Domnul sa va binecuvanteze!

Incerc sa caut raspunsul la o intrebare care mi-a fost pusa si mie si m-a pus pe ganduri, si anume: de ce crestinii ortodocsi( si nu numai) se roaga si fac slujbe pt cei morti? Am cautat in Sfanta Scriptura o explicatie dar nu am gasit, ci dimpotriva " sa lasam mortii cu mortii" si altele asemanatoare.Daca cineva imi poate da o explicatie cu trimiteri biblice la aceasta intrebare v-as fi recunoscator.
Domnul sa va aiba in paza!

S-a mai raspuns, inclusiv cu sursa pentru trimiteri in Sfanta Scriptura, Noul Testament, dar probabil ca au fost sterse mesajele!
De ce, nu am inteles? Informatii gresite, opinii aiurea, nu le sterge nimeni! (Si sunt pe forum la diverse subiecte.....c....au maria ta!!!!!!!!)
Dar sursele corecte de informare, sunt sterse repede, si fara discernamant!
De fap cui serveste asta!
In nici un caz celor care au infiintat si administreaza forumul! Daca pot intelege asta, ori daca sunt in stare, oricine ar fi ei, ca un forum care trateaza o asemenea problematica poate face mult rau, atunci cand nu tine cont de corectitudine, adevar, si acuratetea celor afirmate!
Ci de suficienta unuia sau altuia!

Credinta in nemurirea sufletului, in supravietuirea lui dupa despartirea lui de trup, este un fenomen universal. La mai toate popoarele civilizate si in toate religiile omenirii se intalneste convingerea, ferma si generala, ca existenta omului nu se termina cu moartea si ca sufletul supravietuieste, intr-o forma oarecare, si dincolo de pragul mormantului. Pe aceasta credinta, mai mult sau mai putin explicita, se intemeiaza ceea ce numim cultul mortilor, adica grija pe care o au cei vii de a mentine, intru-un fel oarecare, legatura spirituala cu mortii lor, de a-si aduce aminte de ei la diferite date, de a le cinsti pomenirea in diverse chipuri si de a cauta sa le ajute si sa le usureze situatia din lumea de dincolo, prin felurite rituri si ceremonii, prin rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna lor netulburata si pentru iertarea pacatelor, prin jertfe si fapte de milostenie, sau prin alte diverse acte, socotite ca fiind de folos celor adormiti.


Si la evreii din epoca veche credinta in nemurirea sufletului si cultul mortilor au jucat un rol de seama. Cu toate ca textele cartilor sfinte ale VT nu sunt totdeauna clare in aceasta privinta, ele ofera, totusi, suficiente dovezi despre grija pe care poporul ales a avut-o pentru mortii sai, prin pomenirea cu respect a numelor celor decedati(indeosebi a patriarhilor, a dreptilor si a proorocilor), prin rugaciunile si jertfele aduse pentru ei in diferite imprejurari.
Astfel, din cartea Judecatori (XI,40) vedem ca la evrei era curent uzul ca amintirea mortilor ilustri sa fie plansa 4 zile pe an. In cartea Tobit (IV,17) si in profetia lui Ieremia (XVI,7) se arata ca vechii evrei faceau ospete funerare si pomeni de paine si de vin l locurile de inmormantare ale mortilor. Este clasic textul din cartea 2 Macabei (XII, 43-46), in care citim ca Iuda Macabeul a strans bani si i-a trimis la templul din Ierusalim ca sa se aduca jertfe pentru iertara pacatelor eroilor morti pe campul de lupta.


Pomenirile celor adormiti in Biserica ortodoxa au temeiuri in insesi slujirile Mantuitorului: de arhiereu; “Aceasta s-o faceti intru pomenirea Mea (Luca XXII,19), de imparat; “Imparatia Mea nu-i din lumea aceasta (Ioan XVIII,36) si de profet; “Eu sunt plinirea Legii si a profetilor...” (Matei V,17). Rostul rugaciunilor si pomenirilor este descoperit de Mantuitorul Hristos prin pilda bogatului si saracului Lazar(Luca XVI, 19-31), iar Sf. Pavel ne indeamna “rugati-va pentru toti...”(Col. I,9;IV,3). De aceea marturia “pomeneste-ma Doamne cand vei veni in Imparatia Ta” (Luca XXIII,42), ca si folosul acestei pomeniri: “adevar zic tie, astazi vei fi cu Mine in rai” (ver.43), dezleaga dintru inceput taina.
Cultul pentru cei adormiti, ca si pomenirile de tot felul sunt inchinate vietii de dincolo. Hristos, fiind plinirea credintei noastre (Evrei I, 1-2), calea, adevarul si viata(Ioan XIV, 6), noi suntem datori sa aparam, sa conservam si sa oferim viata lui Dumnezeu, ca dar al Sau.
Desi mortilor li s-au descompus trupurile, sufletul acestora traieste sau este chinuit, dupa poftele trupului si sufletului (Luca XVI, 22- 31). Moartea este un accident al vietii in timp, nu are vesnicie. Mai mult, izvorul vietii este Dumnezeu cel adevarat- viu si vesnic (Apoc. IV,10-11, V,8-14). Sufletele crestinilor pecetluite de prima inviere (Botezul) fac parte din Biserica vazuta, iar cele trecute dincolo, prin moartea intai (Evrei IX,27) fac parte din Biserica nevazuta, triumfatoare (Rom. XIV, 7-9; Efes. I, 9-10; Filip. II, 10-11), dacaau lucrat cat a fost ziua, adica in trup (Ioan IX, 4). Cei vii se pot ruga pentru cei plecati dincolo (Ioan XIV, 13-14).
Adevaratii crestini simt nevoia legaturii cu fratii lor prin rugaciune, prin pomeniri si slujbe speciale si au obligatia fireasca sa-i pomeneasca pe cei adormiti (Efes. VI, 18-19; I Tim. II, 1); in special, crestinii imbunatatiti se pot ruga, fiindca mult poate rugaciunea dreptului (Iacov V, 16), iar dincolo, dreptului se cuvine lauda (Rom. V, 7) si de la cei ramasi.
Pomenirile si rugaciunile pentru cei adormiti sunt mai ales o dovada a dragostei de aproapele, fiindca toti suntem pecetluiti in Hristos, iar harul face inceputul mantuirii (Ioan I, 17). Crestinii rugatori savarsesc totul in perspectiva judecatii de apoi (Matei XXV, 35-36, 42-43 si I Cor. XIII, 8, 13).

Asadar ca membrii ai aceleiasi familii, cei vii au nu nmai posibilitatea, ci si datoria de a se ruga pentru cei morti (Ioan XIV, 13; Efes. VI, 18; I Tim. II, 1), pentru ca aceste rugaciuni sunt necesare si folositoare mortilor (I Tes. IV, 13; I Cor. XV, 19; Evrei XIII, 7; I Ioan V, 16). Credinta in eficacitatea rugaciunilor de mijlocire pentru cei morti era atat de puternica in primele comunitati crestine, incat unii crestini se botezau pentru mortii lor, socotind ca fapta lor suplinea lipsa botezului crestin la rudele, prietenii sau cunoscutii lor, care nu apucasera sa-l primeasca in viata (I Cor. XV, 29). Ceva mai mult: chiar cei morti – mai ales Sfintii bine-placuti lui Dumnezeu – asista pe cei vii cu rugaciunile inaltate de ei in jurul Tronului Celui Vechi de zile sau in <<Ierusalimul cel ceresc>>, in favoarea celor ramasi pe pamant (Apoc. VI, 9-11).

Sursa: Liturgica generala – Preot. Prof. Dr. Ene Braniste
Calauza crestina – P. I. David

Eugeneee!Te-ai cam aprins!Si daca tie ti s-a parut ca omu a gresit,asa procedezi?:dontgetit:Multumesc cristian.Cel putin pentru mine e mare diferenta intre Cuvantul preotilor nostrii din Biserica Dreptmaritoare si celelalte biserici crestine.Si atentie!Spunea un pastor neoprotestant la un intervui tv ca va lua texte scrise de par Ilie Cleopa si le va combina cu cuvantul lor...Hm!

Scuze! Dar au mai fost alte postari care au fost sterse, precum si alte "ciocniri" la alte sectiuni cu alescandru caruia ii cer public iertare... ca asa se cuvine in post...

Da,da,bine!Domnul Dumnezeu pentru rugaciunile preacuratei Sale Maici si ale tuturor sfintilor sa ne ierte si sa ne miluiasca!Amin!

Amin!

Dupa ce am citit mesajul postat de Chriss-tian78 care este un fragment din "Liturgica generala – Preot. Prof. Dr. Ene Braniste" am ramas un pic socat. Oameni buni, tot ce scrie acolo, de fapt referintele Biblice (ma refer strict la cele canonice - celelalte nu au nici o valoare pentru mine.) nu justifica in nici un caz pomenirea mortilor.
Nu vreau sa condamn pe cei ce fac asta, si stiu ca sunt multi, dar vreau sa trag un semnal de alarma.

- DUMNEZEU E DREPT! (nu cred ca se indoieste nimeni)
- DUMNEZEU VA JUDECA PE FIECARE DUPA FAPTELE LUI. (daca doriti referinte o sa va dau o gramada. Oricum cel mai reprezentativ este Matei 25.32 si mai incolo)
- Apropo de ce zicea Preot. Prof. Dr. Ene Braniste in acea scriere, la un momentdat aminteste de pilda saracului Lazar. Chiar acea pilda este un exemplu clar ca dupa ce ai murit te-ai dus in locul pe care ti l-ai "ales" in timpul vietii... si cel mai tragic, nimic nu se poate schimba.

Dumnezeu sa ne lumineze pe toti prin Cuvantul Sau!
Doamne ajuta-ne sa Te cautam si pune in noi dorinta sa traim si noi asa cum a trait Iisus!

bineinteles ca cei care mor se duc in locul pe care ei si lau ales de pe lumea asta, dar chiar daca cineva se duce in iad nu inseamna ca va ramane pt totdeauna acolo, atata timp cat se fac rugaciuni pt cel repausat, el mai are o sansa de scapare,pt ca pedeapsa nu e definitiva decat dupa judecata universala.

De ce nu l-ai lamurit intai pe Sf. Ap. Pavel sa nu foloseasca referinte necanonice, "fiindca pt. tine n-au nici o valoare"?

Poate vreti sa introduceti si Envanghelia dupa Iuda in Bible, sa vezi ce fain o fi.

Pentru Chriss-tian78

Aporpo de judecata universala. Daca ai bunavointa sa citesti Matei 25. 31-46 vei vedea ca Isus nu zice: "Ma omule, tu nu prea ai fost milostiv, dar totusi, in contul tau au intrat 25 de parastase, 30 pomeni + multe alte rugaciuni. Facand bilantul... da pozitiv, hai treci la dreapta Mea"

Inca ceva.

Apocalipsa 20:11 Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s-a mai găsit loc pentru ele.

Apocalipsa 20:12 Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.

Apocalipsa 20:13 Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.
Apocalipsa 20:14 Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.
Apocalipsa 20:15 Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.


Probabil si in traducerea folosita de biserica ortodoxa e cam la fel. Ca atare, sa nu ne amagim. Pe acest pamant ai avut sansa sa te asemeni cu Dumnezeu sau sa te asemeni cu diavolul. Daca ti-a placut sa te asemeni cu Dumnezeu vei merge in vesnicie cu El, daca ti-a placut sa te asemeni cu diavolul in viata asta atunci cu el si cu ingerii lui vei merge in iazul de foc.
Alegerile tale, faptele tale vor vorbi pentru sau impotriva ta. Este 100% biblic si logic.
Dumnezeu e drept si nu va lasa faradelegea nepedepsita. Asa ca sa nu ajungem sa ne incredem in oamenii care se vor ruga pentru noi pentru ca: "Aşa vorbeşte Domnul: blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijineşte pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!" (Ieremia 17.5)
Sa ne punem deci nadejdea in Domnul nostru Isus Hristos si sa urmam pasii Lui.
Doamne ajuta-ne!

daca nu avety Sfintele Taine, Sfinti,moaste etc,mijloace prin care sa va mantuiti,norma ca pt voi nimic nu se mai schimba. Daca te gandeai putin mai bine cum poate Lazar sa ajunga in sanul lui Avraam daca Hristos inca nu isi terminase activitatea Sa mantuitoare printre oameni, ai fi vazut poate mai bine cum stau lucrurile.

"Pretutideni dumnezeiasca Scriptura spune ca judecata va fi dupa invierea mortilor, deci pana atunci mai e o sansa pentru cel plecat pe lumea cealalta. Si nu va fi invierea mortilor, pana cand Hristos nu va veni la noi coborand din ceruri in slava Tatalui, impreuna cu sfintii ingeri. "Caci insusi Domnul dupa vestirea data de un arhanghel si de trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer. Caci va suna din trambita si mortii se vor scula, inviind nestricaciosi in Hristos" (Tesal. 4, 16). Dar inca nu s-a pogorat din ceruri Judecatorul tuturor, si nu a fost invierea mortilor. Si atunci cum sa fie cu neputinta de inteles si de cugetat ca s-a produs rasplata pt. faptele bune sau rele. Prin urmare, intrucat Hristos nu se pogarase din ceruri, nu era rasplata a faptelor pentru unii oameni, ci parabola descrie descrie intr-un chip si o icoana (simbol) pe un bogat ce se desfata in bunatati si lipsit de mila, si de asemenea zugraveste pe un sarac cuprins de boala (si face aceasta) pentru ca sa cunoasca cei ce poseda bogatia lumii acesteia, ce de nu vor voi sa fie buni, si de nu-si vor imparti averile cu bucurie, si de nu se vor ingriji de obstea oamenilor din care sunt si ei, si de nu vor ajuta pe cei sarmani, vor cadea intr-o osanda cumplita si cu neputinta de scapat." (Luca Cap. 16; v.19)
sursa: Sfantul Chiril al Alexandriei- Comentar la Sfanta Evanghelie a lui Luca

Chriss-tian78 am citit si eu parabola lui Isus. Sa inteleg ca in rai oamenii stau la sanul unui om, respectiv Avraam si sunt asa de aproape de cei care ard incat ii ating ? Ca sa nu spun ca o picatura de apa poate sa stinga focul iadului ? La Tesal. 4 cu 16 spune ca Domnul v-a venit cu glasul unui arhanghel nu ca un arhanghel v-a vesti venirea Domnului. Fara suparare dar cred ca trebuie sa fi mai atent cand citesti :)

IMI CER SCUZE DE LA TOTI PE CEI PE CARE I-AM RANIT, OFENSAT PRIN CUVINTELE MELE! INTENTIA NU A FOST ASTA!

NU ESTE NEVOIE SA MA DATI AFARA... O SA PLEC SINGUR!

ACESTA ESTE ULTIMUL MEU MESAJ PE ACEST FORUM

NU PLEC PENTRU CA NU AS AVEA ARGUMENTE, SAU ACOPERIRE BIBLICA LA MESAJELE MELE... MESAJELE MELE MARTURISESC DESPRE ASTA (ACOPERIRE BIBLICA).

TOT CE AM SCRIS, NU A FOST PENTRU CEI CARE IL CUNOSC SI IL URMEAZA CU ADEVARAT PE DUMNEZEU, CI PENTRU ACEIA CARE NU AU AVUT EXPERIENTA ACCEPTARII JERTFEI LUI ISUS (IOAN 3.16), A NASTERII DIN NOU, SI A TRAIRII DUPA INDEMNURILE DUHULUI... ADICA O SCHIMBARE A FELULUI DE A GANDI, O HOTARARE FERMA DE NU A MAI TRAI PENTRU SINE, CI PENTRU DUMNEZEU.

SCOPUL MEU NU A FOST SA FAC ZARVA PE ACEST FORUM, CI DE A AUCE CUVANTUL LUI DUMNEZEU IN OCHII OAMENILOR... DE A-I INDEMNA SA CITEASCA CUVANTUL, SA IA SINGURI O DECIZIE.

AM VORBIT PENTRU CEI CARE VOR SA ASCULTE ADEVARUL, SI ADEVARUL ESTE CUVANTUL LUI DUMNEZEU.
DECI CEI CE VOR SA CUNOASCA ADEVARUL SA CERCETEZE CUVANTUL LUI DUMNEZEU CU INDRAZNEALA DE A-I CERE LUI DUMNEZEU, CA UNUI TATA, LUI ISUS CA UNUI FRATE, SI DUHULUI SFANT CA UNUI MANGAIETOR ... SA-I ILUMINEZE. SI CUVANTUL LUI DUMNEZEU GARANTEAZA CA NU VETI FI DATI LA O PARTE!


Ioan 6:37 Tot ce-Mi da Tatal, va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara:

Luca 8:21 Dar El, drept răspuns, a zis: "Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-l împlinesc."

Luca 11:28 Şi El a răspuns: "Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-L păzesc!"

Ioan 8:51 Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea."

Ioan 14:24 Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvântul, pe care-l auziţi, nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis.

Faptele apostolilor 17:11 Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.

Efeseni 1:13 Şi voi, după ce aţi auzit cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre); aţi crezut în El, şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt, care fusese făgăduit,

Iacov 1:22 Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri.

1 Ioan 2:5 Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El.



Ii sfatuiesc pe toti sa citeasca Cuvantul lui Dumnezeu, si sa-si aleaga ei o biserica care se "comporta" cel mai apropiat de Cuvantul lui Dumnezeu.

DACA AVETI NEVOIE DE SFATURI, SUGESTII, NELAMURIRI MA PUTETI CONTACTA PE ADRESA DE EMAIL

EL_POPA_A@YAHOO.COM sau ADI4JESUS@GMAIL.COM

O sa discutam intr-un cadru particular ca sa nu mai deranjez pe cei de pe forum care nu ma plac.

Dumnezeu sa va binecuvinteze!

el_popa cu tot respectul dar din cate stiu eu Isus este Fiul lui Dumnezeu. El v-a fi sau este Rege. Asa spune la Apocalipsa...El este Domn. El este Dumnezeu. Asa mai spune si biblia...Deci lui Isus nu stiu daca putem sa ii cerem ceva ca unui frate...Parerea mea.

Am observat ca aceasta discutie despre pomenirea mortilor a fost pornita de catre Gabriel, iar mai apoi el nu mai apare deloc pe parcursul discutiei.
Mi se pare absolut normal ca daca cineva este interesat de un lucru oarecare sa urmareasca discutia, dar totodata sa si participe la ea.Lucru nefacut de acest Gabriel care doar a aruncat momeala si ( ipotetic zic si eu, tot el a preluat-o sau un prieten de aceiasi confesiune).
V-as zice si ce m-a determinat sa trag concluzia asta dar oricum nu va pot spune prea multe.
Acest Gabriel si acest el popa pot zice ca fac parte din aceiasi confesiune sau chiar mai mult sunt una si aceiasi persoana.
Lucru ciudat cand vine vorba de sinceritate, si totusi aplica metode destul de ascunse si nepoliticoase.
Va dati oi si sunteti lupi, cei drept ca nici nu aveati de invatat prea multe de la un eretic ca Luther.:D

[link=http://www.crestinortodox.ro/forumactive/index.php?&act=pl&post=1636#post1636]
Problema pusa in discutie este de fapt "trimiteri biblice la informatii despre rostul rugaciunilor pentru cei morti".Din start se pierde problema esentiala, adica o explicatie concreta a rostului rugaciunilor si dupa cum puteti citi s-a ajuns la o - atentie - disputa surda nu discutie, cu subiectul cine aduce mai multe citate din Biblie.Spus in alte cuvinte sau mai bine zis scurtat, cine stie mai multe astfel de citate, sau si mai scurt "a cui este mai mare"... Nu cred ca aceasta e menirea forumului de a ne masura cunostintele sau de a demonstra ca o confesiune e mai buna decat alta.Apropo dupa cum si titlul siteului o zice este dedicat crestin-ortodocsilor, cei ce apartin altor confesiuni sunt rugati sa ca prin participarea lor sa nu faca sminteala si sa nu altereze informatiile crestinesti cu celelalte. Revenind la subiect incerc sa dau o explicatie prin cuvintele Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), din lucrarea Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte :
"Biserica Ortodoxa invata ca moartea este "despartirea sufletului de trup"; odata aceasta despartire savarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant este moartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: "Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-a luat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el". Sufletul, la iesirea sa din trup, trece in imparatia fiintelor asemenea lui, adica in imparatia spirituala a ingerilor. Dupa faptele sale bune sau rele, sufletul se uneste cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. Acest adevar ni se descopera noua de catre Iisus Hristos, in parabola bogatului si a lui Lazar, ne invata ca sufletele, dupa ce s-au despartit de trup, intra in aceeasi zi in rai sau in iad. "Adevar zic tie ca astazi vei fi cu Mine in rai." (Lc. 23, 43), a zis Hristos talharului celui bun. A treia, a noua si a patruzecea zi nu sunt decat pe pamant, caci dincolo de mormant imparatia timpului nu exista; acolo nu sunt alte zile decat cea de astazi. Misterul mortii este poarta prin care sufletul, despartindu-se de trup, intra in vesnicie. Astfel descriu Sfintii Parinti ce se intampla in momentul in care sufletul se desparte de trup: "Ingerii - buni si rai - se vor infatisa inaintea sufletului. Vederea acestora din urma va pricinui sufletului o nesfarsita tulburare, dar va gasi o mangaiere la vederea si protectia ingerilor celor buni. Faptele bune ale omului si constiinta curata sunt in acel moment de un mare ajutor si reprezinta o mare bucurie pentru dansul. Ascultarea, umilinta, faptele bune si rabdarea sunt sprijin sufletului, care urca spre Domnul intr-o mare bucurie si insotit de ingerii cei buni; in acest timp sufletul plin de pasiuni si pacate este condus de demoni in iad unde va suferi vesnic." (Sfantul Teodor Studitul). Tot spatiul dintre pamant si ceruri este impartit in 20 de parti sau tribunale, iar sufletul, trecand pe acolo, este acuzat de catre demoni de pacatele sale. Fiecare vama, dupa cum le numesc Sfintii Parinti in scrierile lor (duhurile rele se numesc vamesi), corespunde unui anumit grup de pacate. Duhurile rele acuza sufletul nu numai de pacatele de care el e vinovat, ci inca si de acelea pe care nu le-a comis, dupa marturisirea Sfantului Ioan Letsvithnik. Cunoscand starea sufletelor dupa moarte, trecerea vamilor si infatisarea inaintea lui Dumnezeu, care toate au loc in a treia zi, Biserica si rudele, aratandu-si dragostea lor pentru cel mort, roaga pe Domnul a-i ierta pacatele si a-i inlesni trecerea vamilor. Dupa ce sufletul s-a inchinat Domnului, el e purtat prin felurite locasuri ale sfintilor pentru a privi frumusetile raiului. Aceasta vizitare a locuintelor ceresti dureaza sase zile, in care sufletul admira si slaveste pe Dumnezeu, a toate Creatorul. In aceasta contemplatie el uita cu totul scarbele ce le-a avut fiind in trup; dar, cu toate acestea, daca el este impovarat de pacate, se intristeaza reprosandu-si ca si-a irosit viata in negrija si ca nu L-a slujit pe Dumnezeu dupa poruncile Sale.
Ispravind vizitarea raiului, a noua zi (dupa despartirea sa de trup), sufletul se urca din nou la Dumnezeu, pentru a I se inchina. Pentru aceasta Biserica face rugaciuni pentru morti in ziua a noua.
Dupa a doua inchinare, Domnul porunceste ca sa-i fie aratat acelui suflet iadul. Atunci vede sufletul suferintele pacatosilor, aude plangerile, gemetele si scrasnirea dintilor. In timpul a 30 de zile sufletul viziteaza toate cotloanele iadului si tremura de frica sa nu fie condamnat acolo pe vecie. In sfarsit, intr-a patruzecea zi dupa despartirea sa de trup, se urca pentru a treia oara sa I se inchine Creatorului. Si atunci, Judecatorul etern hotaraste locuinta ce i se cuvine sufletului, dupa faptele sale si dupa viata pamanteasca. Astfel, are loc judecata particulara, in a patruzecea zi dupa moarte; iata pentru ce Biserica se roaga pentru morti in acea zi. Prin urmare, rugaciunea pentru morti este in acelasi timp o fapta de milostenie si o fapta de credinta. Domnul Iisus Hristos, El Insusi, ne invata ca noi n-am putea avea nici o virtute fara ajutorul Sau. A chema mila dumnezeiasca asupra-ne si asupra altora, asupra viilor si asupra mortilor - este o tendinta ce exprima vointa lui Dumnezeu. Rugaciunea, dupa invatatura Apostolului si a Bisericii ecumenice, este o lucrare a Sfantului Duh ce locuieste in noi. "
Acestea sunt doar niste fragmente din lucrare, daca doreste cineva sa o citeasca integral i-o trimit cu mare placere.
Va rog sa incetati certurile, va faceti rau singuri pentru ca sunteti invrajbiti de fapt de cel necurat.

cauta cartea SCARA lui Sf Ioan Scararul acolo gasesti toate raspunsurile!!!! trebuie doar sa vrei sa o cauti si sa o citesti!!! si mai gasesti de asemenea toate raspunsurile legate de ortodoxie in cartea bunului pr Cleopa Ilie, CALAUZA IN CREDINTA ORTODOXA cauta-le si cteste-le sunt foarte folositoare Doamne ajuta