, iar dupa caderea in pacat trebuia sa-si castige painea ,,in toate zilele vietii,,(Facere 3, 17). Despre Noe, Avraam, Isac...care au primit de la Dumnezeu diferite porunci si randuieli religioase nu se spune nicaieri ca au tinut sambata care s-a dat abia lui Moise in Pustiul Sin:
23. Iar Moise le-a zis: "Iata ce a zis Domnul: Maine e odihna, odihna cea sfanta în cinstea Domnului; ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert, fierbeti astazi, si ce va ramane, pastrati pe a doua zi!"
24. Si au lasat din acestea pana dimineata, dupa cum le poruncise Moise, si nu s-au stricat nici n-au facut viermi. (Ies 16,23)
15. Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo cu mina tare si cu brat inalt si de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua odihnei si sa o tii cu sfintenie.(Deut 5,15)
16. Sa pazeasca deci fiii lui Israel ziua odihnei, praznuind ziua odihnei din neam în neam, ca un legamant vesnic. (Ies. 31,16)
Daca evreilor li s-a dat sabatul ca semn si aducere aminte ca au fost scosi din robia Egiptului, venind Legea cea Noua era si normal ca Apostolii sa intelega ca prin invierea Mantuitorului Hristos in ziua intai-Ziua Domnului, El ne-a scos din robia cu mult mai mare a blestemului mortii sufletesti cazut asupra protoparintilor Adam si Eva pentru calcarea poruncii care a trecut la toti urmasii lor. Pana la Hristos sufletele tuturor oamenilor se duceau in iad, iar Hristos a coborat acolo si i-a eliberat pe cei drepti. De aceea se cuvine sa tinem Duminica si nu sambata, plus ca tot intr-o Duminica, la Cincizecime prin Pogorarea Duhului Sfant asupra Apostolilor , li s-a dat putere in cuvant si atunci s-a intemeiat Biserica.

"In ziua a saptea Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui. Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o" (Facerea 2:3)- acest lucru s-a intamplat la creatie cand inca nu existau evrei.

"Aduti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau;.... Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea s-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o." (Iesirea 20:8-11). Porunca a patra ne arata ca ziua a saptea este o sarbatoare a creatiei (care nu a fost numai pentru evrei).

"Si pe strainii care se vor alipui de Domnul ca sa-I slujeasca, si sa iubeasca Numele Domnului, pentru ca sa fie slujitorii Lui, si pe toti cei ce vor pazi sabatul (ziua a saptea) ca sa nu-l pangareasca si vor starui in legamantul Meu, ii voi duce la muntele Meu cel sfant" (Isaia 55:6-7) "Strainii" erau rasplatiti pentru pazirea sabatului. Sabatul (sambata) nu era numai pentru evrei.

Faptul ca sabatul (sambata) nu era numai pentru evrei o spune limpede chiar Domnul Iisus Hristos (Domnul sabatului):

"Apoi le-a zis:"Sambata a fost facuta pentru om, nu omul pentru sambata" (Marcu 2:27). Sambata a fost facuta pentru om (nu doar pentru evreu).


Va grabiti sa trageti concluzia ca Noe, Avram, Isac nu au pazit ceea ce Dumnezeu a binecuvantat si sfintit de la facerea lumii. Prima carte a Bibliei (Facerea) si o parte din cartea Exodului nu trateaza problema poruncilor lui Dumnezeu. Doar aminteste de aceste porunci. Ex: "Avram a ascultat porunca Mea si a pazit ce i-am cerut, a pazit poruncile Mele, oranduirile Mele si Legile Mele". Ce porunci, oranduiri si legi a pazit Avram? Puteti exclude faptul ca a pazit ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu?

Fiecare parte a Bibliei are o tema si nu ne prezinta ceea ce am dori noi. Daca am merge pe teoria dvs. am putea trage concluzia ca nici evreii, oameni ai lui Dumnezeu, ca David, Debora, Ghedeon, Samson, Rut, Boaz, Naomi, Samuel, etc. nu au pazit ziua a saptea. De ce spun asta? Pentru ca in sase carti consecutive ale Bibliei (de la Iosua pana la 1 Regi) nu se vorbeste deloc despre pazirea sabatului (ziua a saptea), desi este prezentata istoria poporului evreu.

Nu inseamna ca a fost anulata porunca a patra care vorbeste despre pazirea zilei a saptea ca o zi de odihna hotarata de Domnul de la facerea lumi, ca sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul. Versetele din Biblie se completeaza intre ele, nu se anuleaza unele pe altele.

Teoria aceasta ar fi fost valabila daca ne-o tinea insusi Domnul Iisus Hristos. Dupa inviere, Mantuitorul a mai stat 40 de zile printre oameni. Dar nu a spus nimic despre schimbarea singurei zile a saptamanii binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea).

Dumnezeu nu are nevoie sa se odihneasca.

Draga enkidu, citind Biblia se poate constata ca Domnul Dumnezeu a lasat EXACT sambata ca zi de odihna.


Sunt nevoit sa te corectez, conform Scripturii:
Nu una din 7, ci a 7-a.

8. "Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti.
9. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale,
10. Iar ziua a şaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine,
11. Că în şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o." (Iesirea 20)

Iar ziua a 7-a este sambata, nu duminica.

Asta este ideea: Dumnezeu nu are nevoie sa Se odihneasca, El nu oboseste insa a facut-o special pentru om ("Sambata a fost facuta pentru om" Marcu 2,27) ca el sa se odihneasca.

Nici Hristos nu avea nevoie de botezul pocaintei El fiind fara pacat, insa S-a botezat tocmai pentru a deveni un model pentru noi in privinta aceasta.

De ce scoti din context caci are cu totul alt sens?
23. Şi pe când mergea El într-o sâmbătă prin semănături, ucenicii Lui, în drumul lor, au început să smulgă spice. 24. Şi fariseii Îi ziceau: Vezi, de ce fac sâmbăta ce nu se cuvine? 25. Şi Iisus le-a răspuns: Au niciodată n-aţi citit ce a făcut David, când a avut nevoie şi a flămânzit, el şi cei ce erau cu el? 26. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, şi a mâncat pâinile punerii înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât numai preoţii, şi a dat şi celor ce erau cu el? 27. Şi le zicea lor: Sâmbăta a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă. 28. Astfel că Fiul Omului este domn şi al sâmbetei.

Prin aceste ultime cuvinte Hristos vrea sa spuna ca El este Domn nu numai al sambetei, ci al tuturor zilelor si ca El ca Dumnezeu poate sa schimbe ziua de odihna dupa cum vrea El, chiar daca a sfintit aceasta zi, tot asa si cum a promis evreilor ca va avea legamant vesnic cu ei. Cum ar fi putut sa fie sarbatoarea ce mare a Cincizecimii daca am numara incepand cu sambata, si nu cu Duminica cand El, Hristos a inviat. Daca ar fi inviat sambata, alta ar fi fost situatia.
Evreii şi baptiştii de ziua a şaptea ţin Sabatul aşa cum invaţă Biblia, de la apusul pană la apusul soarelui (Lev. 23:32; Marcu 1:32). Liderul Bates i-a făcut pe doamna White şi pe soţul ei să accepte Sabatul in 1846. Fusese căpitan pe mare şi incepea ziua la 6 P.M. după orarul de navigare. Aşa că a inceput Sabatul la fel. Prin el, doamna White a ajuns să-l ţină la el pană in 1855 timp de nouă ani.
Intr-un pamflet publicat la New Bedford, Mass., in 1850, intitulat "Controversa Sabatului" paginile 80-82, liderul Bates a scris un articol cu titlul "inceputul Sabatului." El spune: "Nu putem fi prea specifici in acest caz; lui Dumnezeu ii aparţin toate momentele zilei." Aduce apoi argumente in favoarea orei 6P.M. şi spune: "Prin urmare, după aceeaşi regulă, (şi nu prin alta) ţinem socoteala săptămanilor şi trebuie neapărat să incepem ziua scripturistică la 6P.M." in alt pamflet intitulat "Mesajul pecetluirii" publicat in 1849, in acelaşi loc, spune: "Sabatul incepe vineri seara, la 6P.M.; toate celelalte cifre sunt o pierdere de vreme" (p. 38).
Aşa că doamna White l-a urmat orbeşte pe Bates şi această practică nescripturistică timp de nouă ani. Acest lucru nu ii mulţumea pe toţi şi s-a iscat o discuţie. Unii pledau pentru răsărit iar alţii pentru apus. Se temeau de o ruptură. Dar influenţa lui Bates era la conducere şi i-a făcut să accepte ora 6P.M.
In 1868, liderul U. Smith a publicat un pamflet intitulat "Viziunile răspunsuri la obiecţiile aduse," de 144 de pagini. La pagina 90 il citează pe liderul White: "In două viziuni, doamna White a văzut ceva referitor la timpul inceperii sabatului. Prima a avut loc in 1847, la Topsham, Maine. In acea viziune, i s-a arătat că inceperea Sabatului la răsărit era greşită."
Dacă domnul i-ar fi dat aceste viziuni, cat de natural şi de uşor ar i fost că timpul corect era apusul. De ce să-i spună că răsăritul era greşit şi să lase biserica in eroare mai mult de opt ani, in ceea ce priveşte timpul corect? Răspunsul e simplu. Bates era incă la conducere şi se opunea răsăritului, iar ea „vedea” prin ochelarii lui; atata tot.

urmarea
 

In Scrieri timpurii de doamna White, ediţia din 1882, la paginile 25-28, există un raport al aceleiaşi viziuni de la Topsham, Maine, in 1847. Ea spune: "Am văzut un inger venind in zbor spre mine. M-a luat repede de la pămant şi m-a dus in cetatea sfantă. " Acolo, a fost dusă de Isus in Locul preasfant şi i-a arătat chivotul. Isus a deschis chivotul şi i-a arătat Cele Zece Porunci. Ea spune: "Cea de-a patra, Porunca Sabatului, strălucea mai mult decat celelalte. . . Am văzut că sfantul sabat este şi va fi zidul despărţitor dintre adevăratul Israel al lui dumnezeu şi cei necredincioşi." Apoi, pagină după pagină, are viziuni una după alta. Merge adesea in rai, vorbeşte familiar cu Isus şi cu ingerii. I se spune mereu despre Sabat, cat de sfant este şi că reprezintă pecetea lui Dumnezeu şi că oamenii "sunt incercaţi prin problema Sabatului" (p. 35). De ce nu i s-a spus intr-una din aceste vizite că incepea Sabatul la vremea greşită, ţinand părţi din două zile? Dar nu i s-a făcut nici măcar o aluzie.
Cum a descoperit pană la urmă? Astfel: această problemă dădea naştere la o separare intre ei. Aşa că i s-a cerut liderului J. N. Andrews, cel mai invăţat om pe care-l aveau pe atunci, să studieze prolema şi să-şi prezinte concluzia la conferinţa ţinută in Battle Creek, Mich., pe 16 Noiembrie 1855. A făcut asta şi a decis că apusul era timpul din Scriptură pentru a incepe Sabatul. Conferinţa a votat pentru a accepta părerea lui şi intreaga denominaţie a trecut de la ora 6P.M. la apus, după nouă ani de eroare in această problemă vitală.
Acest lucru e povestit pe larg de către Smith in "Viziunile si răspunsuri la obiecţiile aduse" paginile 88-93. Apoi, la patru zile după ce Andrews şi conferinţa rezolvase problema, doamna White a avut o viziune in care un inger i-a spus că apusul era timpul corect!!! Smith spune: "După conferinţă, pe 20 noiembrie, i s-a dat o viziune care stabilea apusul pentru cei care nu se hotăraseră " (p. 93). Acest lucru a supărat-o pe doamna White. Aşa că in acea viziune i s-a plans ingerului şi a cerut o explicaţie. Ea spune: "Am intrebat de ce s-a intamplat aşa că trebuie abia acum să schimbăm ora inceperii Sabatului. Ingerul a spus 'Vei inţelege, dar nu incă, nu incă'" ("Mărturii" Vol. I., p. 116).
Asta s-a intamplat acum vreo şaizeci de ani; doamna White a murit; dar explicaţia promisă n-a mai fost dată. Aşa c-o s-o dau eu acum: in viziunile ei vedea doar ceea ce-o invăţa Bates. Cand Andrews a trecut la conducere, şi-a schimbat părerile şi a văzut exact ceea ce invăţau el şi cei de la conferinţă. Asta-i tot şi la fel s-a intamplat cu toate revelaţiile ei.
Observaţi importanţa acestui eşec. Timp de nouă ani, au inceput cu toţii Sabatul la 6P.M. vinerea. In iunie la ora 6P.M. soarele mai era două ore cer cand incepeau Sabatul. Ţineau două ore din ziua de vineri, două ore pe care le muncesc acum. La ora 6P.M., cu soarele incă pe cer timp de două ore sambăta, mergeau la muncă la arat, spălat, etc. Lucrau două ore din Sabat, timpul sfant, aşa cum il consideră ei acum. In decembrie era invers; lucrau două ore vinerea după ce incepea Sabatul şi ţineau două ore sambăta seara după ce se termina Sabatul! Aşa că de fapt au călcat Sabatul in fiecare săptămană timp de nouă ani de zile. Şi toate astea in timpul frecventelor conversaţii despre sfinţenia sacrului Sabat ale doamnei White cu Isus şi cu ingerii! Oare nu i-a luat pe Bates şi pe Andrews drept ingeri?
Tot in acest fel a fost impus si sabatul in locul Duminicii, nu cu citate biblice (astea au fost gasite mai tarziu pentru sceptici si naivi) Se vede clar ca aceste fapte nu sunt inventii ale lui Canright. Orice om cu discernamant poate vedea clar acest lucru, numai voi aveti ochelari de cal.

Da, insa nu a facut-o, asta e ideea...

Asta crezi tu ca ti-au bagat in cap adventistii, dar daca ai citit cum se hotara secta voastra pe baza "viziunilor" isterice ale EG White sa adopte sau nu o invatatura, te-ai gandi mai mult.

vă ofer şi eu nişte citate din poruncile Vechiului Testament de care voi adventiştii spuneţi că sunteţi atât de îndrăgostiţi.
Să vedem ce mai spunea legea veche:
Leviticul 19.37 "Să păziţi TOATE legile Mele şi TOATE rânduielile Mele şi să le pliniţi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru".

Iesirea 31.13 "Spune fiilor lui Israel aşa: Băgaţi de seamă să păziţi zilele Mele de odihnă, căci acestea sunt semn între Mine şi voi din neam în neam, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfinţeşte"

Lev 16. 29-31 "Aceasta să fie pentru voi lege veşnică: în luna a şaptea, în ziua a zecea a lunii, să postiţi şi nici o muncă să nu faceţi, nici băştinaşul, nici străinul care s-a aşezat la voi… Aceasta e cea mai mare zi de odihnă pentru voi şi să smeriţi sufletele voastre prin post. Aceasta este lege veşnică".

Dacă voi adventiştii sunteţi atât de îndrăgostiţi de sâmbăta şi de Vechiul Testament, de ce nu ţineţi TOATE zilele de odihnă? Evreii nu aveau doar sâmbăta ziua de odihnă. Spune clar D-zeu că Sărbătaorea Ieşirii din Egipt „e cea mai mare zi de odihnă" şi că „este lege veşnică" la fel ca cele zece porunci şi că e valabil pentru toate popoarele cu care evreii intră în contact.

7. Caci daca (testamentul) cel dintai ar fi fost fara de prihana, nu s-ar mai fi cautat loc pentru al doilea;
8. Ci Dumnezeu ii mustra si le zice: "Iata vin zile, zice Domnul, cand voi face, cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda, testament nou,
9. Nu ca testamentul pe care l-am facut cu parintii lor, in ziua cand i-am apucat de mana ca sa-i scot din pamantul Egiptului; caci ei n-au ramas in testamentul Meu, de aceea si Eu i-am parasit - zice Domnul. ...
13. Si zicand: "Nou", Domnul a invechit pe cel dintai. Iar ce se invecheste si imbatraneste, aproape este de pieire. Evrei 8,7-13
10. Caci toti cati sunt din faptele Legii sub blestem sunt, ca scris este: "Blestemat este oricine nu staruie intru toate cele scrise in cartea Legii, ca sa le faca".
11. Iar acum ca, prin Lege, nu se indrepteaza nimeni inaintea lui Dumnezeu este lucru lamurit, deoarece "dreptul din credinta va fi viu"... Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii, facandu-Se pentru noi blestem; Gal. 3,10-11
Deci iata ca Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii
4. Caci undeva, despre ziua a saptea, a zis astfel: "Si S-a odihnit Dumnezeu in ziua a saptea de toate lucrurile Sale".
5. Si in acelasi loc, zice iarasi: "Nu vor intra intru odihna Mea!".
6. Deci, de vreme ce ramane ca unii sa intre in odihna, iar aceia carora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,
7. Dumnezeu hotaraste din nou o zi, astazi rostind prin gura lui David, dupa atata vreme, precum s-a zis mai sus: "Daca veti auzi astazi glasul Lui, nu invartosati inimile voastre".
8. Caci daca Iosua le-ar fi adus odihna, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, dupa acestea, de o alta zi de odihna.
9. Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu.
10. Pentru ca cine a intrat in odihna lui Dumnezeu s-a odihnit si el de lucrurile lui, precum Dumnezeu de ale Sale.
11. Sa ne silim, deci, ca sa intram in acea odihna, ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda a neascultarii, Evrei 4,4-11

Asa ca voi ati cazut in aceeasi pilda a neascultarii, prin invartosarea inimilor voastre". Evrei 4,4-11

Completare
 

Citat din prima postare de pe acest topic:

Doamna E.G. White, profet, lider şi fondator principal al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, [...] E delegată de oamenii ei ca Mahomed de mahomedani, Joseph Smith de mormoni, Ann Lee de Quakeri şi doamna Eddy de adepţii Ştiinţei Creştine.

Completare: ... şi ca Mihaela Tărcuţă de adepţii sectei "Noul Ierusalim de la Pucioasa", care pretinde şi ea că primeşte "comunicări şfinte din ceruri" intitulate "Cuvântul lui Dumnezeu" sau "Noua Biblie de la Pucioasa"

Asa interpretati dvs. Sfanta Scriptura? Cand Domnul Iisus Hristos il da ca exemplu pe patriarhul David (care a pazit, fara indoiala ziua a saptea), dvs. intelegeti ca, de fapt, a vrut sa schimbe aceasta zi?

Domnul Iisus Hristos niciodata nu a schimbat ziua de odihna hotarata de Dumnezeu de la facerea lumii. A schimbat modul gresit in care evreii pazeau acesta zi.

Daca vreti sa paziti o alta zi de odihna, in afara de ziua a saptea, sa stiti ca veti pazi o zi hotarata de oameni, nu de Dumnezeu.

Nu credeti ca ar fi bine sa purtam discutii prin care sa ne aratam respectul, unii fata de ceilalti? Ar fi mai crestineste.



Cand sau unde au spus adventistii ca sunt indragostiti de legea veche? Tot ceea ce respecta adventistii veti gasi in invataturile si practicile Domnului Iisus Hristos si ale apostolilor Sai. Pe verificate.

Citat:

În prealabil postat de Iustin32 (Post 160192)

Trebuie sa faceti distinctie intre sabatele ceremoniale (care se tineau cu anumite ocazii si aveau legatura cu panul de mantuire)) si sabartul zilei a saptea. Spre exemplu, in Levitic 16:29-31(postat de dvs.) se face referire la o sarbatoare foarte importanta (Ziua Ispasirii- care se tine si azi la evrei) care avea o simbolistica in planul de mantuire. Aceasta zi se tinea in ziua a zecea din luna a saptea si nu mai este necesara, odata cu jertfa Mantuitorului (daca va fi nevoie putem detalia despre simbolistica acestei zile).

Dar, ziua a saptea a fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu de la facerea lumii, cand inca nu intrase pacatul in lume si nu era nevoie de un plan de mantuire. Aceasta zi sfanta nu are nici o legatura cu vre-un testament sau legamant. A fost infiintata de la facerea lumii, a fost pazita in Vechiul Testament, a fost pazita de Domnul Iisus Hristos si de Sfintii Sai Apostoli si va fi pazita si pe noul pamant (vezi Isaia 66:22,23)



Cititi ce spune Sfanta Scriptura, fara sa adaugati sau sa inventati. In Evrei cap. 7 si 8 se vorbeste despre desfiintarea preotiei pamantesti, simbolice (din Vechiul Legamant) o data cu inceperea lucrarii Adevaratului Preot (Domnul Iisus Hristos). In mod asemanator, in Evrei cap. 10 se vorbeste despre desfiintarea jertfelor, odata cu jertfirea Adevaratului Miel.

In cartea Evrei gasiti cuvantul "desfiintat" de doua ori. O data in dreptul preotiei pamantesti (cap.7) si o data in dreptul jertfelor( cap. 10).

Citat:

În prealabil postat de Iustin32 (Post 160192) 10. Caci toti cati sunt din faptele Legii sub blestem sunt, ca scris este: "Blestemat este oricine nu staruie intru toate cele scrise in cartea Legii, ca sa le faca". 11. Iar acum ca, prin Lege, nu se indrepteaza nimeni inaintea lui Dumnezeu este lucru lamurit, deoarece "dreptul din credinta va fi viu"... Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii, facandu-Se pentru noi blestem; Gal. 3,10-11

1. Faceti referire la cartea legii (pusa langa chivotul legamantului) si nu la Pietrele Legii (cele 10 porunci, printre care si porunca pentru pazirea sambetei - puse in chivotul legamantului).
2. faceti referire la blesteme, care se gaseau in legea lui Moise nu in Legea lui Dumnezeu (cele 10 Porunci). Este o diferenta intre cele doua legi (desi ambele au fost inspirate de Dumnezeu). Sa va dau un exemplu din Sfanta Scriptura: "tot Israelul a calcat Legea Ta (Legea lui Dumnezeu), si s-a abatut astfel ca sa n-asculte glasul Tau. De aceea ne-au si lovit blestemurile si juramintele scrise in Legea lui Moise.(Daniel 9:11)


Traducerea acestor versete este total gresita.

Evrei 4:8.
Traducerea corecta este :
Caci daca le-ar fi dat Iosua odihna, Dumnezeu nu ar mai vorbi, dupa aceea de o alta zi. Punct. Dvs. ati postat un fals in care apare adaugirea "de odihna". In acel verset, se vorbeste despre o alta zi cand vom intra in odihna lui Dumnezeu, deoarece poporul evreu (poporul ales), condus de Iosua, a ratat intrarea in odihna promisa de Dumnezeu, din cauza neascultarii. (Cititi cu atentie Evrei cap. 3:7 pana la 4:11)

Tot legat de acest verset, va supun atentiei originalul in limba greaca, plus alte traduceri. Veti constata ca doar traducerea dvs. adauga la sfarsit expresia "de odihna"

Evrei 4:8
Greaca.
Ει γὰρ αὐτοὺς ᾿Ιησοῦς κατέπαυσεν,Οὐκ αν περὶ άλλης ἐλάλει μετὰ ταῦταημέρας.
transliterat:
ei gar autous iēsous katepausen ouk an peri allēs elalei meta tauta ēmeras
Biblia Vulgata:
nam si eis Iesus requiem praestitisset numquam de alio loqueretur posthac die (Punct)
International Standard Version 2008:
For if Joshua had given them rest, he would not have spoken later about another day.(Punct)
King James Version:
For if Jesus had given them rest, then would he not afterward have spoken of another day. (Punct)
Darby Bible
Car si Josué leur avait donné le repos, il n'aurait pas parlé après cela d'un autre jour.(PUNCT)

Mentionez ca traducerile folosite apartin unor pazitori ai zilei intaia a saptamanii (nu ma refer la originalul grecesc sau varianta latina).

Evrei 4:9
"Drept aceea, s-a lăsat altă sărbătoare de odihnă poporului lui Dumnezeu."(traducerea vizibil gresita, postata de dvs).


Iata cum suna versetul in limba greaca si traducerea lui, cuvant cu cuvant:
"Ara [ Deci ] apoleipetai [ ramane inca ] Sabatismos [ sarbatoarea Sabatului ] to lao [ poporului ] tu Theu [ lui Dumnezeu ]."

Adica:"Deci, ramane inca, sarbatoarea sabatului (sambetei), pentru poporul lui Dumnezeu"

Nu se vorbeste despre nici o schimbare. Nu stiu de unde a scos traducatorul expresia "alta", cand originalul grecesc spune "ramane".

Iata si traduceri vechi ortodoxe ale aceluiasi verset (Evrei 4:9):

"Iata dara au ramas serbarea sambetei narodului lui Dumnezeu." - Biblia de la Bucuresti, 1688.

"Deci dar ramane inca repaus de sambeta pentru poporul lui Dumnezeu." - Biblia Nitzulescu, 1905.

D-le Iustin, v-am recomandat un link in care gasiti referiri la Ellen White, criticii ei si unde sunt recunoscute si greselile ei. Si dvs. ati postat niste link-uri pentru studiu. Nu cred ca mai este nevoie sa postati articole intregi de pe acele link-uri. Ce ar fi daca facem toti la fel si incarcam forumul cu articole copiate.

Va redau link-ul in care se vorbeste despre Ellen White si greselile ei.

http://www.scribd.com/doc/12881576/A...ui-Ellen-White

Personal, cred ca autorul acestei lucrari nu se coboara la nivelul moral a lui DM Canright (preferatul dvs.). Puteti lua legatura cu autorul lucrarii, in direct, prin intermediul unui post de televiziune crestin (nu dau numele postului tv de teama sa nu supar- sunt sigur ca aveti alte surse sa aflati cum se numeste postul si emisiunea la care apare autorul lucrarii).

V-as raspunde cu placere daca ati posta niste concluzii personale. Doar purtam o discutie, nu ne intrecem in articole.

Pe acest link aveti si posibilitatea de a cauta expresii care va intereseaza.

Ceea ce sustiti tu e lipsit de logica. Care mai este rostul acestui capitol daca nu acela de a schimba ziua de odihna? Pentru ce mai vorbeste atata Sf Pavel evreilor de ascultare de Dumnezeu si sa nu-si invartoseze inima daca le zice ceva normal pentru ei: sa ramana tot in tinerea sabatului? Pentru ce a mai scris tot acest capitol, ca la urma sa le zica sa tina acelasi sabat? Care e rostul? Ca oricum evreii care nu L-au primit pe Hristos tin acelasi sabat.
Care mai e legatura intre aceste doua versete, cand ele, in traducerea truchiata a voastra vorbesc de doua lucruri diferite: primul de o vaga zi a intrarii in odihna a poporului lui Dumnezeu iar al doilea de ziua de sabat, fara nico legatura cu primul cu toate ca prin cuvantul ,,Deci,, ele trebuiau sa vorbeasca de acelasi lucru: schimbarea zilei de odihna in concordanta cu schimbarea Legii. Dar la voi orice e posibil, chiar si o aberatie vadita.

E interesantă încăpăţânarea stupidă a lui Litanu/Vasinec/mititelu, de a relua mereu acelaşi verset, fără să spună niciodată ceea ce scrie în continuare. E clar că acolo sf. Pavel vorbeşte împotriva obligativităţii sâmbetei.

In continuare spune ca cine intra in odihna spirituala a lui Dumnezeu, se va odihni (va avea pace) si el asemenea lui Dumnezeu cand cu instituirea sambetei la Creatie [vers.10];
iar in finalul subiectului "odihna", face un apel sa intram si noi degraba in aceasta odihna spirituala pentru a nu experimenta nenorocirile de care au avut parte israelitii (e bine de stiut ca ei nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu, au uitat sa pazeasca sambata si multe blesteme s-au abatut asupra lor din aceasta cauza)[vers.11]

Nedumerire!
 

Dragi mei credinciosi ortodocsi,de ce li se permite unora sa ne calce religia noastra in picioare si sa le dati explicatii unora care interpreteaza Sfanta Scriptura dupa bunul lor plac.Cauta un infinit de motive sa ademeneasca,si problema este ca nu stiu nici macar sa iti etaleze Sfanta Scriptura asa cum este ea randuita de la Dumnezeu.
Trăim într-o epocă de adânc dezechilibru spiritual, epocă în care multi crestini ortodocsi sunt ca niste copii dusi de valuri, purtati încoace si încolo de orice vânt al învătăturii, prin înselăciunea oamenilor, prin viclesugul lor, spre uneltirea rătăcirii.
Nu are rost sa dati explicatii unora care daca le citesti istoria iti dai seama ca nu vor decat sa ademeneasca .

In Biblia pe care un adventist mi-a aratat-o scria la Evrei 4,9


9. Drept aceea, s-a lasat o zi ca cea de sabat (in loc de) alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu , cum e la noi.

A cui traducere e nu stiu. Am impresia ca a lui Cornilescu, dar o zi ca cea de sabat e clar ca nu e sabatul, ci o zi asemanatoare cu ea, Duminica.
Gura pacatosului, adevar graieste (fara sa vrea).

Versetul este din traducerea preotului ortodox Dumitru Cornilescu. A facut si el unele mici greseli. "Ca cea" este o adaugire.

Va rog sa luati ca traduceri de referinta cele ale vechilor ortodocsi (la care nu aveti ce contesta - mai ales ca sunt in armonie cu originalul grecesc, pe care l-am redat intr-o postare recenta):

"Iata dara au ramas serbarea sambetei narodului lui Dumnezeu." - Biblia de la Bucuresti, 1688.


"Deci dar ramane inca repaus de sambeta pentru poporul lui Dumnezeu." - Biblia Nitzulescu, 1905. - Biblia Nitzulescu, 1905.

Cum comentati aceste traduceri ortodoxe? Si, mai ales, cum va explicati marea diferenta intre traducerea vechilor ortodocsi si traducerea Bartolomeu Anania ("drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu"). Se pare, ca intre timp, cineva s-a hotarat sa schimbe ziua de odihna binecuvantata si sfintita de Dumnezeu. Cine o fi acela care vrea sa faca aceasta schimbare? Ca Dumnezeu nu este, in nici un caz.

Rolul acestui capitol (ma refer la Evrei 3:7 pana la Evrei 4:11) este foarte clar si iese in evidenta prin repetarea unui indemn: "Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile" Gasim acest indemn, repetat in si in Evrei 3:7 si in Evrei 3:15 si in Evrei 4:7. Repetarea unei invataturi are un rost.

Cat despre logica la care faceti referire dvs.: este un lucru foarte rau. Ati venit in fata Sfintei Scripturi cu idei preconcepute (sa schimbati ziua de odihna). De aceea s-a ajuns pana acolo incat sa se falsifice Sfanta Scriptura (vezi Evrei 4:8,9- varianta Bartolomeu Anania) pentru a corespunde "logicii" dvs. Lasati Sfanta Scriptura sa spuna ceea ce vrea sa spuna (asa cum au facut vechii ortodocsi).

Cat despre ceea ce Dumnezeu schimba in capitolul discutat: nu este vorba despre ziua de odihna ci despre ziua cand vom intra in odihna lui. Poporului ales i-a fost fagaduita intrarea in Canaan (sub conducerea lui Iosua), unde vor gasi odihna (cu conditia sa asculte de Dumnezeu). "Dar, veti trece Iordanul, si veti locui in tara pe care v-o va da in stapanire Domnul, Dumnezeul vostru. El va va da odihna.."(Deuteronom 12:10) Dar, aceasta odihna era conditionata: "Caci, veti trece Iordanul si veti intra in stapanirea tarii pe care v-o da Domnul, Dumnezeul vostru, ca s-o stapanitii si sa locuiti in ea. Sa paziti si sa impliniti toate legile si poruncile pe care vi le dau eu astazi,"(Deuteronom 11:31,32)

Dar, poporul ales nu a ascultat de Dumnezeu si nu a avut odihna promisa. Noi suntem invatati sa nu facem aceeasi greseala. Ne este promis Canaanul Ceresc si odihna Lui. Pana atunci, ramane ca o arvuna odihna de sambata pentru poporul lui Dumnezeu.(vezi Biblia Nitzulescu).

Domnilor sabatishti sau sambatari shi totzi ceilaltzi creshtini ortodocshi poi avem asha la Creatzie:

"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua intai" (Duminica)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua doua" (Luni)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua treia" (Martzi)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua patra" (Miercuri)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua cincea" (Joi)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua sasea" (Vineri)
"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua shaptea" (Sambata)

ce urmeaza dupa dimineatza zilei de sambata? nu urmeaza Duminica?
adica e firesc sa urmeze:

"a fost o seara shi a fost o dimineatza ziua intai" (Duminica)

deci ramane sa vedem ce zi este de dimineatza pana seara intre ziua de
Sambata care s-a sfarshit cu "a fost o dimineatza" shi inceputul Duminicii care incepe cu "a fost o seara"...

astfel dupa cum se observa zilele incep cu lumina exact deasupra capului, iar mai apoi dupa ce sunt creatzi Luminatorii zilei shi ai noptzii, ziua incepe cu soarele la punctul sau maxim pe Cer adica deasupra capului caci dupa aia urmeaza seara shi apoi dimineatza pana ajunge n-apoi deasupra capului... deci asha se socoteshte o zi la Creatzie.

Acuma daca Sabatul incepe seara el nu are cum sa inceapa in seara zilei de vineri dupa calendar caci in cazul nostru aia e ziua de vineri shi abea la ora 24 devine sambata deci inceperea sabatului trebuie tzinuta in ziua de sambata shi cum ingerul a zis doamnei White ca se tzine de seara, deci se incepe seara de la apusul soarelui, deci nu se poate incepe decat sambata Seara de la apusul soarelui, shi cum ziua a 7-a tzine pana la "shi a fost o dimineatza", Sabatul pentru a nu fi scurtat este pana Duminica in momentul cand soarele este deasupra caci abea apoi urmeaza seara deci in termeni cat mai corectzi dar shi respectand Invierea Domnului Sabatul se poate tzine atat dupa VT cat shi dupa NT de Sambata seara ("shi a fost o seara") pana Luni dimineatza ("shi a fost o dimineatza") . Shi asha banuiesc shi cred ca se tzine caci asha este scris ca a randuit Cuvantul lui Dumnezeu Sabatul Veshnic, cel Nou... de Sambata de la apusul soarelui shi pana Luni la rasaritul soarelui... care tzine seama de VT, de NT shi Apocalipsa, deci shi de Luni adica de ziua 8-a, ca dupa 8 zile s-a aratat shi lui Toma, caci tot Cuvantul lui Dumnezeu este valabil shi Cuvantul lui Dumnezeu este numele Sau cel Nou shi Sabatul sarbatoreshte Odihna lui Dumnezeu dupa Toata Lucrarea lui Dumnezeu pana la sfarshitul veacului acestuia shi a Veacului viitor caci nu se sarbatoreshte doar ieshirea din robia Egipetului shi a Sodomei ci ieshirea din tot pacatul shi din moarte duhovniceasca shi trupeasca dar shi reintrarea in Rai adica in veshnicia fericirii intru Dumnezeu.

daca s-ar incepe de vineri seara ar insemna sa se tzina de la ora 12-14 vineri pana sambata la ora 12-14 caci asta inseamna "shi a fost o seara shi a fost o dimineatza", deci nu se poate incepe asha ca dupa calendar e ziua de vineri, deci se poate incepe doar Sambata Seara deci dupa ora 12-14 Sambata se poate incepe Sabatul ca sa avem 24 de ore abea Duminica la orele 12-14 dar Cuvantul Lui Dumnezeu spune ca se tzine pana Luni Dimineatza, deci pana Luni la orele 12-14 este Sabatul precum in Cer asha shi pe Pamant dar care poate fi scurtat shi socotit doar de la apus de Sambata shi pana in rasarit din ziua de Luni...

am fost clar?

poi shi d-na White spunea ca seara este inceputul potrivit ca asha a zis ingerul... poi sigur ca seara, dar SAMBATA seara ca doar nu vinerea ca nu se mai potriveshte cu Creatzia, deci iata ca ingerul a marturisit corect iar "unii" n-au vrut sa creada shi sa priceapa shi sa socoteasca corect conform scripturii shi s-au apucat sa tzina ei zilele anapoda...

deci incaodata repet dupa Cuvantul lui Dumnezeu pentru cei ce au urechi ca sa auda:
Sabatul se tzine de Sambata seara pana Luni dimineatza, de Sambata de la Apusul Soarelui pana Luni la Rasaritul Soarelui... caci asha ne invatza sa tzinem Cuvantul lui Dumnezeu shi parca mai zice ca cine nu-l pazeshte se auto blesteama pe el insushi dar shi tot ceea ce-shi munceshte de Sabat (pentru sine adica pentru placerile sale prin care se leapada shi se departeaza de Dumnezeu)... dar nu este facut Sabatul pentru ca cineva sa ia la rost pe altcineva caci de aia spune ca Fiul omului este Domn shi al Sambetei in sensul ca asha cum in fiecare zi este Domn asha shi Sambata se odihneshte dupa cum are el placerea Lui... shi daca are vre-o nevoie, sa manace sau sa doarma sau sa munceasca sau sa faca ce vrea el atunci ca Domn al sambetei este deasupra sambetei shi nu este facut pentru zi, pentru sambata ci ziua pentru om... ziua de odihna este pentru om, deci sa se odihneasca in ea daca pofteshte...

In traducere libera in limba romana, Evrei 4,9 ar suna cam asa:

"Ramane deci sambata pentru poporul lui Dumnezeu"

Pentru conformitate, consultati originalul grecesc in versiunea interlineara:

http://www.scripture4all.org/OnlineI...NTpdf/heb4.pdf

Si daca nu aveti incredere ca ar fi asa, puteti vedea aici pagina respectiva din Codex Sinaiticus, manuscris vechi de 1700 de ani!:

http://images.csntm.org/Manuscripts/GA_03/GA03_142b.jpg

Pe ultima coloana, cam in dreptul cifrei 20 se poate distinge foarte clar Sabbatismos. Asa a scris apostolul Pavel cu doar 250 de ani inainte: "ramane deci Sambata pentru poporul lui Dumnezeu", iar la data aceea, poporul lui Dumnezeu nu mai erau evreii, ci crestinii. Acesta este adevarul, rostit de Cuvantul lui Dumnezeu, nu de gura pacatosului.

Nedumerire!
 

De ce acest forum crestin ortodox este folosit in alt scop decat acela de a impartasi ganduri si sentimente si sfaturi ce privesc religia ortodoxa.De ce trebuie sa dam apa la moara unor aberatii sau unora care interpreteaza Sfanta Scriptura dupa bunul lor plac,Si unora care nu stiu cum sa atraga persoane prin diferite mijloace de partea lor.Si daca sunteti ineresati cautati pe net despre aceasta zisa mare profet E.G.White sa vedeti cine a fost si cum a ajuns ea mare scriitoare.Nu va lasati amagiti!

Domnule vsovi, cred că ideile dumneavoastră ar fi interesante, din păcate sunteţi teribil de incoerent în exprimare, şi este greu de urmărit firul raţiunilor dvs.

Cu privire la raportul zilelor Creaţiei "A fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă, aceasta a fost ziua întâi[2, 3, etc.] s-ar traduce literal: „seară a fost, dimineaţă a fost, ziua întâi”. În felul acesta se încheie descrierea criptică a însemnării zilei întâi, [2, 3, etc.] a săptămânii Creaţiei lui Dumnezeu.

Afirmaţia literală: „seară a fost (cu orele următoare ale nopţii), dimineaţă a fost (cu ceasurile care au urmat ale zilei), ziua întâi” este în mod clar o descriere a unei zile astronomice, adică, o zi cu durata de 24 de ore. Ea este echivalentul compusului ebraic de mai târziu „seară-dimineaţă” din Daniel 8,14, pe care KJV a tradus-o „zile”, aici însemnând zile profetice, şi a cuvântului grecesc al lui Pavel, nuchthemeron, tradus „o noapte şi o zi” (2 Corinteni 11,25). De aceea, evreii care nu au pus niciodată la îndoială înţelesul acestei expresii, începeau ziua la apus şi o sfârşeau la începutul apusului următor (Levitic 23,32; Deuteronom 16,6).

În plus, limbajul poruncii a patra nu lasă nici o umbră de îndoială că seara şi dimineaţa raportului Creaţiei sunt părţi componente ale unei zile terestre. Porunca aceasta, referindu-se în cuvinte clare la săptămâna Creaţiei, declară: „Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit” (Exod 20,11).

Deci e aberant un asa-zis sabat de sambata seara pana luni dimineata...

Stimabile Bautar, acest sub-forum este special creat pentru dialog cu alte culte decat cel ortodox, iar topicul de fata a fost deschis de un ortodox, cred ca-ti imaginezi ca nu noi ne-am propus sa aruncam cu noroi in E.G. White...

eu cred ca e aberanta suficientza dumitale care necitind ce am scris ai dat doar argumente care imi sunt perfect favorabile in ce am zis/scris... shi cu toate astea la final dupa ce imi dai dreptate prin citatele respective ajungi la concluzia uimitoare ca e aberant sa se tzina asha cum nu eu sustzin ci insushi Cuvantul lui Dumnezeu...

deci despre ce e vorba? cand contrazicetzi in acest mod ceea ce v-am aratat atat de clar deshi dumneata spui incoerent shi greu de urmarit...?

poi sigur ca unora le este greu de urmarit altceva decat au invatzat ei la lectziile lor lingvistice spre a se adanci in a tzine la nesfarshit lucruri greshit intzelese...

ce nu tzi-e clar? poi te intreb cum potzi incepe un Sabat vineri seara cand in calendar e scris vineri? ala nu mai e Sabat ci e ziua de vineri sau vrei sa spui ca voi lucratzi sambata seara?... iar daca incepi la orele 24 atunci nu e cum v-a invatzat ingerul pe care l-a auzit shi vazut Hellen White care a zis ca apusul e potrivit, iar daca atzi incepe dimineatza atunci nu e ca la cartea Creatziei... deci iata ca v-am demonstrat ca doar cum a scris Cuvantul lui Dumnezeu prin prooroci se poate tzine corect caci se tzine in Sabat shi Invierea Domnului shi aratarea dupa 8 zile shi lui Toma, deci asha cum a dat Dumnezeu asha se tzine in Cer shi pe Pamant Noul Sabat shi Veshnicul Sabat de Sambata seara pana Luni dimineatza, din apusul soarelui de Sambata pana in rasaritul soarelui Lunea iar in mijloc Sfanta Zi a Invierii, sfanta Duminica, Ziua Soarelui sau a Domnului, dar precis voi altceva urmaritzi, nu cum se tzine Sabatul va intereseaza ci sa supunetzi oamenii zilei de sambata cum Domnul a zis ca nu se face caci nu omul este pentru sambata ci sambata pentru om... deci voi vretzi sa punetzi omul ca sa fie pentru sabat asha cum procedau lupii imbracatzi in haina sfanta...

nici acum nu tzi-e clar? poi daca tot nu tzi-e clar... nu shtiu zau ce ar trebui sa faci? sa te pocaieshti? sa te smereshti? dar e treba domniei tale iar eu nu-tzi cer sa ma crezi pe mine ca doar ce sunt eu? ci tzi-am aratat cum a spus/scris Cuvantul lui Dumnezeu prin prooroci... asha ca eu mi-am facut datoria sa explic cum m-am priceput mai bine... datorie benevola de papagal obosit shi de placa stricata...care ma-nvart mereu tot pe loc, pe loc, pe loc sa rasara busuioc.

Cum se vede si din raportul Creatiei la care faceti apel, ziua incepe cu partea intunecata, cand apune soarele incepe o noua zi, care normal- va tine 24 de ore- pana la apusul urmator. E calea naturala pe care a stabilit-o Dumnezeu, pentru asta a creat Soarele:

14. "Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii" (Facerea 1)


Bineinteles, sambata seara dupa ce apune soarele se intra in prima zi a saptamanii (care e si prima zi de lucru).


[/quote]

Matale (si eu la fel) nu ai treaba cu ce a zis Hellen White, ci cu ce a zis Dumnezeu.