In familia mea, taica-meu este protestant, maica-mea este ortodoxa. Nu asta conteaza. Vreau sa va povestesc despre altceva.
Nu acum multa vreme, am trait un soi de intimplare ciudata, pe care eu o numesc iluminare.
Ce vreau sa spun cu asta - din toate supararile, problemele, tristetile, grijle, etc. pe care le aveam, nu a mai ramas nici una. Simt ca nimic nu ma incatuseaza de pamint. „ok, de ce n-ai murit?” ar intreba lumea. Pai tocmai asta e! De cand nu ma mai leaga nicio ura de lume, am inceput s-o iubesc!
Numai ca..vedeti voi, de cind s-a intimplat asta, oamenii s-au impartit in doua categorii, in ce ma priveste : cei care ma urasc si cei care ma iubesc. Dar pe toti ii mir, controversez, enervez, etc.
Am stat si m-am gindit.
Am descoperit ca as putea ajuta si pe altii. cum?de ce?pentru ce? Nu stiu.
Oricum, nimeni nu vrea sa asculte intr-adevar.
Vreau sa stiu ce credeti si voi, cei ...care credeti !

Atunci cand lumea te vorbeste de rau exista 2 posibilitati:
- sa fi pe calea adevarului
- sa fi pe calea batjocoritorilor

Cum iti dai seama unde esti? Daca parintii tai duhovnicesti sunt lipsiti de smerenie, sunt batjocoritori, sunt paratori de frati, sunt oameni care iubesc spectacolul si fac din inchinarea la Dumnezeu un spectacol, atunci se poate sa ai un "duh de ratacire" si sa fi pe calea celor batjocoritori.

Dar daca mergi la Sfanta Biserica Ortodoxa cu smerenie si nu pentru spectacol, si pentru gadilarea stimei tale de sine, nu pentru a te arata si a te socializa exagerat cu persoane de sex opus atunci esti pe calea adevarului:

Luca 18
13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii să-si ridice către cer, ci-si bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.
14. Zic vouă că acesta s-a coborât mai indreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă [color=red]oricine se inaltă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inălta. [/color]

Spune-ne ce fel de iluminare ai avut, ce s-a intamplat si ce crezi/ simti/ gandesti acum.

Daca nu stim ce marturisesti si nefiind noi vazatori cu duhul, nu putem comenta nimic.

- văd mai clar anumite lucruri si probleme, fără să fie nevoie să le elucidez cu muncă. le stiu dezlegarea si gata.
- nu mă enervez, nu mă înfurii, nu mă dor urile celorlalti
- nu mă extaziez, nu mă exhib/inhib sau mint pe mine însămi. (e o nevroză generală în lumea asta)
- nu caut argumente acolo unde nu sunt
- nu mă dă peste cap o întîmplare obisnuită
- iubesc copiii, iubesc lumea, îi iubesc pe toti, si mi-e milă de ei, că sunt tristi si preocupati
- reusesc să descifrez gînduri nespuse mie
- observ că oamenii se uită la mine din ce în ce mai uimiti.
mentionez că înainte de întîmplarea care a declansat faptele pe care le zic, eram un om normal, preocupat de studii, foarte îndîrjit, hitlerist.
eh, vă par si vouă o ciudătenie?!

aici e pericol mare de inselare, parerea mea.

@ars_amadni: Dar totusi nu ai spus ce anume s-a intamplat atunci, cand ai fost iluminat...
Spune-mi macar: esti crestin ortodox, mergi la biserica, te-ai mai si spovedit din cand in cand? Primesti impartasania cu Sfintele? Te rogi?

Lucrurile astea sunt relevante.

Proverbe 3:7 Nu fii intelept in ochii tăi; [color=red]teme-te de Dumnezeu si fugi de rău;[/color]

Sa inteleg ca acum nu mai esti asa preocupat de studii, esti mai flegmatic, si filosof?

amandi,eu cred in aceasta iluminare despre care povestesti .mai ales daca esti crestin ,mergi la biserica ,te rogi ,urmezi calea dreapta,se pot intampla lucruri cu adevarat minunate,te poti trezi pur si simplu ca dintr-un vis,poti deveni cu totul alt om.cred acest lucru deoarece m-i s-a intamplat si mie la fel,asta dupa multi ani de rugaciune,de citit carti religioase,de mers la biserica,ma simt acum mult mai bine,simt o dragoste nemasurata fata de Dumnezeu,o bucurie care nici nu se poate exprima in cuvinte,totul este acum mult mai clar,greutatile vietii le iau ca pe niste incercari date de Domnul,ii stiu pe cei care ma urasc ,e deajuns sa ma uit la privirea omului ,sau sa-mi spuna cateva vorbe si imi dau seama imediat ce fel de om este.pot spune ca Bunul Dumnezeu a facut cu mine semn spre bine si m-a inteleptit.eu ma rog acum continu,rugaciunea inimii ,este tot ce imi doresc cel mai mult ,sa fiu tot timpul cu Dumnezeu,este prima oara cand povestesc aceasta stare prin care trec,am incercat sa-i spun odata cuiva ceea ce simt ,despre aceasta mare dragoste fata de Divin,despre acesta usurare,insa m-a luat in ras ,a zis ca am innebunit,atunci nu am mai zis nimic.deci ,Ilumirea despre care vorbesti exista si eu cred cu tot sufletul .

hitlerist - adică îmi doream să dau cîteva bombe atomice, întelegi ? să omor lumea. nu cumva filosof si flegmatic e mult mai bine în comparatie cu asta?!

si-apoi...gînditi-vă. samariteanul a făcut atunci fapta bună. pot fi un flegmatic care-si iubesti si ajută semenii.

filo-sophia în seamnă iubitor de întelepciune.

credeti voi că dumnezeu are ceva împotrivă ?

stai si gîndeste-te bine asupra a ceea ce simti, zic eu. cred că este întelept să simti, nu să gîndesti. dar trăieste intens starea ta, altfel risti să o preiei gresit.

si încă ceva: dumnezeu este în toate. iubeste mai întîi pe cei din jurul tău si cinsteste prin ei existenta LUI. poate suna blasfemic. dar gîndeste-te bine. gînditi-vă bine. EL ce a făcut? a iubit pe toti, prin ei pe dumnezeu. nu-l punem pe locul doi, ci pe primul, în felul ăsta. dacă te dedai Lui dar uiti de lume, e ca si cînd te-ai da tie, în egosim.

îmi cer scuze dacă ideea nu place. puteti să o contraziceti din toate puterile, sunt gata să vă accept argumentele.

dar o secundă,o singură secundă, luati în considerare ce am spus, ca fiind adevărat. poate vă revelează ceva acest gînd.

ca motto : nu esti atoatecuprinzător atunci cînd negi totul, ci atunci cînd poti accepta totul

ars_amandi, daca iluminarea ta are legatura cu nick-name-ul tau, atunci e de rau.

dacă Lumina nu are legătură cu Dragostea, atunci e groaznic!

ars_amandi: nu Il maruturisesti pe Hristos, sa inteleg?
Vorbesti vorbe. Dragostea de aproapele nu se manifesta in induiosari.

Nu ai spus daca esti au ba crestin, daca marturisesti pentru Hristos sau pentru altceva.

Lumina este drgoste. Dar ars_amandi, ma ducecu gandul mai degraba la cele trupesti,decat la cele sufletesti. Gresesc cumva?!?

imi place ce ai spus. desi cred ca f multi sunt impotriva acestui moto,eu sustin ideea. acceptarea este un mare pas in descoperirea pe sine.

dar cum nu a mai ramas nici o urma? ce ai facut?

Salut la toata lumea! Si sa fim sanatosi si bine cu totii. Eu nu sunt chiar asa de cunoscator, dar ma bucur pentru ce ti s-a intamplat. Dar as vrea numai sa adaug ceva-
grija ca binele pe care spui ca ti s-a intamplat, ca acest bine sa fie intr-adevar binele celor carora vrei sa il faci. Poate vrei sa faci cuiva binele, unui timid spre exemplu atragandu-i atentia ca este cum il vezi tu sau chiar cum este el. Facand aceasta nu cred ca il vei ajuta, chiar daca tu in sufletul tau asta iti doresti. Dumnezeu sa ne ajute la toti sa fim buni!

vezi ca "mergi" pe unde nu trebuie...eu am patit-o rau tare

1 Iacov
12. Fericit este barbatul care rabda ispita, caci lamurit facandu-se va lua cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce il iubesc pe El.
13. Nimeni sa nu zica, atunci cand este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru ca Dumnezeu nu este ispitit de rele si El insusi nu ispiteste pe nimeni.
14. Ci fiecare este ispitit cand este tras si momit de insasi pofta sa.
15. Apoi pofta, zamislind, naste pacat, iar pacatul, odata savarsit, aduce moarte.
16. Nu va inselati, fratii mei prea iubiti:
17. Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Parintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbra de mutare.
18. Dupa voia Sa ne-a nascut prin cuvantul adevarului, ca sa fim incepatura fapturilor Lui.
19. Sa stiti, iubitii mei frati: orice om sa fie grabnic la ascultare, zabavnic la vorbire, zabavnic la manie.
20. Caci mania omului nu lucreaza dreptatea lui Dumnezeu.
21. Pentru aceea, lepadand toata spurcaciunea si prisosinta rautatii, primiti cu blandete cuvantul sadit in voi, care poate sa mantuiasca sufletele voastre.
22. Dar faceti-va implinitori ai cuvantului, nu numai ascultatori ai lui, amagindu-va pe voi insiva.
23. Caci daca cineva este ascultator al cuvantului, iar nu si implinitor, el seamana cu omul care priveste in oglinda fata firii sale;
24. S-a privit pe sine si s-a dus si indata a uitat ce fel era.
25. Cine s-a uitat, insa, de aproape in legea cea desavarsita a libertatii si a staruit in ea, facandu-se nu ascultator care uita, ci implinitor al lucrului, acela fericit va fi in lucrarea sa.