Oare de ce se intampla asa. Caci sunt zile sau sa zic saptamani cand ma pot ruga mai mult , mai citesc un acatist, totul se leaga bine. Si sunt zile cand nici rugaciunile de seara nu mai apuc sa le spun (zici ca nu as fi ortodox).
Parca asa se imbina toate si putin cate putin rugaciunea slabeste, pana iti dai seama intr-o vreme ca ea lipseste. Cum sa fac sa ma mentin pe linia de plutire?
Inteleg viata e cu suisuri si coborasuri dar cateodata parca sunt prea multe coborasuri.

sorry ca nu pot sa-ti dau nici un sfat, vreau doar sa-ti spun ca nu esti singur, eu una ma recunosc intru totul in descrierea ta. s-avem pace!

:)E lupta cu trezvia frate Aurel,si cu lenea si intristatea sau plictiseala.Trebuie sa ne mobilizam mai des pentru a simti vioiciune duhovnicesca.Si nu in cele din urma este harul lui Dumnezeu care se mai departeaza de la noi pentru smerirea noastra.El ne ajuta in toate.Sa avem nadejde!

Aurel, Parintele Ambrozie de la Optina spune: "Oamenii se impart in drepti si pacatosi, insa nici unii si nici altii nu sunt slobozi de diferite suferinte sau boli, precum ni se spune in psalmi: "Multe suferinte celor drepti; multe rani celor pacatosi".

Sfantul David ii instiinteaza pe primii sa nu descurajeze, asigurandu-ne ca Domnul ii va izbavi de toate suferintele, iar pe ceilalti, adica pe pacatosi, ii instiinteaza sa nu deznadajduiasca. Daca cel pacatos va alerga cu credinta si nadejde la Domnul, va primi milostivire si iertare de pacate.

Domnul Atotbun le trimite celor drepti diferite suferinte, in primul rand ca sa nu slabeasca in nevointele evlaviei si, lenevindu-se, sa nu devieze in latura opusa si sa nu piara. In al doilea rand, Domnul le trimite celor drepti diferite suferinte pentru ca prin acestea ei sa se purifice cu totul de pacate si patimi si sa primeasca rasplata in veacul viitor.

Asupra celor pacatosi, Domnul aduce diferite nenorociri si boli pentru a-i atrage la pocainta, precum spune El insusi in Evanghelie: "N-am venit sa-i chem la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi"

Sunt iubitor de slava desarta si nu lucrez tot timpul dupa puteri , si aicea e inca o problema. Daca nu sunt smerit si perseverent in rugaciune atunci ne intoarce Domnul la El prin incercari.

si eu am aceeasi problema, uneori dau vina pe copii, ca nu am suficient timp sau ca sunt obosita, si nu e bine.
daca afli raspunsul sa imi spui si mie???

sau grijile lumesti...:(

Parintii spun ca smerenia e virtutea tuturor virtutilor si asa este din cate observ si eu . Daca ai smerenie le ai pe toate.Vai mie .

Parintele Arsenie Boca - Despre rugaciunea mintii.

O unificare a vointei, ba chiar a tuturor facultătilor noastre sufletesti izbuteste s-o ajungă abia rugăciunea.
Rugăciunea nu judecă, ci se smereste, aducându-ne aminte greselile noastre, nu ale lumii. Rugăciunea adevărată cere iertarea lumii, nu osândirea ei. Iar asupra smereniei vrăjmasul nu poate nimic.
Postul curăteste ochiul, rugăciunea curăteste mintea. Aici nu vorbim de rugăciuni care cer lucruri materiale, nici de rugăciunea care dă drumul închipuirii, după cum nu vorbim nici de rugăciunea liturgică, ci numai de rugăciunea mintii. La intrarea în călugărie rugăciunea vamesului, completată poate chiar de Iisus, e numită deodată cu metaniile „Sabia Duhului Sfânt”. Rugăciunea mintii este „Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul”.
Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura, apoi cu mintea, pătrundem din afară spre înlăuntrul nostru către Iisus, Care la rugăciunea noastră bate război cu potrivnicul din gânduri si ne izbăveste de asupririle patimilor.
Rugăciunea mintii sau rugăciunea inimii are temeiul acesta, descoperit de Însusi Iisus, că „fără Mine nu puteti face nimic” în privinta izbăvirii de patimi, deci în privinta mântuirii.
Rugăciunea mintii are si stări superioare, când izbăvindu-se patimile, se deapănă de la sine fără cuvinte, într-o nesfârsită dragoste de Dumnezeu, de oameni si de toată făptura.
Rugăciunea mintii este sabia Duhului, care taie gândurile rele cu Numele lui Iisus. Propriu-zis, Iisus ne izbăveste neîncetat de lupta potrivnică: Cu Numele lui Hristos Iisus batem pe vrăjmasi. Căci armă mai puternică asupra diavolului ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pământ nu este (Sfântul Ioan Scărarul).
Rugăciunea neîncetată a fericitului Nume: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul”, după îndemnarea Sfântului Pavel: „Neîntrerupt vă rugati”, săvârseste minunea unirii în dragoste a celor învrăjbite întreolaltă de păcat.
Sfântul Ioan Scărarul zice: „Ca Numele lui Iisus Hristos, armă mai tare, în cer si pe pământ nu este!”. Cerul este mintea si pământul inima, în care trebuie să se depene rugăciunea neîncetată a preasfântului nume: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul”, întorcându-se ca o armă mereu întinsă asupra vrăjmasului.
Dacă la ceasul de război, mai bine-zis în clipa de luptă, lovim momeala cu numele lui Dumnezeu, depănând rugăciunea, vom vedea lucru minunat: pentru ostas luptându-se Împăratul – tocmai întors de cum e războiul văzut. Căci Împăratul nostru s-a luptat până la moarte, si încă moarte pe cruce (Filipeni 2, 8), si printr-însa trecând, a rupt zăvoarele si a spart portile iadului, biruind pentru ostasii Săi si slobozindu-i. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu, oriunde e chemat pe nume. Si: Îl cheamă dragostea.
Ne trebuie mai multă inimă în minte si mai multă minte în inimă, căci altfel, fără lucrarea de unire a preafericitului nume, o iau razna si inima si mintea.
Fiindcă noi nu putem fi contemporanii lui Iisus, este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Inspirăm atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Său si expirăm aerul stricat al păcatelor noastre. Inspiri Duhul Sfânt, Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rău din tine.
Cine stie, dacă nu mărturiile unor văzători Părinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste până la cer, nu era tocmai această concentrare a personalitătii fericitului: a mintii în inimă si a amândorura în Dumnezeu, căpătând forma unui stâlp de foc.

cunosc foarte bine ceea ce zici aurel.daca ai citit in Parintele Cleopa cand spune ca vine Duhul Sfant la noi,ne ajuta sa ne ridicam,apoi ne lasa singuri...si de aici vine caderea.pentru ca trebuie sa ai o foarte buna paza a mintii ca sa fii mereu treaz.nu poti sa stai cu gandul la cele lumesti si dupa aia sa te astepti sa ai o rugaciune intensa.ar fi usor asa,dar cum bine sti,drumul catre Dumnezeu este foarte ingust si anevoios.

Raspunsusl este la noi ! Nu trebui sa astepti in asta problema raspuns de la altcineva. Neputinta si nevrednicia, precum si trandavirea este a fiecaruia in parte. Este la fel cu raspunsul copilaresc si lipsit de simtire a unora care spun ca nu au trecut pe la biserica din lipsa de timp. Lipsa este alta si in cazul rugaciunii si in nevenirii la biserica, este lipsa deplina a dragostei de Dumnezeu , dragoste risipta spre cele pur materiale, lumesti.

Am ajuns la concluzia ca nu am nicio scuza. Sunt prea obosita seara, prea grabita dimineata. Adorm efectiv in timp ce citesc ceva, dar nu pot raspunde de ce nu am facut rugaciunea putin mai devreme.
Problema e ca nu am inca un OBICEI din a face rugaciunea. Sa-mi intre in modul de viata. Iar obiceiul se formeaza in timp, intai fortandu-ma, apoi vine de la sine. Stiu ca am nevoie de rugaciune.
Pai bunica motaia la televizor, dar tot se ridic sa-l stinga (nu avea telecomanda) si isi aducea aminte daca nu-si facuse inca rugaciunea.
Apoi, va cer parerea, chiar trebuie sa citim acele rugaciuni, de dimineata si seara, chiar pe toate, in fiecare zi? Stiu ca sunt deosebite,imi plac, dar necesita timp, macar Tatal nostru sa zicem, decat deloc.

Adevarata putere a rugaciunii sta in calitatea nu in cantitatea ei. Nu trebuie sa ne rugam mult cand suntem nepregatiti in smerenie. Am citit undeva ca o rugaciune spusa din inima ajunge intocmai pana la Iisus. Incercati sa va ganditi si sa meditati la tot ce v-a oferit Domnul fie suferinta, fie fericire...si sa-i multumiti pentru ca va tine pe caile minunate ale Sale.


Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!

Buna tuturor, ma confrunt destul de des si eu cu aceasta problema.Ceva vreme in urma am cerut sfatul uni preot, care mi-a spus ceva de genul ca motivele ar fi oboseala, stresul dar mai ales slabiciunea umana si ca avem parte de aceste momente pentru a intelege mai bine pe semenii nostri care trecand prin aceste perioade de slabiciune sa ne fie mai usor sa-i intelegem si sa nu mai judecam.
Doamne ajuta

Daca gasesc email-ul trimis de preot o sa ti-l reproduc.

Desi exista si anumite confuncturi exterioare favorizante (oboseala, stres, nemultumiri sau neimpliniri), ni se cade sa consideram ca astfel de atitudini au cauze interioare. Un lucru ce poate fi foarte folositor este sa ne implantam in minte si in inima ca firea omeneasca este slaba si neputincioasa. SI asa cum eu am slabiciunile mele, fiecare are slabiciunile lui, din care ies apoi rautatile samd. Acest gand ne da cu timpul o intelegere fata de neputinta omeneasca si ne face nu sa judecam oamenii sau sa ne suparam pe ei, ci sa-i intelegem in neputinta lor si sa com-patimim cu ei. Si atunci harului lui Dumnezeu vine in viata noastra. Pentru ca harul lui Dumnezeu pentru aceasta vine: cand vede iubirea pentru aproapele, al carei temei este tocmai aceasta atentie si intelegere a neputintei aproapelui.

Domnul sa va ajute.
p.iulian

Dupa cum vezi am gasit mesajul parintelui

Si eu am intrat in starea asta de slabire in credinta, nu mai am ravna ce-o aveam inainte si ma rog doar cu cuvintele mele, fara sa mai citesc rugaciunile de seara si dimineata. Nu e bine, ar trebuie sa ne facem si sa ne tinem de un program. Pentru noi ne facem timp toata ziua, dar pentru Dumnezeu cand ne mai facem timp? Trist :(

si eu ma regasesc in acest lucru....cred ca lupta devine din ce in ce mai grea...eu de exemplu zic seara azi o sa merg la culcare mai devreme sa am mai mult timp..si se face 10....apoi mai gasesc ceva pe internet...se face 22.30 zic la 23.00 gata ma duc la rugaciune...si la 23.00 imi dau seama ca sunt atat de obosita incat....si uite asa m-a pacalit vrajmasul sau m-am pacalit singura
Cred ca raspunsul este in noi, si in vointa pe care o avem ....
Acum ca am citit tot ce ati scris de mai sus....este un nou inceput...sa ma schimb din momentul acesta, am deschis parca ochii si am inteleg mai bine ce se petrece....cum suntem incercati in acelasi mod prin problemele vietii cotidiene si cum le depaseste fiecare in modul sau...

P.S- Am invatat multe de la voi, cei de pe acest forum....

Flori, parca ai fi descris o zi din viata mea. :) Insa Adrian/ Negroponte spune mai bine lucrurilor pe nume...se vede ca este preot, si duhovnic. Dumnezeu sa ne ajute!

"Nu tot cel ce-mi zice Mie,Doamne,Doamne va intra intru imparatia mea,ci cel ce face voia Tatalui Meu".Sunt cuvintele Mantuitorului.Asa ca daca viata ta este o jertfa vie pentru Dumnezeu si semeni,crezi ca o oara in plus de rugaciune face mare lucru in plus?

eu cred ca da. te face mai disciplinat, mai putin lenes, iti modelezi starea interioara, cu timpul te simti altfel si actionezi altfel. sau, cum zicea si un mare savant: nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma. in BINE, sa speram!

te contrazici.
o viata ca o jertfa vie tocmai asta inseamna: mintea in legatura permanenta cu Dumnezeu, realizata in timpul rugaciunii.
so...

Prin rugaciune vorbim cu Dumnezeu. Ne aducem aminte de caile lui, de Sfintii Lui. Dumnezeu stie cat conteaza efectiv rugaciunea, in fata Lui, dar eu simt ca ma intareste si ma mai trezeste, ca sa fac fapte bune. Conteaza faptele, de acord, dar suntem in etapa aceea de transformare a firii pacatoase, a obiceiurilor urate in fata Lui.
Uite, de exemplu, prinsi cu grijile lumesti si grabiti cum suntem, de multe ori, putem sa facem la randul nostru rau celor care ne-au gresit, ne vine asa usor uneori! Dar daca zicem "Tatal nostru", dimineata si seara, poate ne amintim de voia Domnului.
Prin rugaciune ne indreptam GANDURILE catre Dumnezeu, asa incat sa apara si fapta.
Exista in rugaciunile de seara un pasaj de marturisire, aducere aminte a pacatelor si greselilor de peste zi. Conteaza asa mult sa ne analizam un pic comportamentul! Mi s-a intamplat ca in acele momente de rugaciune, sa imi dau seama de greseli, sa realizez cat de zadarnic ma agitam, pentru ceva neimportant.

Am intalnit cateva afirmatii la parintele Teofil Paraian: "nu se poate stabili cat timp sa se roage cineva. De ce? Pentru ca oamenii au viata lor foarte diferita, cu obligatii diferite...A venit cineva la mine si mi-a zis: Parinte, eu citesc in fiecare zi patru acatiste. Se vede ca n-avea altceva de facut sau cine stie cum isi randuia lucrurile, de putea citi patru acatiste pe zi. I-am zis: draga, sa stii ca acatistele parintilor mei am fost eu si fratii mei. Asta e realitatea: parintii mei nu au avut vreme de acatiste." Deci, preocuparea de ceilalti poate sa fie o rugaciune adevarata, pe cand o rostire a unor rugaciuni la care nu participa si inima, duce la o simpla recitare de cuvinte duhovnicesti. Si poate ca avem prea multe coborasuri in viata, pentru ca nu am stiut sa ne rugam si cu fapta.

am si eu o framantare pe suflet... poate cineva isi exprima propria parere in legatura cu asta...luni 21 iulie urmeaza sa fiu supusa unei interventii chirurgicale.. duminica 20 iulie doresc sa ma impartasesc ...din ce am citit si eu pana acum in cartile sfintilor parinti stiu ca o anumita perioada de timp dupa operatie nu ai voie sa scuipi din gura si nici varsare de sange... concluzia e ca nu stiu ce sa fac...operatia presupune si niste riscuri si atunci stau si eu ca omul simplu si cuget... daca nu ma impartasesc si Doamne fereste se intampla ceva cu mine in timpul operatiei???? si uite ce usor te prinde moartea nepregatit...in fine.. as fi foarte recunoscatoare daca cineva isi exprima parerea.. voi ce ati face in locul meu???

bine ai venit Marina!dar de ce nu te impartasesti inainte de operatie pentru ca dupa operatie iti va fi mai greu...si cu siguranta o sa ai un regim alimentar in care nu va fi inclus si vinul(oricat de putin ar fi)

asha este, trei zile nu ai voie sa scuipi dupa ce te-ai impartashit, parca asha scrie Parintele Clepoa Ilie in ceva cartzulie, dar nu mai shtiu care ca am uitat, dar in cazuri speciale, macar pana a doua zi sau macar pana seara tarziu... dar nu shtiu sa te sfatuiesc ca nu-s duhovnic, mai bine intreaba la cel la care urmeaza sa te impartasheshti... ca shi el dar shi tu raspunzi...

Iacov 5
14. Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, [color=red]ungandu-l cu untdelemn[/color], in numele Domnului.
15. si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi facut pacate se vor ierta lui.
16. [color=red]Marturisiti-va[/color] deci unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului.

E bine sa faci urmatoarele 3 lucruri:
1. maslu
2. spovedanie
3. impartasire

oameni buni??? nu am fost prea clara??? ceea ce m-ati sfatuit va multumesc din inima, stiam si eu maslu, spovedanie , impartasanie.. doar ca la mine timpul e NUMARAT!!!!! OPERATIA E PESTE 2 ZILE SI TIMP DE IMPARTASAIT AM NUMAI CU O ZI INAINTE DE OPERATIE ATAT! DECI AR FI 24 ORE INTRE SF IMPARTASANIE SI OPERATIE... IN PRIVINTA SFATULUI DUHOVNICULUI, SITUATIA MEA E MULT MAI COMPLICATA, EU NU SUNT IN ROMANIA, AICI NU AM BISERICA ORTODOXA, DOAR CATOLICA, AM PRIMIT DEZLEGARE DE LA PREOTUL LOR PTR SF IMPARTASANIE DE LA CATOLICI AVAND IN VEDERE CA NU AM ACCES LA SF IMPARTASANIE ORTODOXA.. SI ORICUM SFATUL LUI AR FI CAM NUL AVAND IN VEDERE CA CEEA CE IN BISERICA OROTDOXA (UNDE ESTE ATATA STRICTETE!!)E PACAT AICI NU E CONSIDERAT PACAT.. ASADAR SUNT TARE DEBUSOLATA DAR MA ROG CA DUMNEZEU SA MA LUMINEZE SA FAC CEEA CE E MAI BINE... EU SIMT CA AVAND IN VEDERE SITUATIA DATA SI MAI ALES CA OPERATIA PRESUPUNE NISTE RISCURI(MARI SAU MICI, NUMAI DUMNEZEU STIE !!!)PARCA AS RISCA SA IAU SFANTA IMPARTASANIE!! DACA STAU SA MA GANDESC BINE SI MURIBUNZILOR PE PATUL DE MOARTE LI SE DA DEZLEGARE TOCMAI CA SA NU II PRINDA MOARTEA NEPREGATITI!! EU VA MULTUMESC MULT PTR AJUTOR....SI DOAMNE AJUTA!!!

Mai soro in ce tara si in ce zona a acelei tari te gasesti matale?

pai frate,daca muncesti 8-12 ore pe zi,cred si eu ca adormi cu cartea in mana.Nu este nici o tragedie.Zi macar rugaciunile incepatoare,cred ca astea le stii pe de rost,sau macar Tatal nostru,apoi zii,Doamne IIsuse Hristoase,pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale,Cu puterea Cinstietei si de viata facatoarei Cruci,ale Sfintilor Arhangheli si Ingeri si netrupesti Puteri,cu rugaciunile (aici pomeneste pe Sfantul tau ocrotitor) si ale Tuturor Sfintilor Tai,milueste-ma pe mine pacatosul.apoi ,daca inca nu ai adormit:),pomeste si pe cei dragi,pe dusmani,pe cine vrei tu.Zi Doamne milueste si pazeste cu Harul Tau pe robii tai X,y,Z(numele).Apoi poti sa te culci linistit.Nu-ti mai face atatea probleme.Cand ai timp,in concediu,in weekend,poti sa te rogi mai mult.Munca este ea insasi rugaciune,este jertfa pentru noi si pentru aproapele.Nu trebuie sa te comapari cu cei din manastiri,ei au alta cale.Conteaza sa fii sincer cu Dumnezeu si cu semenii,nu sa te rogi ore in sir.

Uite ca talharul de pe cruce nu s-a impartasit, nu s-a spovedit, nu a avut maslu si totusi Domnul Iisus Hristos a inteles situatia lui si ii promite raiul.

Luca 23
42. Si zicea lui Iisus: [color=blue]Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta.[/color]
43. Si Iisus i-a zis: Adevarat graiesc tie, [color=green]astazi vei fi cu Mine in rai.[/color]

Cand nu sunt situatii limita Dumnezeu ne porunceste impartasirea (in amintirea lui in 1 Corinteni 11), maslul (Icov 5:14), spovedirea (Iacov 5:16).

Dar in situatii limita, Dumnezeu intelege, la fel cum l-a inteles pe talharul de pe cruce.

7-th Brigade esti absolut mortal(mortala:).. dai citate mai adaugi si cate un mic comentariu de la tine dar nu prea lung.. esti cam "zgarcit" cu vorbele... nu de alta dar ca sa nu ne inveti cu narav.. asa-i???:D.. tu ma lasi in coada de peste!! pai eu de unde sa stiu daca situatia mea e limita sa nu??? eu stiu doar ca am o interventie luni... ca am niscaiva probleme de sanatate care s-ar putea sa imi vina de hac si sa nu mai apuc sa ma delectez cu tortul de ziua mea miercurea care vine:D... ca doar bunul Dumnezeu stie ce planuri are cu mine... eu iti multumesc ptr raspuns... mai stau vreo 2 ore sa rastalmacesc oare ce o fi gandit in sinea sineului sau enigmaticul(enigmatica) 7-th Brigade.... desi, fie vorba intre noi... dupa postarile tale sunt mai mult decat sigura ca esti de gen masculin:)o zi minunata sa fie la tine si spor in toate!

fereasca-te Dumnezeu sa te impartasheshti de la catolici, poi degeaba itzi da voie preotul lor daca tu nu ai intrebat duhovnicul tau ortodox... NU, nu cred ca e bine ce vrei sa faci, dar nu eu raspund ci tu shi duhovnicul tau ortodox...

daca spui ca e pericol sa mori, atunci da fuga undeva la o biserica ortodoxa shi impartashesht-te acolo, caci inainte de moarte e voie sa te impartasheshti shi daca ai canon de 20 de ani... dar la ortodocshi?

dar daca nu ajungi sa te impartasheshti la ortodocsi eu nu cred ca impartashirea ta la catolici o va considera Hristos altceva decat lepadare... dar eu sunt un mirean banal care ce shtie el?... mai bine intreaba un preot... pe cineva cu experientza...

ce faci 7-th Brigade.??? iar cauti citate??? ti-as fi mult mai recunoscatoare daca mi-ai dat un sfat din suflet, dupa parerea ta, care tot despici cuvantul Sfintei Scripturi... asadar... daca tu ai dubii in privinta operatiei pe care tb sa o faci peste 2 zile(in sensul ca nu stii daca te mai trezesti!!) ai lua sfanta Impartasanie cu DOAR 24 ORE INAINTE DE OPERATIE?????????? specific.. doresc parerea ta personala !!!!!

Mai soro aia cu nu e voie sa scuipi se refera la faptul ca nu este voie sa scuipi de voia ta.
Ca doare inainte de a merge la razboi Sfantul Stefan cel Mare dadea ordine sa se spovedeasca si sa impartaseasca toti ostasii sai.
Normal ca unii care erau raniti scuipau sange in aceeasi zi dar Dumnezeu nu considera acesta ca pacat...Dumnezeu este cineva iar nu ceva.
Este o treime de persoane, este un Dumnezeu personal.
De aceea normal ca nu ar fi vreo problema sa iei Sfanta Impartasanie inainte de operatie ba chiar ar fi foarte foarte recomandat.
Dar ar fi bine sa rogi pe cineva sa iti aduca Sfanta Impartasanie de la biserica ortodoxa (preotul in caz de nevoie are voie sa dea Sfanta Impartasanie spre a fi transportata - trebuie sa fie dusa la nivelul pieptului sau mai sus de cine o duce pentru ca Sfanta Impartasanie este chiar Domnul nostru Iisus Hristos intreg.)

Daca vei lua Sfanta Impartasanie de la catolici ai face neascultare de hotararea Sfantului Sinod de pe 9 iulie anul acesta.

Romani 14:23. [color=red]Iar cel ce se indoieste, daca va manca, se osandeste[/color], fiindca n-a fost din credinta. Si tot ce nu este din credinta este pacat.

Simplul fapt ca nu esti sigura 100% despre asta inseamna ca e cam pacat. Deci parerea mea personala e ca nu trebuie sa te impartasesti. Trebuie sa mergi pe celalalt exemplu al talharului de pe cruce, si sa zici Doamne is sanse de 1% sa mi se intample ceva rau, dar orice s-ar intampla sa stii ca eu:
1. cred ca poti sa ma ierti
2. cred ca Domnul Iisus Hristos este fiul lui Dumnezeu
3. cred ca ma poti primi in rai cum l-ai primit pe cel ce a zis Luca 23:42. (...) Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta.

Fii mai soro serioasa daca e preot ortodox poti sa te spovedesti apoi sa te impartasesti si chiar inainte de operatie...:D
Daca un preot sau episcop ar opri pe un credincios de la Sfanta Impartasanie inainte de operatie pe motiv ca o sa scuipe sange si operatia pune viata credinciosului in pericol apoi acela nu e preot/ierarh crestin ortodox si trebuie caterisit de urgenta.

Deoarece Sfanta Impartasanie nu este paine si vin ci este chiar Domnul nostru Iisus Hristos dar in chip de paine si vin!
Cine zice altfel (ca e materie indumnezeita ca are codu genetic schimbat si alte aberatii de acestea) rataceste foarte foarte grav.

Imi cer scuze, Marina, am citit acum pe in alta postare ca esti din Australia, nu din SUA - nu stiu de ce trasesem concluzia asta. In fine, ideea, cu bisericile sarbesti, rusesti si grecesti ramane valabila! Sper sa reusesti sa te impartasesti, dar cu Sf Impartasanie ortodoxa!!! Dar stai linistita si sa nu te impacientezi ca daca iei sau nu impartasania cu 3 sau 7 sau 1 milion de zile inainte!! Duminica daca o iei e bine, orice preot pe care il cunosc spune la fel!! Si daca nu reusesti, Domnul o sa-ti ajute si fara impartasanie, nu te ingrijora ca nu e vina ta ca nu poti sa ajungi la o biserica ortodoxa - dar alternativa nu este deloc o idee buna...!!! AI MULTA INCREDERE CA DOMNUL O SA FIE CU TINE!! ROAGA-TE LUI MAI ALES IN ZILELE ACEASTEA CATE TI-AU MAI RAMAS PANA TE OPEREZI, SI BINEINTELES MAICII DOMNULUI SI CITESTE ACATISTUL UNUI SFANT CARE AJUTA PE BOLNAVI!! Dumnezeu o sa-ti ajute!

multumesc Brigade... doar o sa ma spovedesc la preotul catolic si apoi ce o vrea Dumnezeu sa faca cu mine aia sa fie!!!!!!