Ingerul pazitor
 

Cand era bunica mica, s-a trezit intr-o noapte si a vazut ingerul ei pazitor stand deasupra ei si ocrotind-o. Din pacate eu nu am avut parte de o asemenea experienta si majoritatea oamenilor sunt inconstienti de ei.

Insa ingerul nostru pazitor nu are cum sa ne ajute daca noi ne punem mainile metaforice pe urechi si zbieram "la la la".

Am si eu o intrebare. Cumva doar ortodocsii au inger pazitor, fiindca mi se pare ca nu am mai auzit de asa ceva in alte secte ale crestinismului?

nedumerire
 

[SIZE=2][COLOR=windowtext]Rugaciunea a saptea, catre sfantul inger, pazitorul vietii

[/COLOR][COLOR=Red][COLOR=windowtext]"I[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=windowtext][COLOR=Red]ngerul lui Hristos,[/COLOR] pazitorul meu cel sfant si acoperitorul sufletului si al trupului meu, [COLOR=Red]iarta-mi toate cate am gresit in ziua de astazi[/COLOR], si de toata viclenia vrajmasului meu celui potrivnic ma izbaveste, ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu; si te roaga pentru mine pacatosul si nevrednicul rob, ca sa ma arati vrednic bunatatii si milei Preasfintei Treimi si Maicii Domnului meu Iisus Hristos si tuturor sfintilor. Amin."

Cum vine asta, sa-mi ierte ingerul pazitor ce am gresit? El se poate ruga pentru mine, ma poate ocroti de vrajmasi si pazi de rele, insa cum si de ce sa ma ierte - nu inteleg.
[/COLOR][/SIZE]

Ingerul nostru pazitor sufera cand noi ne astupam urechile si ascultam de cel rau, in loc sa-i dam lui ascultare. Pentru suferinta pe care i-o provocam, ii cerem iertare.

Iertare si citim Acatistul Ingerului Pazitor, un Acatist de mare folos si nu in ultimul rand Acatistul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril.

Nu cred ca este o gresala. Daca suntem datori sa ne cerem iertare unii altora, cu atat mai mult si sfintilor si ingerilor.

Of, George, greu se-nvata iertarea , a ierta unii altora !

George, Sfantul Isaac Sirul vorbeste si despre o posibila indepartare a ingerului: "Si cand omul savarseste nedreptate impotriva ingerului si acesta se indeparteaza de el, se apropie de om vrajmasul" Filocalia X, p. 203.

Asa este Costel, chiar si Patericul este plin de exemple cand ingerii se tanguiau pentru oameni cazuti in robia patimilor.

[SIZE=3]Suntem asemenea orbului si totusi nu ratacim. Iata in ce sta bogatia celui care nu s-a despartit de ingerul pazitor.[/SIZE]
[SIZE=3] [/SIZE]

In atentia departamentului de confirmari de primire...
 

In atentia Departamentului de Confirmari de Primire Azi noapte am visat ca eram in Cer impreuna cu un inger care imi servea drept ghid
Am trecut printr-o camera mare in care lucrau multi ingeri;ghidul meu mi-a spus:
“Aici e departamentul PRIMIRI- se primesc toate petitiile exprimate prin rugaciuni”
Am privit in jur,toti ingerii erau extrem de ocupati cu sortarea petitiilor sosite din toate colturile lumii…Am ramas impresionat.
Apoi am trecut printr-un coridor si am ajuns la al doilea departament
“Acesta este departamentul de AMBALARE si LIVRARE-aici,binecuvantarile solicitate de oameni sunt procesate si trimise celor care le-au cerut”
Am observat cat de ocupati erau si ingerii de aici ;desi erau multi,totusi munca era foarte grea,de a impacheta toate binecuvantarile cerute,de care era nevoie pe Pamant.
In fine,in cel mai indepartat colt al coridorului era o usa spre o camera foarte mica.Spre surpriza mea,acolo era un singur inger si nu prea avea nimic de facut
“Acesta este departamentul CONFIRMARI DE PRIMIRE”am aflat de la ghidul meu.
-Si cum se face ca e atat de putin de lucru aici?,am intrebat foarte mirat
“E foarte trist...a suspinat ingerul,dar oamenii,imediat ce primesc binecuvantarile cerute,uita sa mai trimita confirmarile de primire...foarte putini fac asta...”
-Si cum se trimit confirmarile de primire?,l-am intrebat curios pe ingerul meu ghid
“Foarte simplu,mi-a raspuns,trebuie doar sa spui:MULTUMESC,DOAMNE!”
-Dar care anume ar trebui confirmate?,am mai intrebat eu vrand sa ma lamuresc deplin.
“Daca ai mancare in frigider...haine cu care sa te imbraci...un acoperis deasupra capului si un loc unde sa dormi...(esti mai bogat ca 75% din oamenii din aceasta lume)”
“Daca ai bani,in banca,in portmoneu,monede razlete in buzunare...(reprezinti 8% din bogatia lumii)”
“Daca azi dimineata te-ai trezit mai mult sanatos decat bolnav...(esti mai bine decat multi oameni care nu stiu daca vor supravietui acestei zile)”
“Daca nu ai trait frica razboiului,singuratatea inchisorii,teroarea torturii sau durerea de a muri de foame... (esti mai presus decat 700 de milioane de persoane din toata lumea)”
“Daca parintii tai traiesc si inca sunt casatoriti...(esti un caz din ce in ce mai rar)”
“Daca poti sa tii capul sus si sa surazi din cand in cand,nu esti normal...caci te ridici deasupra celor in indoiala si deznadejde”
“Daca citesti acest mesaj,bucura-te:2 miliarde de oameni nu poti citi...”
-Si acum ce sa fac,de unde sa incep?,am mai pus eu o ultima intrebare...
“Sa-ti numeri in fiecare zi motivele pentru care esti binecuvantat iar daca vrei,aminteste-le si altora aceste motive, si, ...nu uita de Departamentul de Confirmari de Primire”

Frumoasa invatatura!!!

Am auzit ca ingerul pazitor este mereu langa tine oriunde ai fi, orice ai face. Indiferent ca te duci la munca ori ca stai acasa, ca mananci, ca te plimbi, ca stai la calculator, ca dormi, ca pleci in vacanta, ingerul pazitor este chiar langa tine chiar daca nu il vezi. Este adevarat ? Ingerul pazitor nu pleaca niciodata de langa tine ? E cu tine in permanenta ?

Cartea lui Tobit / Tobie - o carte pe cat de putin cunoscuta pe atat de minunata !

"Si raspunzand, Tobie a zis: "Tata, voi face tot ce mi-ai poruncit! ... nu cunosc nici drumurile pentru aceasta calatorie in Media." Atunci tatal i-a dat inscrisul si i-a zis: "Gaseste-ti un om care sa te intovaraseasca si ii voi plati eu si du-te dupa argint pana sunt inca in viata!" Si s-a dus Tobie sa caute omul si s-a intalnit cu Rafael. Acesta era inger, dar el nu stia. Si i-a zis: "Poti sa mergi cu mine la Raghesul Mediei? Cunosti tu locurile acelea?" Si ingerul i-a raspuns: "Pot sa merg cu tine si stiu drumul..." (Tobit 5, 1-5)

Ingerii sunt la fel de reali ca si noi, ca si diavolii, ca si Dumnezeu. Daca vorbim neincetat cu Dumnezeu si simtit neincetat piedicile diavolului, nu se cade oare sa constientizam neincetat si prezenta ingerului personal ? Luarea in gluma a lumii spirituale (zei, demoni, balauri, spiritusi, elfi, orci si altele asemenea) a dus la incetarea credintei in cele reale. Ingerii au avut cel mai mult de suferit. Este nevoie de o "re-constientizare" a prezentei si rolului lor.

Fiecare obiect are un inger pazitor: casa, masina, gardul.. si tot omul !

Nu poti vorbi de elemente si raportari temporale acolo unde nu mai exista timp. Nu putem spune ca ingerul vine si pleaca, caci asta implica o miscare in timp. El este neincetat prezent. Singura diferenta sta insa in ajutorul sau neajutorul pe care ni-l ofera.

In functie de conlucrarea noastra cu el, ne poate ajuta mai mult sau mai putin. El este ca un prieten adevarat, care, cu cat il solicitam mai mult, cu atat ne ajuta mai mult. Daca nu ii solicitam ajutorul, el doar sta langa noi, asteptand sa ne aducem aminte de el. Bucuria lui este a ne ajuta, iar tristetea lui este a sta langa noi, cu mainile legate de catre vointa noastra, care nu il vrea ca impreuna-lucrator.

Ortodocsii si catolicii au inger pazitor.

ingerul castitatii
 

Nu multi dintre noi stim faptul ca ingerul pazitor ne ajuta la dobandirea castitatii. Pentru a intelege aceasta, trebuie sa stim faptul ca fecioria - castitatea - nu este legata numai de trup, ci de om in unitatea lui indisolubila de trup si suflet. Castitatea "depaseste fiziologicul si exprima structura casta, intreaga, integra a spiritului uman". Castitatea omului isi gaseste ecou in "curatia mintii", in cuvintele Mantuitorului "de nu veti fi precum pruncii acestia, nu veti dobandi Imparatia Cerurilor".

Ingerul personal este numit "ingerul castitatii" de catre Sfantul Isaac Sirul. Citandu-l pe acesta, Paul Evdochimov spune: "Ingerul pazitor esteingerul castitatii, cel ce face sa patrunda castitatea in structura fiintei umane si o descopera a fi norma ontologica a omului."

Ingerul pazitor ne ajuta in a redobandi curatenia "chipului lui Dumnezeu".

Prezenta ingerului pazitor este extrem de discreta, nu da buzna. Din aceasta cauza, probabil, ajungem sa-l percepem ca absenta. E nevoie si aici de dialog ca sa simti lucrarea sa.

Ingerul pazitor nu anuleaza libertatea umana. Dimpotriva, o intareste. Asadar, menirea ingerului sta in a ne face placuti lui Dumnezeu. Dar nu lucreaza la aceasta prefacere a omului decat atunci cand este invitat de catre om. Pana atunci asteapta tainic, in afara noastra.

Ingerul pazitor intervine permanent pentru noi, in mijlocirea rugaciunilor, si in nasterea in minte a gandurilor bune ce ne vin de Sus, ca unul ce face legatura intre Dumnezeu si om, fara insa a-i atribui acestuia o autoritate absoluta in pozitia lui intermediara, ci doar una de ecou al dragostei si comuniunii celor de Sus cu cele de jos, si invers.

El nu intervine atunci cand omul nu ii da voie sa intervina. Nici Dumnezeu nu poate interveni, in pofida nespusei Lui puteri, fara ca omul sa ii dea voie. Omul este liber a primi un ajutor sau nu, pe Dumnezeu sau pe diavol, pe un prieten sau pe altul, un inger sau nici unul, cu toate ca mereu are unul, pana la moarte.

Acela care nu crede in faptul ca nu este singur, ci care un inger ii este randuit pururea, nu poate simti acest lucru in viata lui.

Daca ii avem si nu ne pazesc, ii avem degeaba. Iar daca nu ii avem, traditia crestina e in inselare. Nici una din aceste doua supozitii nu stau in picioare. Ii avem, iar daca nu lucreaza este din cauza ca noi nu le dam voie.

Gandurile constituie cea mai puternica argumentare a libertatii umane, vazand ca le putem controla (fiecare dupa puteri). Le putem primi sau nu, le putem alege, le cautam, ne bucuram ca le gasim, ne macinam cand nu ne vin. Izvorul lor (Dumnezeu, diavolul sau omul) nu constituie o legare a libertatii noastre, care are puterea de a le discerne si a le primi sau nu.

Paza cuiva se manifesta si in inatarirea acelui spre a rezista, dandu-i nadejde sau alungandu-i gandurile care l-ar putea dobora. Cand vom privi lumea si pe Dumnezeu, atunci vom intelege cum am fost paziti.

Copilul isi da seama ca mama il pazeste atunci cand face una sau alta? Nu !
Nici noi nu ne dam seama acum. Insa va veni si vremea sa intelegem..

Cele mai multe ganduri nu sunt de la om. De aceea parintii accentueaza "paza mintii" si "neincrederea in ganduri si vise", incurajand ascultarea de un batran sau de un om cu experienta harului, care le poate discerne.

Daca rostim catre ingerul pazitor cuvinte de mijlocire si nu primim raspuns de la el prin cuvant, sa nu ne intristam. Nu inseamna ca nu ne-a bagat in seama, ca e ocupat cu altcineva. Dimpotriva, sa ne gandim ca atunci cand am trecut usor peste anumite greutati, s-a facut posibil acest lucru si prin lucrarea ingerului.

Costelush, esti bun de pus la rana...Intotdeauna ma innarmez cu unele cuvinte de-ale tale, fiindca incearca sa inteleaga si omul si duhul acestei tarane care tinde spre desavarsire.
Multumesc !

Foarte interesant acest topic.
Stiu ca ingerul pazitor il primim la botez, deci fiecae ortodox are un astfel de inger pazitor.
Dar ce se intampla daca persoana, desi botezata este necredincioasa sau hulitoare? Nu va mai fi pazita de ispite? Va fi lasata total in mintea ei lumeasca?

Si alta intrebare: este "corect" sa rog ingerul meu pazitor sa ocroteasca si o astfel de persoana necredincioasa (ca stiu ca acea persoana nu se ingrijeste deloc de sufletul ei)?

Despre ingeri
 

[COLOR=purple]Copilul din transee[/COLOR]

In anii 1944-1945, in timpul razboiului antihitlerist, printre ostasii romani care luptau departe de casa se aflau si fratii bunicii mele, Dumitru si Ioan. Dumitru era ofiter, si amandoi luau parte la dezrobirea Ardealului.

Cand frontul s-a mutat langa Blaj, intr-o dimineata de toamna ploioasa si friguroasa, Dumitru a fost surprins de un proiectil care l-a ingropat in pamant, in timp ce incerca sa scoata un copil ranit din transee.
Camarazii lui l-au cautat peste tot, dar a fost in zadar. Ranitii, a caror ultima speranta de-a fi gasiti era glasul lor cu care cerseau ajutor, mortii, al caror sange se amesteca in noroi, alcatuiau un decor sinistru in noaptea aceea rece si umeda.
Ioan nu incetase insa nici o clipa sa spere ca Dumitru va fi gasit in viata. Visase cum se intorceau amandoi acasa. In timp ce se ruga pentru fratele lui,[COLOR=purple] a aparut un copil in straie albe, stralucitoare, cu doua aripi prinse de[/COLOR] [COLOR=purple]umeri[/COLOR] si care tinea in mana o casca militara. Casca lui Dumitru.[COLOR=purple] Noroiul dens nu reusise sa intineze albul pur si stralucitor al vesmantului si nici picioarele ingerului, iar ploaia care cadea nu-l uda.[/COLOR]
Copilul i-a spus lui Ioan ca fratele lui, Dumitru, are nevoie de ajutor si i-a aratat locul unde era ingropat. Apoi, a disparut in bura rece a noptii, lasand doar casca in urma lui.

Dupa mai bine de 48 de ore de lupte continue, in primul ragaz creat, Dumitru a fost dezgropat din locul aratat de inger. Traia! In mod cu totul miraculos, ramasese in viata, iar in bratele sale strangea trupul mort al copilului pe care il aparase si care avea acelasi chip ca si ingerul. Nu putea sa auda si sa vorbeasca, dar, dupa cateva luni petrecute in spital, si-a revenit si s-a intors acasa, impreuna cu fratele sau Ioan, asa cum visase acesta ca se va intampla.
Eu, cea care va scrie aceasta scrisoare, am 17 ani, dar intamplarile acestea sunt transmise in familia noastra ca un mesaj.

CUCOREANU ALINA - Ramnicu-Valcea

• [COLOR=#da233d]Cititor Formula AS[/COLOR]

Visul

Nu stiu cum sa ma adresez, e pentru prima oara cand incerc sa scriu nu o poveste, ci o intamplare adevarata, traita de mama mea in anii '40-'41.
Avea cam 30-31 de ani, cand s-a trezit, intr-o dimineata de iarna, paralizata pe partea dreapta a trupului. Pe atunci, lucra la Farmacia Regala din Ploiesti.
A fost dusa timp de o luna de zile la Corporatie, unde i se infasurau mana dreapta si piciorul stang cu bandaje ude, dar tratamentul nu a dat nici un rezultat. Patronul farmaciei a instiintat-o ca nu mai poate sa o plateasca si sa-i prelungeasca concediul la nesfarsit, si biata mama era disperata. Plangea tot timpul, gandindu-se cum ma va intretine mai departe la scoala, fiindca tata murise si nu avea alt venit.
Stateam la bunica, la tara, si mama imi trimitea tot ce aveam nevoie.

In pragul deznadejdii, a avut intr-o noapte un vis care avea sa-i schimbe viata si pe care nu l-a uitat niciodata pana cand a murit, in anul 1976.
Mi-l povestea adesea si nu doar mie, ci si altora, pentru ca fusese o minune dumnezeiasca. Adevarul este ca mama era foarte credincioasa, tot timpul postea si mergea mereu la biserica.
Dar iata ce s-a intamplat.
Pe cand fusese deja externata, fiindca nu mai existau sperante de vindecare, mama a visat intr-o noapte ca statea cu fata intoarsa in sus, intinsa pe pat, si plangea. Dintr-o data, in jurul patului ei au aparut cinci [COLOR=purple]fapturi luminoase, cu parul lung, auriu, imbracate in vesminte albe.[/COLOR] Doua stateau de partea dreapta a patului, alte doua in partea stanga, iar cea mai frumoasa dintre ele - la picioarele mamei.

"De ce plangi cu atata disperare?", a intrebat-o pe mama.
"Cum sa nu plang?", a raspuns mama, "cand eu zac de atata vreme in pat, fara nici o nadejde de vindecare?! Fata mea o sa ramana orfana, fara nici un ajutor."
"Nu te teme", i-a spus faptura cea frumoasa si luminoasa, apoi le-a poruncit insotitoarelor ei: "Puneti mana pe ea!".
Doua dintre ele au luat-o de maini, doua au luat-o de picioare, iar cea care ii vorbise a luat-o de cap.

Au azvarlit-o in sus, si cand a cazut iarasi in pat, mama s-a trezit stand in sezut. Se inchina cu mana dreapta, de unde, vreme de mai mult de o luna, nu putuse sa miste nici un deget. Imediat s-a dat jos din pat, a aprins lumina si a vazut ca era ora trei dimineata. A pus apa la incalzit si primul lucru pe care l-a facut a fost sa se spele pe cap.
Cand a vazut-o ca vine la munca, sanatoasa si vesela, patronul farmaciei s-a frecat naucit la ochi. Era adevarat: ingerii cei buni o ridicasera pe mama din boala.

LAZAR MARIA - Iasi

[COLOR=#da233d]Cititor Formula AS[/COLOR]

Este corect sa ne rugam pentru orice persoana. Nu crede ca ingerul pazitor e ca un agent de paza la un obiectiv, ca el nu raspunde decat de un anumit obiectiv. Cere ingerului pazitor ajutor. Chiar daca prin absurd, mi-ar fi dat sa cred ca nu este in "aria lui de acoperire", ingerii sunt mai uniti ca noi oamenii, asa ca de voi accepta absurdul, va primi mijlocire de la un alt inger.

Copil fiind, prima rugaciune pe care am invatat-o, a fost cea catre ingerul pazitor. Nu stiam alte rugaciuni, insa pe aceasta o rosteam in fiecare seara inainte de culcare. Altfel simteam atunci permanenta vecinatate a acestui mijlocitor ceresc. Altfel ii simteam si lucrarea.

Cu vremea, am invatat ca sunt multe alte rugaciuni, ca acestea pot fi adresate si catre alti mijlocitori, Maica Domnului sau sfinti, iar, mai apoi, ca pot fi inaltate direct catre Dumnezeu.

Cu toate acestea, acum, mi se intampla, de multe ori, ca in vremea rugaciunii sa o rostesc doar cu buzele, strain fiind de ingeri, de sfinti, de Maica Domnului si de Dumnezeu. Ceea ce rostim in rugaciune, nu de fiecare data este ecoul, a ceea ce rasuna mai intai, in inimile noastre.

Marius, si eu cand eram copil simteam ingerul foarte aproape atunci cand rosteam rugaciunea catre el. Astazi, nu stiu daca il mai bag in seama. Mi se pare ca rugaciunea "Inger, ingerasul meu" e pentru o anumita etapa a vietii. Desi, daca vom fi mai atenti, vom putea vedea ca neincetat suntem "mici", "slabi" si ca "in tot locul" avem nevoie de prezenta sa. Merita ca in fiecare zi, macar prin aceasta rugaciune sa fim copil.

Corect ingerii e langa noi tot timpul chiar daca noi nu vedem pentru ca suntem rai la suflet sau nu vrem sa acceptam ca exista sa cum stiu eu pe cinevacare e ateu .Eu am mare evlavie la ingerasul meu si ma rog la el in fiecare seara sa ma tina tare pe mine si pe Mihaela.

Ma gandesc de multe ori la ingerasul meu pazitor,de multe ori vorbesc cu el in gand,dar mai ales cu sufletul.
Si il vad asa ca pe un frate mai mare spiritual,care sta langa mine si ma ocroteste,incearca sa imi dea ganduri bune,care se intristeaza cand calc in strachini,care se bucura cand ii spun ca il iubesc si ii multumesc ca este langa mine.
Cred ca bietii ingerasi au multa bataie de cap cu noi...:)

Sunt foarte multe pagini din Pateric, unde se vorbeste despre intristarea ingerului pazitor pentru pacatele noastre. Ma intristez cand aud din partea unor "persoane mature" afirmatii de genul: "este frumos sa cresti cu asemenea basme". Pentru mine nu sunt basme- si prin absurd daca ar fi basme- sunt prea frumoase ca sa nu cred in ele.

Dovada ca ingerii exista nu sta in faptul ca ii vedem, ci in faptul ca inca mai exista intelegere si comuniune intre noi. In aceasta sta slujirea ingerilor. Poate vom invata intr-o zi de la ei ce inseamna slujirea.

Fiintele ceresti sunt prezente intre noi, oamenii,asa cum erau atunci cand umblau si vorbeau cu Avraam si Moise.In mijlocul activitatilor din marile orase, printre multimile care se ingramadesc pe strazi si umplu pietile, unde, de dimineata si pana seara, oamenii se ocupa de afaceri, sporturi si placeri, (ca si cum acestea ar fi totul in viata)si unde,sunt asa de putini , care sa mediteze asupra adevarurilor nevazute.Ne-ar fi de mare folos, sa stim si sa intelegem mai bine misiunea ingerilor pazitori, care tin un raport fidel desore cuvintele si faptele noastre.Fiecare fapta rea , nedreapta fata de aprapele nostru este inregistrat.Sa nu-i alungam cu pacatele noastre , ci sa le cerem ajutorul, sa nu ne paraseasca in momente de cumpana.

În câte dimineţi de duminică
îngerul meu a plecat singur la liturghie?
M-a privit de fiecare dată mustrător
şi apoi m-a părăsit lăsându-mă doar
cu păcatele mele grele,nespovedite încă.
Poate s-a mai uitat odată lung în urma sa,
şi înainte de-a se înălţa,
a mai vărsat o lacrimă tăcut,de mila mea.
Apoi,s-a dus în zbor, uşor,
cu alţi tot îngeri trişti şi singurei,
să cânte liturghia ceraească,ştiută doar de ei.

M-a impresionat cartea minunile din timpul Sfintei Litturghi, in care sunt amintite prezentele cetelor ingeresti la Sfanta Liturghie, insa acestea sunt sesizate de catre cei duhovnicesti a caror privire nu este doar sensibila. Acestia au ajuns la o privire in Duh.

Versurile tale... chipul sufletului tau curat , imbracat in parfumul florilor din gradina ta .
Sa te tina Dumnezeu , sanatoasa !

De multe ori omul face anumite lucruri fara rusine pentru ca se crede nevazut de altii. Poate ca daca ar lua in calcul si prezenta nevazuta a ingerului, ar fi cu mai multa luare aminte la faptele sale.

In iconografia bisericeasca- in special in icoana de la Sucevita -scara raiului- ii intalnim pe ingeri cu bratele intinse- iar in anumite icoane si cu stergare in maini- tocmai pentru a sublinia ca sunt duhuri slujitoare, ca cei ce strabat distanta dintre cer si pamant intr-un mod mai presus de minte ducand rugaciunile noastre.

Omul modern nu gaseste nimic scandalos, ridicol, in faptul ca se invoca la tot pasul sansa, intamplarea, norocul... Deci, pentru acest om toate reusitele ce depasesc puterea de intelegere a omului stau sub imperiul "sortii", el nu vede in acestea lucrarea ingerului pazitor.

Omul credincios nu spune "am avut noroc", ci "m-a ajutat Dumnezeu", "m-a pazit ingerul". E minunata declaratia din urma.