preotul caterisit
 

ce se intampla cu preotii caterisiti, pot ei sa-si faca biserica "pe cont propriu"?

ce valoare, daca se poate spune asa, au slujbele facute de ei?

ce se intampla cu credinciosii care frecventeaza biserica unui asfel de preot, constienti sau nu de statutul lui?

Nu stiu daca au voie sa-si deschida biserica. In general nu stiu daca preotul isi face biserica, sau i se da de la patriarhie.
Din cate am inteles preotii caterisiti au voie sa tina slujbe de inmormantare in cimitire si crematorii.
In rest nu stiu.
Trebuie sa fi facut ceva f.grav pentru biserica daca au fost caterisiti si un preot trebuie sa fie un model pentru credinciosi.
Acum nu stiu in acest model de credinta cum este cu partea de pocainta si iertare: poate fi iertat un preot caterisit, daca vrea sa se pocaiasca si sa se indrepte? Sau nu mai are voie niciodata, la fel ca si re-casatoria.

Preotul caterisit devine mirean. Nu mai poate savarsi nici macar o singura slujba.
Acela este dator cu pocainta pentru faptele ce au dus la caterisirea lui si cu ascultarea de Biserica.

Caterisirea este un act juridic prin care preotul este oprit de la slujire. Chiar daca prin caterisire preotul nu pierde harul preotiei, acesta nu mai are binecuvantarea ierarhului locului pentru savarsirea sfintelor taine sau ierurgiilor.

Preotul caterisit trebuie sa ramana in comuniune cu Biserica si sa fie in continuare sub ascultarea ierarhului locului. Daca el continua, sub o forma sau alta sa slujeasca, o face rupt de Biserica.

da, am citit ca in tinerete a fost acuzat de sodomie/pedofilie, si-a recunoscut vina si a fost condamnat de legea civila, precum si caterisit de biserica greaca. si se pare ca au avut dreptate, pentru ca dupa 30 ani a recidivat. cu toate astea slujeste in continuare in biserica proprie si se numeste pe sine episcop.

Nimic nu trebuie sa ne mire, de aceia trebuie sa ai incredere si in tine, pentru a nu te lasa manipulat si coordonat intru totul de biserica, care are si ea cusur ( slujitorii ei ) . Trebuie cu mare luare aminte caci, mai ducem si copii nostri acolo...

Nu pot sa-si faca o biserica ortodoxa paralela cu cea din care a fost caterisit. Au fost cateva cazuri cand, stilistii, din dorinta de a se extinde au dat bani pentru ridicarea unor locasuri de cult in care sa slujeasca aceste persoane caterisite.

Unirea cu Hristos trebuie sa se faca si in adevar, ori cel caterisit este cazut din adevar. Asa ca nu vad ce binecuvantare poate aduce o slujba savarsita de un preot caterisit.

In vechime exista chiar o randuiala liturgica pentru caterisire.
http://www.crestinortodox.ro/drept-b...lor-95953.html

Daca s-ar mai face acest lucru, cred i-ar ajuta mai mult pe credinciosi in a nu mai lua seama la vorbele si cu atat mai mult la actele celui caterisit.

Liturghia rămâne valabilă. Preoții caterihiți ar putea și ei sluji, dacă li s-ar lipi buzele, ca să nu dea sfaturi. :21:

Eu nu cred acest lucru. In trimiterea pe care o faceam la articolul de pe acest site (caterisirea clericilor), reiesea ca episcopul ii lua potirul si vesmintele, semn ca el nu mai poate sluji. De aici reiese ca o astfel de liturghie nu e valida.

Din moment ce este caterisit...nu mai are dreptul sa slujeasca....imi dicteaza ratiunea...Insa la mine in oras, exista de ex. un preot greco-catolic care desi caterisit, oficiaza liturghii intr-un pod....Personal am avut o experienta nefasta cu dansul cu multi ani in urma...Preconizasem ca nu va sfarsi preot slujitor fiind si nu m-am inselat...Dumnezeu sa-l ierte si pe mine ca am povestit acest aspect.

Depinde
 

Au fost si preoti caterisiti pe nedrept, din invidia altora. Nu cred ca acestia isi pierd harul, ba din contra, pentru smerenie li se da mai mult.
Insa un preot caterisit care o tine tot pe a lui si continua sa slujeasca si sa indemne la dezbinare si cearta, nu poate aduce vreun folos, din contra.
Eu zic ca inainte de a merge la o biserica, si de a ne marturisi unui parinte, sa incercam sa-i cunoastem viata, sa ne interesam cum e si cum e parohia lui (si de la el, si de la altii).
Acest lucru e foarte important fiindca daca doar credem orbeste, riscam sa fim inselati, si sa gresim.

În acest interviu luat de Danion vlădicii Ipolit, acesta din urmă spune la un moment dat că dacă un episcop ecumenist l-ar caterisi pe un preot fiindcă a denunțat ecumenismul drept erezie, cu alte cuvinte fiindcă L-a mărturisit pe Hristos, atunci caterisirea nu ar avea nici o importanță, iar preotul respectiv ar putea să slujească, dar într-un loc retras ca să nu provoace sminteală.

1. Poate atat timp cat nu practica impostura
2. Cel mai probabil, zero
3. Constienti = de rau tare, inconstienti = la mila lui Dumnezeu.

Eu cred ca acel preot daca face asta, greseste grav.
Unde sa slujeasca "intr-un loc retras"?
Prin apartamente?
Cei care l-ar primi la randul lor ar pacatui grav.

Exact asa a aparut practic stilismul.
De altfel de ce sa ne mai miram de sursa afirmatiei, stim orientarile stiliste ale lui Danion si toate derapajele de cativa ani incoace.

vlădica Ipolit nu este stilist, este episcop al Bisericii Moscovei.(Biserica nu îi consideră pe slavi schismatici pt că țin calendarul vechi dar bănuiesc că nici tu nu afirmi asta). În ceea ce privește greșelile lui Danion consider că nu au relevanță pentru discuția în cauză.

Eu unul cred, la fel ca episcopul ucrainian, că o caterisire făcută pt că preotul L-a mărturisit pe Hristos, nu schimbă nimic la nivel duhovnicesc(în afară de faptul că episcopul se încarcă cu un păcat grav). „Duhul bate unde vrea” și în nici un caz nu cred că lucrează împotriva celor care Îl mărturisesc.

Pai vezi tu, asta e si argumentul principal al stilistilor (nu cei care tin calendarul vechi ci cei care au facut din calendar idol), ca ei au fost respinsi de "biserica oficiala" pe motiv ca ea este ecumenista iar ei nu sunt.

Concluzia lor: ei sunt adevarata Biserica iar Biserica este apostata.
Rezultatul: schisma.

Deci, de ce logica respectivului ar fi buna?

Subscriu.Spre ex, desi a fost caterisit pe nedrept, Pr Arsenie Boca, din cauza unui prieten al baietilor rosii, nu a mai slujit niciodata.
Incalcand ascultarea canonica, chiar si a unui ierarh apostat cazi in neascultare si de aici drumul pana la schisma e scurt.

:) merci de raspuns (dupa 2 1/2 ani)
am ajuns odata din intamplare in biserica respectiva si am vazut multi enoriasi acolo, care chiar pareau multumiti de acel preot.
in fine, mie mi s-a parut ceva ciudat cu el, nu mi-a placut.. dupa ce am plecat mi-am dat seama si ce anume : avea parul vopsit. de asta am cautat mai multe informatii despre el, si asa am aflat ca a fost caterisit etc etc.

Oamenii duhovnicesti nu vor fi niciodata multumiti de o persoana ne-duhovniceasca.

Dar printre credinciosi sunt multi oameni trupesti, de genul carora fac pe atei sa se intareasca si mai mult in convingerile gresite care le au fata de religie si credinciosi, oameni a caror numitor comun este nu credinta, ci superstitia inchegta intr-o forma care aduce a credinta.

Ei pot la fel de bine sa mearga la un vrajitor, la un preot caterisit, stilist, neoprotestanti, etc. nevoile lor spirituale sumare pot fi foarte usor satisfacute cu un hocus-pocus.

1. Din cate am inteles un preot caterisit poate sluji la cimitire, sau crematorii.

2. Oare un preot care a gresit si se indreapta nu are dreptul la o a doua sansa?
Si mai ales, depinde din ce motiv a fost caterisit. Ca depinde si de severitatea si dreptatea episcopului. Citeam candva pe aici ca un preot divortat ar trebui caterisit. Pai daca asta este un motiv...

Si inainte sa se ajunga la caterisit, ar fi bine sa fie avuta mai multa grija de acel om cand isi alege profesia (daca are chemare pentru preotie) si mai apoi sa fie ajutat cand rataceste drumul. Asta este mai greu si se pierde din vedere.
E usor sa caterisesti si sa dispretuiesti un om...

Ca altfel pedepseti cum s-ar spune omul dupa ce a murit...cam degeaba.

Ati inteles gresit.Un preot caterisit nu mai are dreptul de a sluji nicaieri.
caterisirea se poate ridica daca exista pocainta si indreptare.
Problema preotilor divortati e muult mai grea. nu e vb de o chestiune aparent simpla, substraturile sunt mult mai adanaci.De aceea caterisirea acestora a fost un lucru intelept.(nu intru in detalii care nu v-ar folosi).

Nu numai stilistii, fiecare cult, cat de mic isi justifica existenta prin faptul ca ei ar crede mai bine. Diferenta o face adevarul, iar acesta este stiut din invatatura bisericii. Stilistii s-au despartit la inceput din cauza calendarului. Abia apoi au gasit pretextul cu ecumenismul, dar ei erau deja despartiti.
Fata de ierarhie se face ascultare doar pana la caderea in eroare dogmatica, cum s-a intamplat de exemplu in timpul sfantului Marcu Evghenicul.
In cazul de fata deocamdata nu am auzit de caterisire pe motive ecumeniste, dar daca ierarhul ii spune unui preot ca trebuie sa creada ca Duhul purcede si de la Fiul mai intai trebuie sa ii spuna ca greseste, apoi sa cheme si pe altii, iar apoi sa se delimiteze de el. Altfel am cadea in infailibilitatea catolica, orice spune papa si ierarhia trebuie luat ca obligatoriu.

Afirmatie tipic protestanta in varianta ortodoxa.
"Diferenta o face adevarul, iar acesta este stiut din Sf. Scriptura".

Cum iti suna?

Crezi ca ordinea are importanta?
Atat timp cat este unul din pilonii schismei lor..

Si binenteles, fiecare interpreteaza cum crede ce e aia "eroare dogmatica"..

Este o problema fictiva si abordarea ei nu cred ca e cea mai inspirata.
Sunt altele problemele aduse de cei care erodeaza autoritatea Bisericii din interior, mult mai nuantate, mult mai greu de stabilit o linie clara de demarcatie intre ce e bine si ce e rau, care e atitudinea potrivita.

De unde ai intelese astfel de minuni?

Este decizie BOR ca nu mai are dreptul sa slujeasca.
Nu cred ca e chiar acelasi lucru cu caterisirea.
Si nu stiu daca chiar a fost pusa in practica.

Departe de tine grijile astea..

Depinde, poate nu e chiar degeaba.
Stiu un caz in care a fost caterisit (pe buna dreptate) si multi ani mai tarziu (zeci) s-a ridicat caterisirea, pentru binele altora, nu putini.

Afirmația „Diferenta o face adevarul, iar acesta este stiut din invatatura Bisericii” nu are nimic in comun cu protestantismul si nici cu afirmatia cu care o compari tu. Dar tu nu sesizezi diferenta pentru ca discuti cu noi de pe pozitia Adevarului, in loc sa discuti ca sa ajungem impreuna la Adevar.

Mie imi suna foarte adevarat, pentru ca asa si este, adevarul revelat il avem in Sfanta Scriptura. Cum spuneam si accentuam in mesajul precedent daca mai multi spun adevaruri diferite nu inseamna ca nu exista un adevar absolut, ci ca unii sunt in el si unii nu. De aceeam am adaugat ca il gasim in invatatura Bisericii, pentru ca este si fixat de biserica si marturia sfintilor, il avem dat. Noi dupa cea dogma ne ghidam, si la fel se ghideaza si ierarhii si preotii, nu dupa invataturile lumesti care sunt diferite in functie de epoca. Asadar dogma e data, nu se discuta.
Si orice credincios care stie sa citeasca poate vedea ca in Sfanta Scriptura Mantuitorul spune ca Duhul purcede de la Tatal. Noi credem in tot ce invata Biserica Ortodoxa nu doar pentru ca facem parte din ea, ci pentru ca aici este chiar adevarul, oricine poate verifica dogmele sa vada daca gaseste vreun mic cusur.
Stilistii s-au despartit din cauza unui canon, nu dogma (desi unii stilisti nu inteleg nici acum ca nu e dogma), iar canoanele pot fi schimbate de Biserica.

Dar nici Sfantul Marcu nici altii nu s-au despartit si au format o noua biserica, pentru ca intotdeauna Hristos va avea grija de Biserica Sa sa revina la adevar.
Daca la noi e benefica ascultarea de Biserica (adica de invatatura Bisericii), pentru alte culte e nerecomandat, ei trebuie sa caute adevarul pentru ca nu e in cultul lor. Si cine cauta adevarul cu credinta il va si gasi, asa cum ne asigura Mantuitorul.
Asadar, in legatura cu caterisirea, in BOR se dau putine caterisiri, deci nu prea se pune aceasta problema.

Incerc sa-ti mai explic inca o data..neoprotestantismul a pornit de la ideea ca adevarul este intr-o carte, si tot cel care este cartea e musai sa ajunga la adevar.
Ei bine, in practica lucrurile nu functioneaza asa.

Trimiterea trebuie facuta la Biserica si la viata duhovniceasca, nu la "invatatura" care poate fi foarte interpretabila dupa cum demonstreaza razbelu' dintre diversele grupari de ortodocsi in chestiunea ecumenismului de ex.

Dar vezi tu, asta e problema, viata duhovniceasca nu poate fi exersata cine stie ce pe Internet, aici bataia cea mare este pe cuvinte.

Valabil si pentru catalin2.

În Biserica Catolică, ceva care să corespundă oarecum cu "caterisirea" preotului este ceea ce Codul Canoanelor numeşte "reducerea la starea laicală". Este o pedeapsă eclezială superioară "suspendării a divinis", care este temporară în mod normal, şi inferioară "excomuncării", care înseamnă înlăturarea din Ecclesia Dei.

Aşadar, preotul redus la starea laicală nu poate oficia în mod licit nicio slujbă care este, în mod normal, oficiată de preot. Nici nu poate purta veşmintele preoţeşti obişnuite (sutana, cămaşa clericală), cu atât mai puţin ornatele liturgice (straiele împărăteşti) şi nu se mai poate numi preot.
Pe de altă parte, ordinarea sacră fiind perpetuă, adică, odată ordinat (hirotonit) prin punerea mâinilor, preotul fiind "preot în veac" şi purtând asupra sufletului său o marcă ce nu mai poate fi ştearsă nici după moarte, el ESTE preot. Aceasta înseamnă că are deplină capabilitate de a săvârşi Sfânta Prefacere şi de a administra orice Sacrament. Doar că, dacă o face, va fi spre mai marea sa pedeapsă veşnică. Pe de altă parte, preotul redus la starea laicală are dreptul şi chiar datoria să acorde asistenţă cuiva aflat în situaţie de urgenţă, când nici un alt preot nu ar fi de găsit, dând ultimele îngrijiri unui om aflat în pericol iminent. După aceasta, preotul revine la starea lui obişnuită, care este aceea de laic.

Spre exemplu, în situaţia în care un preot este celib (şi, în Biserica Catolică Apuseană, aproape toţi preoţii sunt celibi), dar trăieşte cu o femeie ca şi căsătorit, el este mai întâi suspendat a divinis, adică nu mai poate sluji până ce nu face o opţiune definitivă (pe care trebuia să o facă înainte de hirotonie): femeia sau Potirul. Dacă el alege femeia şi asta e opţiunea pe care o înaintează episcopului, atunci este redus la starea laicală, adică invitat să trăiască taotă viaţa ca laic, să facă ceea ce laicii sunt chemaţi să facă, după care este înmormântat ca laic.

Ultimul caz mai sonor de acest fel a fost acela al cardinalului Milingo. Suspendat şi preferând să trăiască ca soţ şi soţie în stare căsătorită, el a fost redus la starea laicală. Din nefericire pentru el, continuând a trăi nu numai căsătorit, dar şi în desfidere faţă de învăţătura şi disciplina Bisericii, a sfârşit prin a fi excomunicat de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea. Dar, atâta timp cât este în viaţă, el are posibilitatea pocăinţei şi excomunicarea ar putea fi ridicată, putându-se mântui aşa cum toţi laicii se pot mântui.

Si dupa invatatura catolica, tainele efectuate de respectivul suspendat, sunt valide sau nu?

Adica clar, el se alege cu pedeapsa in vesnicie, dar daca a condus oamenii la Dumnezeu, slujbele savarsite, taine administrate sunt valide/autentice sau nu?

Tainele săvârşite de oricare preot, chiar şi de unul caterisit, sunt valide. Reducerea la starea laicală este măsură canonică (disciplinară) a Bisericii, ca un medicament de care un bolnav are nevoie, ce are uneori gust amar.

Prin urmare, noi nu credem că există o "dez-hirotonie", tot aşa cum nu există o "dez-căsătorie" sau un "dez-botez". Deci pâinea şi vinul consacrate de un preot redus la starea laicală sunt cu adevărat Sfântul Trup şi Preacinstitul Sânge, care pot fi spre folos mântuitor credincioşilor ce nu ar avea cunoştinţă asupa adevăratului statut al săvârşitorului Tainei. La fel, cineva iertat pe patul de moarte prin gura unui astfel de preot redus la starea laicală este iertat şi Dumnezeu nu-i va aminti păcatele sale de care s-a pocăit.

Si ortodocsii cred ca adevarul revelat este in Sfanta Scriptura, in plus avem si Sfanta Traditie, care cuprinde adevarul ce a fost transmis pe cale orala. Nu tot ce spun cei din alte culte e gresit, ci interpretarea lor, care pana la urma schimba tot.
Daca observi eu la invatatura Bisericii am facut referire, tot ca sa nu fie vreo neintelegere. Dar si invatatura Bisericii tot pe revelatia facuta se bazeaza, nu a schimbat nimic. Doar ca intelegerea este facuta de Biserica si sfinti, pentru ca un credincios cu putin cunostinte sau cu intelegere mai putin cuprinzatoare (iar intelegerea e data de cresterea spirituala) e foarte posibil sa inteleaga gresit.
P.S. Nu exista doua doua curente in ortodoxie si nu exista un razboi pe teme ecumeniste. Exista doar o invatatura ortodoxa, iar divergente au fost intotdeauna pricinuite de invataturi gresite (arianism, monofizism, etc.) Conceptia ecumensita e o conceptie lumeasca, pe care nu o gasim nicunde in ortodoxie, ci doar la alte culte. De ceva timp tot spun sa arate cineva unde se gasesc aceste invataturi in ortodoxie, nu are cum sa arate (decat sa spuna parerea parintelui Teofil Paraianu sau alte putine pareri) pentru ca nu exista nicunde. E o invatatura transmisa oral si preluata din afara ortodoxiei, de obicei o gasim la pastorul John. Solutia e simpla, revenirea celor ce au aceste conceptii la invatatura ortodoxa.

Aici nici eu nu stiu cum e in Biserica Ortodoxa, daca acela isi pierde harul sau nu. In cazul Botezului, de exemplu, acesta ramane valabil si daca acela trece la alt cult si revine la ortodoxie, nu i se mai poate repeta Botezul, se face cel mult Mirungerea.

Ca sa mai destind un pic atmosfera, preotul caterisit are probabil aceleasi drepturi sa slujeasca precum un politist dat afara sau plecat din sistem are dreptul sa dea amenzi si sa faca arestari. (cel mult, contra-cost sau in situati personale, poate sa-i dea cuiva o mama de bataie)
Asta nu inseamna ca un profesionist plecat dintr-un sistem devine automat dusmanul sistemului si isi pierde obligatoriu toate calitatile si "puterile" dobandite.
Daca a fost exclus "pe bune" atunci e foarte probabil sa fi gresit impotriva sistemului; daca insa a fost exclus pe nedrept sunt sanse foarte mari sa-si piarda credinta atat in sistemul respectiv cat si in ce inseamna el, din pacate.

Acelasi lucru e valabil si in BO. Preotului caterisit i se ridica dreptul de a sluji, nu i se ia insa si harul preotiei. Tainele raman valide.(la fel se intampla cu botezul, cununia- valabil ptr tainele care se adminstreaza o data-n viata). Daca i se ridica caterisirea, preotul nu se mai hirotoneste.
In schimb atunci cand un preot greseste, se departeaza de la el harul care ii da putere, ii face rugaciunea ascultata. De aceea rugaciunea unora trece ca fulgerul inaintea Domnului si indata e ascultata si a altora ramane fara raspuns.(dar indiferent de starea morala a preotului sfintele taine sunt valide).
Deci preotul caterisit care indrazneste sa slujeasca, pierde harul mantuitor ca unul care se afla in neascultare fata de Biserica.

Distincţia este importantă. Mai multă precizie câştigăm dacă aplicăm terminologia scolastică: eficienţa Sfintelor Sacramente este "ex opere operato", adică din însăşi lucrarea lucrată, cu alte cuvinte este independentă de starea de har sau starea căzută a preotului, după cum Biserica Catolică a clarificat în urmă cu 17 secole, cu ocazia controversei donatiste.

Dimpotrivă, eficienţa Sacramentaliilor (Ierurgiilor) este "ex opere operantis", adică din lucrarea care lucrează. Cu alte cuvinte, contează starea sufletească a celui care o face şi rezultatul nu este acelaşi.

Şi ce importanţă practică au aceste complicate distincţii pentru noi ? Au, fiindcă rezultatul unei Sf Taine, spre exemplu al Euharistiei, săvârşite de un preot păcătos este acelaşi cu cel săvârşit de un preot virtuos. Dimpotrivă, orinde este vorba de Ierurgii, precum rugăciuni speciale, binecuvântări, sfinţiri de obiecte, exorcisme, chemări de ploaie şi altele de acest fel, starea sufletească a preotului săvârşitor contează mult.

Martin Luther a fost un preot caterisit. Si care, urmare a acestui fapt, si-a facut biserica lui, care a devenit chiar mare, in decursul timpului. Si ca el au fost multi altii, din pacate. Zic din pacate pentru ca nu mi se pare un lucru bun ca sunt atatea mii si mii de secte si bisericute. E bine ca oamenii sa aiba opinii diferite in alte domenii - muzica, arta, politica, etc., dar nu si privinta moralei, pana la urma.

Uite de-asta nu trebuie sa lasam totul in seama preotului. Am lasat un acatist sau un pomelnic la biserica si plecam in treaba noastra, ca-si face popa treaba, doar i-am lasat si lui 5 lei...Acum pe bune, chiar daca e de buna credinta, si-si face treaba, ce treaba are el cu Gigel care-si cauta de lucru si cu Ion si Maria cu neamul lor cel adormit? Poate nu nici i-a cunoscut in viata lui... alta e situatia insa cand ii cunoaste sau i-a cunoscut. Ceea ce vreau a spun e ca e necesara si participarea noastra efectiva si activa la sfintele slujbe, pana la urma noi suntem cei care ne rugam pentru ceva sau pentru cineva, e drept, prin intermediul preotului, dar pentru asta trebuie sa avem o interactiune cu el. Si nu in ultimul rand, trebuie sa avem credinta. Eu am intrebat odata preotul a cui rugaciune are mai multa putere, a lui sau a mea, si mi-a raspuns ca a celui care are mai multa credinta.