|
15 IANUARIE.Se naste o stea
Mai stie cineva,ce insemnatate istorica are aceasta data?ne mai cunoastem trecutul,istoria si valorile?sa ne rememoram valorile.sa le aprindem o lumanare.dormi in pace,Mihail Eminovici
|
Citat:
|
Citat:
[COLOR=green]Intrebarea pusa cam de sus...[/COLOR] |
Un poet....UN poet
http://www.youtube.com/watch?v=eohwrFb0uWY Frumos spune Alexandru Zarnescu.. |
cu ce profil sa fie faculta?nu inteleg
|
Pentru Eminescu nu trebuie facultate
Da pentru ca sa sti ca pe 15 ianuarie s-a nascut Eminescu nu iti trebuie facultate ,doar scoala generala,cum sa uiti de Luceafarul,Mai am un singur dor ce este si romanta si atat de multe alte poezi minunatate.Eu una imi alin sufletul cu acest mare poet
|
Citat:
|
[SIZE=4]Nu voi mormânt bogat[/SIZE]
Nu voi mormânt bogat, Cântare și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Frunzișului veșted Doar vântul glas să-i dea. În liniștea serii Să mă-ngropați, pe când Trec stoluri greu zburând La marginea mării. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Lucească cer senin Eternelor ape, Care din văi adânci Se-nalță la maluri, Cu brațe de valuri S-ar atârna de stânci - Și murmură-ntruna Când spumegând recad, Iar pe păduri de brad Alunece luna. Reverse dulci scântei Atotștiutoarea, Deasupră-mi crengi de tei Să-și scuture floarea. Nemaifiind pribeag De-atunci înainte, Aduceri aminte M-or coperi cu drag Și stinsele patemi Le-or troieni căzând, Uitarea întinzând Pe singurătate-mi. Dumnezeu sa-l odihneasca-n pace pe cel care, ca nimeni altul si-a inmultit talantul. Doamne-ajuta! |
cartea - EMINESCU INTERZIS. GANDIREA POLITICA
textul integral al volumului in format electronic pe SCRIBD
(va rog sa nu bagati in seama imaginea care apare in dreapta) http://www.scribd.com/doc/4511706/EM...DIREA-POLITICA Daca ai html-ul dezactivat: Copiezi (cu PASTE) link-ul in browser si apesi ENTER. |
Numai un poet...?
Citat:
Dar mai inainte de toate, a fost un BUN ROMAN,...UN CREDINCIOS al neamului care l-a odraslit ! |
Citat:
|
Imi aduc aminte ca eram in clasa a 5-a si doamna profesora de limba romana, pe care noi toti o admiram, ne-a spus ca pe 15 ianuarie vom merge cu totii la biserica sa punem cate o lumanare pentru sufletul lui Mihai Eminescu. Dar chiar cu cateva zile inainte de 15 ianuarie doamna profesoara s-a imbolnavit si nu a mai putut sa vina la scoala in ziua aceea. Asa ca noi ne-am hotarat sa mergem singuri la biserica sa punem lumanari seara, cand terminam orele. Zis si facut, la 6 seara ne-am indreptat intreaga clasa spre biserica din apropiere. Intram in curtea bisericii, si ne intampina polimarul parca care ne intreaba ce vrem la ora aceea, fiind si noapte. Si noi spunem, plini de importanta momentului, ca vrem sa punem o lumanare de sufletul lui Mihai Eminescu. Si ce expresie de nedumenrire curioasa si neincrezatoare pe fata omului aluia! :24: Intr-un final ne-a spus ca e inchisa biserica la ora aia. :D
|
Citat:
|
Of!,Eminescu,un suflet complicat si atat de zbuciumat!!!
Eminescu este febletea mea,i-am citit aproape totul,inclusiv scrisorile adresate Veronicai.In tinerete m-a fascinat intensitatea simtirii lui,controversele ce ies din aceasta intensitate,asternute cu atata gratie pe hartie. La scoala,mi-era mai mare dragul sa-l comentez,nu invatam acasa pe indelete,insa luam note mari,doar pentru ca eram originala in modalitatea si pasiunea de a-l comenta pe Eminescu. Sper ca Daumnezeu i-a daruit liniste sufletului...sufletului lui atat de "complicat",caruia i-a fost dat astfel. Poezia lui ;"Rugaciunea unui dac",este de o smerenie cum rar se intalneste...Chiar daca uneori acesta a fost considerat ateu,tot ceea ce a scris a izvorat din inima si mintea lui,astfel ca totul i se socoteste...SI A IUBIT ENORM DE MULT!!! |
Citat:
Pai eu nu stiu, ca asa a spus profa de romana la acel timp. Din cate stiu eu poti sa aprinzi lumanari si sa spui o rugaciune pentru morti oricand, nu numai in ziua in care au murit. |
Citat:
|
Cum s-ar fi manifestat Eminescu, daca si-ar fi auzit versurile in interpretarea trupelor/actorilor de azi? Un posibil raspuns, ni-l ofera domnul Andrei Plesu, in Eminescu si recitatorii.
|
Citat:
Multumesc! Rasu'-plansu' zilei de azi. Ramane insa, privilegiul de a asculta satira unui erudit, Andrei Plesu. Merita aceeasi atentie si celelalte inregistrari ce poarta inconfundabila-i semnatura. Dar, ca tot ce e esenta, trebuie servit rar si in portii mici. Doamne-ajuta! |
La zidirea Soarelui se stie ,
Cerul a muncit o vesnicie, Noi,muncind intocmai, ne-am ales cu , Ne-am ales cu domnul Eminescu, Domnul cel de pasare maiastra, Domnul cel de nemurirea noastra Eminescu . (Grigore Vieru ) |
DOINA
(varianta necenzurata) De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin; Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Si strainul te tot paste, De nu te mai poti cunoaste. Sus la munte, jos la vale Si-au facut dusmanii cale; Din Satmar pâna ‘n Sacele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român saracul, Indarat tot da ca racul, Nici îi merge, nici se ‘ndeamna, Nici îi este toamna toamna, Nici e vara vara lui Si-i strain în tara lui. Dela Turnu ‘n Dorohoiu Curg dusmanii în puhoiu Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboara paserile toate De neagra strainatate. Numai umbra spinului La usa crestinului. Isi desbraca tara sânul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleaca Si isvoarele îi seaca Sarac în tara saraca! [COLOR=#FF0000]Cine-au îndragit strainii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia. [/COLOR] Stefane, Maria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toata grija schitului, Lasa grija Sfintilor In sama parintilor, Clopotele sa le traga Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga, Doar s-a ‘ndura Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau! Tu te ‘nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând. De-i suna din corn odata, Ai s-aduni Moldova toata, De-i suna de doua ori Iti vin codri ‘n ajutor, De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Din hotara în hotara, Indragi-i-ar ciorile Si spânzuratorile! [COLOR=#FF0000]CINE NE-AU DUS JIDANII NU MAI VAZA ZI CU ANII CI SA-I SCOATA OCHII CORBII SA RAMÂE ‘N DRUM CU ORBII[/COLOR] Cine ne-au adus pe Greci N’ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca Cine tine cu strainii Mânca-i-ar inima cânii Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia O alta varianta a "Doinei", extrem de putin cunoscuta astazi o gasim in cartea 'Mihai Eminescu - poezii tiparite in timpul vietii', vol. III, note si variante, editie critica ingrijita de Perpessicius cu reproduceri dupa manuscrise, Editura Fundatiei Regale, Bucuresti, 1944. De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta singuratate; Din Hotin si pân’la Mare Vin Muscalii de-a calare De la Mare la Hotin Calea noastra ne-o atin Si Muscalii si Calmucii Si nici Nistrul nu-i înneaca Saraca tara, saraca! Din Boian la Cornu Luncii Jidoveste’nvata pruncii [COLOR=#2E8B57]SI SUB MÂNA DE JIDAN SUNT ROMÂNII LUI STEFAN.[/COLOR] Vai de biet român saracu Ca-ndarat tot da ca racul Fara tihna-i masa lui Si-i strain în tara lui. Din Brasov pân’la Abrud Vai ce vad si ce aud Stapânind ungurul crud Iar din Olt pâna la Cris Nu mai este luminis De greul suspinelor De umbra strainilor, De nu mai stii ce te-ai face Sarace, român, sarace! De la Turnu-n Dorohoi Curg dusmanii în puhoi Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier Zboara paserile toate De neagra singuratate Numai umbra spinului La usa crestinului Codrul geme si se pleaca Si izvoarele îi seaca Saraca, tara, saraca! CINE NE-A ADUS JIDANII NU MAI VAZA ZI CU ANII SI SA-I SCOATA OCHII CORBII SA RAMÂIE-N DRUM CA ORBII Cine ne-a adus pe greci N-ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza, sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca, Iar cine mi-a fost misel Seca-i-ar inima-n el, Cum dusmanii mi te seaca Saraca, tara, saraca! Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta, Lasa Arhimandritului Toata grija schitului Iara grija gropilor Da-o-n seama popilor La metanii sa tot bata, Ziua toata, noaptea toata, Sa se-ndure Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau... Tu te-nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând Adunându-ti flamurile Sa se mire neamurile; De-i suna din corn o data Ai s-aduni Moldova toata De-i suna de doua ori Vin si codrii-n ajutor; De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Dati în seama ciorilor S-a spânzuratorilor. Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta Ca te-asteapta litvele Sa le zboare tigvele Sa le spui motivele Pe câti pari, pe câti fustei Capatâni de grecotei Grecoteii si strainii Mânca-le-ar inima câinii Mânca-le-ar tara pustia Si neamul nemernicia Cum te prada, cum te seaca Saraca, tara, saraca! |
Trebuie neaparat sa cititi eseul de mai jos, in care este aratat geniul teologic al lui Eminescu, strecurat subtil printre versurile frumoaselor sale poezii, dar si in articolele publicate in ziarele vremii:
http://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%2...a%20Fiului.pdf Sa nu se mai indoiasca nimeni ca cel mai mare roman al tuturor timpurilor a fost si a murit crestin! Ca o parere personala, Eminescu s-a savarsit din viata martir, jertfindu-si viata cu jertfa suprema pentru dragostea fata de poporul sau, sacrificat fiind de cei care erau contra ideilor sale, a iubirii de neam si tara. "Of, Doamne, Doamne!" |
Citat:
Ce fel de credincios? Eminescu a fost si ateu,a avut si simpatii comuniste, poezia sa reflectand tot felul de influente religioase dupa dispozita sa poetica. Ex.din Epigonii "Moartea succede vietii,viata succede la moarte"-nu crede in viata vesnica "Oamenii din toate cele fac icoana si simbol; Numesc sfant,frumos si bine ce nimic nu insemneaza....."-este gandirea unui ateu ,crede in icoane? Sau din "Imparat si proletar" "Religia-o fraza de dansii inventata Ca,cu a ei putere sa va aplece-n jug, Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata, Dupa ce-amar muncita-ti mizeri viata toata, Ati mai purta osanda ca vita de la plug?" Este gandirea unui om credincios?Crede in biserica? Exemple sunt multe si aceasta ar putea fi o tema foarte ampla de discutie. Eminescu a fost un geniu iar poezia lui reflecta in forma artistica aceea cautare care exista in noi toti -cautarea adevarului absolut. |
[SIZE=3]"Eu nu cred nici in Iehova,[/SIZE]
[SIZE=3]Nici in Budda-SaKya-Muni,[/SIZE] [SIZE=3]Nici in viata,nici in moarte,[/SIZE] [SIZE=3]Nici in stingere ca unii.[/SIZE] [SIZE=3][/SIZE] [SIZE=3]Visuri sunt si unul si-altul.[/SIZE] [SIZE=3]Si totuna mi-este mie[/SIZE] [SIZE=3]De-oi trai in veci pe lume,[/SIZE] [SIZE=3]De-oi muri in vecinicie.[/SIZE] [SIZE=3][/SIZE] [SIZE=3]Toate aceste taine sfinte[/SIZE] [SIZE=3]-Pentru om franturi de limba[/SIZE] [SIZE=3]In zadar gandesti,caci gandul,[/SIZE] [SIZE=3]Zau nimic in lume schimba.[/SIZE] [SIZE=3][/SIZE] [SIZE=3]Si fiindca in nimica[/SIZE] [SIZE=3]Eu nu cred-o,dati-mi pace![/SIZE] [SIZE=3]Fac astfel cum mie-mi pare[/SIZE] [SIZE=3]Si faceti precum va place.[/SIZE] [SIZE=3][/SIZE] [SIZE=3]Nu ma-ncantati nici cu clasici,[/SIZE] [SIZE=3]Nici cu stil curat si antic-[/SIZE] [SIZE=3]Toate-mi sunt de o potriva,[/SIZE] [SIZE=3]Eu raman ce-am fost: romantic"([SIZE=1]de Mihai Eminescu[/SIZE])[/SIZE] |
Eminescu nu a fost in niciun caz un traitor al credintei crestine ortodoxe, se vede din viata lui, dar sa nu ne pripim in a judeca, doar Dumnezeu ii cunoaste inima, sufletul si trairea sa
|
http://www.crestinortodox.ro/forumactive/showthread.php?t=5320
nu avem dreptul sa judecam pe nimeni,Eminescu este poetul roman considerat geniu al poporului nostru pentru volumele de poezie artistica si nu religioasa,il sarbatorim la 15 ianuarie fiind o personalitate care ne-a facut cunoscuti in lume alaturi de alti mari artisti ai nostri
|
Dom-le Iehova reprezinta ideea unui Dumnezeu indepartat de creatie care a creat-o si nu mai are grija de ea prea mult dupa aia.
Buddha-Sakya-Muni reprezinta ideea conform careia omul e vesnic prin sine si e ca un fel de dumnezeu.Totodata si ideea conform careia lumea e vis. In religia crestin-ortodoxa se crede in Sfanta Treime. Si se crede deasemenea in purtarea de grija vesnica a lui Dumnezeu fata de creatia sa. Iar in legatura cu viata si moarte este vorba de viata impersonala si moartea impersonala. De fapt crestinul crede in Viata care este Dumnezeu si moarte care e departarea de Dumnezeu dar stim ca din moartea sufleteasca poti fi inviat. La slujba inmormantarii nu se zice "morti" ci adormiti. Este un comentariu mai clar la aceasta poezie pe un blog crestin-ortodox: http://sinaxis.wordpress.com/2008/10...e-budism-xxii/ |
Citat:
Pe forumurile crestine nu cred ca isi au locul discutii de genul cat de credincios a fost Eminescu, trebuie sa-i aratam respectul cuvenit ca oricarei mari valor si atat, nu trebuie sa ocupe prea mult spatiu pe acest forum pentru ca aici incercam sa dezbatem teme religioase si de spiritualitate crestina, cred ca pe forumurile sau blogurile de litaratura ar fi mai indicat sa se aloce pagini intregi despre viata, activitatea si poeziile lui Eminescu, Pe forumurile crestine mai putin avand in vedere ca unele dintre poeziile lui pun laindoiala credinta si religia " Religia - o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? |
[SIZE=+1]Rugăciunea unui dac[/SIZE]
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi: Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Și din noian de ape puteri au dat scânteii, El zeilor dă suflet și lumii fericire, El este-al omenimei izvor de mântuire: Sus inimile voastre! Cântare aduceți-i, El este moartea morții și învierea vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul ce-ar sta să mă ucidă, Ș-acela între oameni devină cel întâi Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi. Gonit de toată lumea prin anii mei să trec, Pân' ce-oi simți că ochiu-mi de lacrime e sec, Că-n orice om din lume un dușman mi se naște, C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște, Că chinul și durerea simțirea-mi a-mpietrit-o, Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oi uita durerea-mi și voi putea să mor. Străin și făr' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmuțe câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață! [SIZE=4]Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc.[/SIZE] Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec, Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! |
Totusi [SIZE=3]Eminescu a fost credincios[/SIZE],chiar daca ...a fost si pacatos..
[SIZE=4][COLOR=#993333][COLOR=#000000][COLOR=#993333]Rugaciune [/COLOR][/COLOR][COLOR=#993333]de Mihai Eminescu [/COLOR] [COLOR=#993333] Craiasa alegandu-te Ingenunchem rugandu-te, Inalta-ne, ne mantuie Din valul ce ne bantuie; Fii scut de intarire Si zid de mantuire, Privirea-ti adorata Asupra-ne coboara, [SIZE=6][COLOR=Red]O, Maica prea curata Si pururea Fecioara, Marie![/COLOR][/SIZE] Noi, ce din mila Sfantului Umbra facem pamantului, Rugamu-ne-ndurarilor, Luceafarului marilor; Asculta-a noastre plangeri, Regina peste ingeri, Din neguri te arata, Lumina dulce clara, [SIZE=6][COLOR=Red]O, Maica prea curata Si pururea Fecioara, Marie![/COLOR][/SIZE][/COLOR] [/COLOR][/SIZE] |
Cum isi scria Eminescu capodoperele
Doamne-ajuta!
Maine are loc lansarea volumelor XV-XX ale Manuscriselor lui Eminescu, editia facsimilata. Amanunte: http://www.mediafax.ro/cultura-media...l?1706;3742456 In conditii grafice deosebite, editia facsimilata reproduce cu maxima acuratete manuscrisele Luceafarului. Doamne-ajuta! |
Citat:
Nustiu de ce dar cred ca ar trebui sa folosim mai mult exemplul biblic in mesajele noastre, sunt comori de nepretuit acolo |
Citat:
Nici eu nu cred ca a fost un traitor al ortodoxiei,dar a crezut in Dumnezeu si a cautat si el ceva spiritual,a fost constient de existenta dumnezeirii. Oricum ca orice om a avut si el pacatele lui,a avut cred ca suisuri si coborasuri... poate are dreptate Petre Tutea in "cugetari memorabile": "Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un întelept, ci un suprainteligent. Geniile sînt originale, în masura în care originalitatea e posibila. În fond, maxima mea a fost aceasta: [COLOR=red]Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sînt în masura în care e apropiat sfîntul.[/COLOR] [COLOR=red]În fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni[/COLOR]. " "[COLOR=red]Un sfînt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. Un sfînt poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni." [/COLOR] |
Ma bucur sa vad ca Eminescu mai este inca in inimile voastre
|
Dom-le nu stim cum a fost viata lui Mihai Eminescu.
Stim ca era prieten cu Ion Creanga. Caterisirea lui Ion Creanga a fost ridicata de Sfantul Sinod al BOR. Ca ne este prezentat ca un om care a avut nu stiu cate aventuri cu nu stiu cate femei usoare nu stiu cat este de credibil. Iar in legatura cu rugaciunea unui dac Eminescu vorbeste acolo despre dorinta dacului de a fi lasat sa treaca in nefiinta , ba mai mult uitati ce inalta teologie e acolo: "Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec, Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! " Poate Eminescu trecea printr-o perioada duhovniceasca mai grea si de aceea dorea moartea vesnica ca rugaciune sa ii fie curmata existenta sufletului. Cum stim sufletul uman e tinut in existenta de lucrarea lui Dumnezeu care se zice la Facere "suflare". Iar daca zice " de ura si blestemuri as vrea sa te induplec" se refera la faptul ca Dumnezeu nu ne uraste ci ne iubeste si doreste intoarcerea noastra orice am face. |
Citat:
|
Învierea (Eminescu)
[SIZE=3]Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii, Al morții rece spirit se strecură-n tăcere; Un singur glas îngână cuvintele de miere, Închise în tratajul străvechii evanghelii. C-un muc în mâni moșneagul cu barba ca zăpada, Din cărți cu file unse norodul îl învață Că moartea e în luptă cu vecinica viață, Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-și prada. O muzică adâncă și plină de blândețe Pătrunde tânguioasă puternicile bolți: ,,Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colț, Înveninând pre însuși izvorul de viețe. Nimica înainte-ți e omul ca un fulg, Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg." Apoi din nou tăcere, cutremur și sfială Și negrul întuneric se sperie de șoapte... Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte... Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală. [COLOR=Red] Un clocot lung de glasuri vui de bucurie... Colo-n altar se uită și preoți și popor, Cum din mormânt răsare Christos învingător, Iar inimile toate s-unesc în armonie: ,,Cântări și laude-nălțăm Noi, Ție Unuia, Primindu-L cu psalme și ramuri, Plecați-vă, neamuri, Cântând Aleluia! Christos au înviat din morți, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o, Lumina ducând-o Celor din morminte!" [/COLOR][/SIZE] |
"Colinde, colinde" de Minai Eminescu
Colinde, colinde! E vremea colindelor, Caci gheata se-ntinde Asemeni oglinzilor Si tremura brazii Miscând ramurelele, Caci noaptea de azi-i Când scânteie stelele. Se bucura copiii, Copiii si fetele, De dragul Mariei Îsi piaptana pletele. De dragul Mariei S-a Mântuitorului Luceste pe ceruri O stea calatorului. |
[SIZE=2]http://www.mihaieminescu.ro/back/opera_g.gif[/SIZE] [SIZE=4][COLOR=#660000]RASAI ASUPRA MEA[/COLOR][/SIZE] [SIZE=2][SIZE=3][COLOR=Red]Rasai asupra mea, lumina lina, Ca-n visul meu ceresc d-odinioara; O, maica sfânta, pururea fecioara, In noaptea gândurilor mele vina.[/COLOR][/SIZE] [/SIZE] [SIZE=2]Speranta mea tu n-o lasa sa moara http://www.mihaieminescu.ro/back/cot_g.gif Desi al meu e un noian de vina; [COLOR=Red][SIZE=4] Privirea ta de mila calda, plina, Induratoare-asupra mea coboara.[/SIZE][/COLOR][/SIZE] [SIZE=2]http://www.mihaieminescu.ro/back/opera_g.gif[/SIZE] [SIZE=2]Strain de toti, pierdut în suferinta Adânca a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic si n-am tarie. [/SIZE] [SIZE=4][COLOR=Red]Da-mi tineretea mea, reda-mi credinta Si reapari din cerul tau de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci, Marie![/COLOR][/SIZE] |
Pacat ca Eminescu a fost ateu...Noi il numim un mare poet pentru ca el chiar a fost mare poet,se pricepea foarte bine in domeniul asta,extrem de bine dar a fost un mare ateu,nu stiu cat de MARE este privit in ochii lui Dumnezeu....
|
Se gaseste la adresa:http://www.carteaortodoxa.ro/2008/03...ihai-eminescu/
o carte care merita citita: Ortodoxia, Mihai Eminescu Ortodoxia Mihai Eminescu Editura Eikon, 2003 Recenzie de Octavian Dărmănescu Înregimentarea de către posteritate a marilor ei precursori este un fenomen trist, dar detectabil ușor în cultura unui popor. Nici Mihai Eminescu n-a scăpat acestei militarizări – vezi manualele perioadei comuniste. La prima vedere, prezentul volum ar încerca aceeași anexare, însă nimic mai injust. În prefață, Înalt Prea Sfințitul Nicolae Corneanu propune o regândire și o reală considerare a ortodoxiei marelui poet, justificând cu publicistica pe această temă. [SIZE=3][COLOR=DarkRed] Cartea are meritul de a-l lăsa pe Eminescu cel de acasă (bântuit adesea de pesimismul romantic și de un budism turnat diferit într-o strălucită minte creatoare) și de a-l prezenta pe redactorul-șef de la Timpul, care se lupta înverșunat cu politicile de catolicizare austro-ungare de peste munți, un Eminescu precaut care-i striga lui Ion C. Brătianu cu privire la toleranța extremă a acestuia vizavi de înființarea Mitropoliei catolice de București (1883): „Bagă de seamă, faci jocul Austriei”[/COLOR][/SIZE]. [SIZE=4][COLOR=Red]Pentru ilustrul gazetar, adevărul este clar: „Popor ortodox în puterea cuvântului, noi nu voim să știm nici de cezarism, nici de cezaro-papismul muscălesc”. [/COLOR][/SIZE] Altădată, argumentând toleranța la români, încheia avocățesc: „toate acestea dovedesc că n-am făcut niciodată ceea ce dorim să nu ni se facă nouă”. Ceea ce nu-l împiedică să nu critice relaxat formalismul religios: „La întrebarea ce și-o pune domnul David Stauss, scriitorul vieții lui Isus, de mai suntem noi creștini sau ba, o întrebare la care răspunde negativ, noi adăugăm: fosta-am vreodată creștini?”. Formația spirituală delicată a poetului îi permite reflecții originale: „În fiecare rugăciune e un fel de formulare temporară a mizeriei acestei lumi și o încercare de ocolire a necesității cauzale… Doamne, arată că nu e posibil să, Doamne fă imposibilul posibil”. Atent la degradarea timpului istoric, Eminescu scrie într-un articol dintre celebrele sale caiete (peste 25.000 de pagini): „Cel mai strălucitor dintre fluxurile timpului nostru orientat în sens material rămâne totuși banul. Iar strângerea lui masivă și cât mai fără trudă cu putință îl reprezintă pe diavol”. [COLOR=Red]Virgil Cândea arăta că opera Sfântului Nicodim Aghioritul a fost cunoscută și însușită de către marele poet prin traducerile lui Paisie Velicicovschi. [/COLOR]Totodată, manuscrisele sale arată că în timpul studiilor vieneze poetul a citit dogmatica lui I. Kuhn, Fr. X. Dieringer, dar și pe Hegel și Bruno Bauer. Încă o dovadă a enciclopedismului clasic, orice ar spune hiper-specializații oameni recenți. [COLOR=Red] În ochii mari ai geniului român, figura Răstignitului ia valențe titanice, Eminescu văzându-L pe Hristos drept „reprezintantele libertății, martirul omenimei lănțuite”. Relatând epicul sărbătorii de la Putna în memoria lui Ștefan cel Mare (1871), din al cărei comitet de organizare a făcut parte, Mihai Eminescu arăta: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului”.[/COLOR] |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 14:30:08. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.