AM AVUT OCAZIA SA CUNOSC SI SA STAU DE VORBA CU CATEVA FETE CATOLICE.SI DIN UNA IN ALTA AM AJUNS LA O CONVERSATIE PRIVIND CASATORIA LA BISERICA.STITI CE MI-AU SPUS?CE E ASTA ?CUM ADICA TREBUIE SA MA CASATORESC IN BISERICA?LA CE MA AJUTA?NU DOMUNULE DOAR CE E SCRIS E VALABIL.EU LE INTREBAM :CUM FETELOR VOI NU MERGETI LA BISERICA,NU MERGETI SA VA BINECUVANTEZE DUMNEZEU CASATORIA?SI EL MA PRIVEAU DE PARCA ERAM NEBUNA..DE FAPT CHIAR MI-AU SPUS CA SUNT PUTIN INVECHITA..
DA.SI STAU SI MA INTREB CUM SA NU GANDEASCA ACESTE LUCRURI DACA DOMNUL PAPA,AM CITI IERI INTR-UN ZIAR SE OCUPA NUMAI DE ¨SPIRITUALITATE¨,ADICA A INVENTAT 10 NOI PORUNCI PENTRU SOFERI SI ADRESEAZA MESAJE TINERILOR PRIVIND ECOLOGIA SI NU MAI STIU CE.PAI CUM ALTFEL SA STEA TREBURILE? EU CRED CA DE ACESTE TREBURI TREBUIE SA SE OCUPE CU TOTUL ALTCINEVA...UN MINISTRU,VREO ASOCIATIE.EL SA SE ADRESEZE TINERILOR SA LE EXPLICE DE CE TREBUIE SA NE CUNUNAM LA BISERICA ,SAU SA II INVETE SA NU ISI MAI INCEAPA VIATA SEXUALA DE LA 10 ANI SAU SA LE ZICA CA HOMOSEXUALITATEA NU E BUNA DE NIMIC,SI CA ACESTEA DISTRUG SUFLETUL.
EU ZIC CA MAI INTAI DE TOATE TREBUIE SA VADA DE SUFLETELE OAMENILOR.
SI CAND STAI SI TE GANDESTI CA NU FOARTE DEPARTE ACESTE LUCRURI O SA SE INTAMPLE SI LA NOI IN BISERICA,CU CEI CARE SUNT DE ACORD CU ACEST ECUMENISM.NU O SA SE MAI TINA PREDICA DESPRE CE S-A CITIT IN SF EVANGHELIE CI CUM SA FIM ECOLOGICI...:(

Dulcineea nu stiu cu ce fete CATOLICE ai vorbit tu dar eu nu demult am ajutat la decorarea unei biserici catolice in vederea unei cununii catolice si pot sa-ti spun ca a fost o cununie in toata regula lor si atitea flori ca acolo nu am mai vazut nicaieri iar tinerii erau foarte draguti si credinciosi

Acele fete erau la fel de "catolice" ca si multi tineri foarte "ortodocsi" e vorba de cazuri particulare, asa cum nu-mi place sa se arunce noroi peste Biserica Ortodoxa pt niste cazuri particulare, ma simt dator sa spun ca nu e frumos sa arunci noroi nici peste Biserica Catolica pt cazuri particulare, dragoste fratii mei!

acele fete erau femei in toata regula.acei ortodoxi cum le spui tu orice ar fi tot merg la biserica sa se casatoreasca.era vb despre treaba lu papa

Si cine zice ca nu o face?

dar mai are timp prin atatea sfaturi despre ecologie si soferie?ca e battran si nu poate avea prea multe activitati intr-o zi....;))

are timp...:)

ai dreptate.are timp atunci cand merge la turci...:dozingoff:
si oricum antihristu are timp destul;)

daca il crezi antihrist de ce ai pretentia de la el sa se ocupe de sufletele oamenilor?:|

Din cate stiu eu, catolicii se mandresc ca fac cateheza (mai ales inainte de casatorie) si ca au o disciplina a casatoriei mai drastica decat la ortodocsi, ei neadmitand divortul.
Probabil ca fetele cu care ai stat de vorba nu mergeau deloc la biserica.

Sa privim si in ograda noastra. Mai multa cateheza ar fi necesara. Preotii nostri ar putea sa profite de ocaziile in care oamenii vin la biserica (nunta, botez, parastas, inmormantare) pentru a-i "agata" pe cei mai putin credinciosi.
Un lucru este cu adevarat ingrijorator: majoritatea tinerilor se casatoresc fara sa se spovedeasca inainte si fara sa primeasca un cuvant de invatatura. Stiu ca este comod pentru multi preoti sa spuna: "Nu-i spovedesc ca nu sunt fiii mei duhovnicesti. Sa mearga la duhovnicul lor!"
Dar aceia sunt oameni fara duhovnic si asa se scapa din mana o buna ocazie de a-i invata cum sa vietuiasca crestineste si sa dobandeasca Imparatia.
Sa ne mai miram apoi ca cei doi dupa un timp nu mai au iubire unul pentru altul, se inseala, divorteaza sau pacatuiesc prin lipsa de infranare? Casatoria nu este un paravan pentru dezlantuirea poftelor.

ai incurcat cultele
daca ti s-a spus "DOAR CE E SCRIS E VALABIL" inseamna ca sunt persoane neo-protestante


eu sunt casatorita catolic cu un catolic
am facut pregatire pentru casatorie
am facut casatorie cu Liturghie (inclusiv spovada si impartasanie - si la noi se poate fara...)

draguto esti o mincinoasa ... tinerii romano catolici sunt foarte credinciosi .. si chiar au habar in ce cred ...spre deosebire de cei ortodocsi care nu au pic de educatie religioasa ... bleahhh ... mi-e greata de ce vad pe forumul asta

Sa inteleg ca esti catolica; s_s_s????

De la ce vine numele tau????

Dulcineea, ceea ce ai propus tu prin topicul acesta nu este deloc ziditor, ci o barfa in toata regula. Oare nu te-am mai atentionat asupra acestui lucru? Acest lucru se intampla si printre noi, nu numai printre altii. Nu cred ca acela este un exemplu, generalizarile de acest gen nu fac decat rau si sunt absolut in afara adevarului!

nu intelege nimic ..

Hmmm, de ce oare sunt mai multi tineri in cea catolica, uite-te mai atenta cu ce ii atrage!...cu orice forma de distractie posibila, si se mai strecoara cite o rugaciune scurta pe care tinerii cu greu o aud din cauza jocurilor continue.
Vorbesc din ce am vazut personal, sss asa ca las-o balta si spune-ne mai bine ce nelamuriri ai?

Si tinerii ortodocsi care nu au calcat in viata lor la biserica? Haideti, fratilor! Opriti-va! Subiectul acesta este o rusine pentru un forum ortodox!

Ai fost si la asa ceva:


[size=1]Tabăra ECUMENICA din Tg. Lăpuş, exemplu concret de formare în spiritul umanismului integral



ECUMENICA
TABĂRA PENTRU TINERET
TG. LĂPUŞ, 16-23 august 2006
Ediţia a VIII-a
Această tabără nu e doar una religioasă, ci şi una cultural-socială. Pe lângă conferinţele zilnice susţinute de personalităţi ale lumii religioase şi laice, în fiecare an reînviem spiritul Evului Mediu printr-un carnaval medieval de anvergură, cu muzică şi dansuri medievale, cu personajele cetăţii medievale (regele, regina, bufonul, curteni, călugări, saltimbanci, vrăjitoare, prinţese etc);
Organizăm excursii prin Ţara Lăpuşului, la biserici monument, la gospodari ce mai obţin var ca şi acum 1000 de ani sau cărbune din lemn, nopţi de veghe cu lumânări pe lacuri, concursuri sportive, de cultură generală, de creativitate, de pictură, distractive etc.
În 2001, tinerii (peste 150) au avut posibilitatea să fie ziarişti pentru o zi, să ia interviuri, să aplice chestionare despre tabără.
S-au făcut castele din nisip şi modelaj în lut, au fost seri de folclor (mituri populare prezentate de profesori universitari într-un mediu natural fermecător).
Toată lumea a învăţat să lucreze cînepa, de la cules pînă la obţinerea pânzei şi menţinerea ei, folosind unelte de pe vremea străbunicilor: meliţă, urzoi, vârtelniţe, fusăriţă, răschitorul, ciubărul, cujeica, războiul de ţesut, durgalăul, maiul, ticlazăul; să taie lemne cu securea, să mulgă vaca etc., în cadrul unui concurs de reînviere a tradiţiilor.
S-au făcut excursii pe munte, am vizitat mine părăsite şi am cules afine cu pieptenele special confecţionat. Seara s-a aprins focul de tabără şi s-a cîntat şi dansat la un concert folk live.
Tabăra a presupus şi vizite la meşteri populari – sculptori în lemn de porţi maramureşene, troiţe, măşti, icoane, de asemenea vizite la spital şi la săracii din oraş, cu pachete de mâncare.
Am imaginat şi o călătorie iniţiatică la Locurile Sfinte (simbolizate în acest caz de Mănăstirea Rohia – situată la 7 km de Tg. Lăpuş). Călătoria se desfăşura pe un drum de ţară şi prin pădure. Au fost 7 etape, cu 7 încercări diferite. Echipele plecau la 10 minute diferenţă una de alta. Tinerii au trebuit să poarte câte un rucsac plin cu bolovani (simbolul păcatelor noastre), de asemenea să-şi formeze un lider din mers (având în vedre că echipele au fost formate pe loc, tocmai pentru a-i pune în situaţii-problemă), care să încurajeze membrii grupului, să-i sfătuiască.
Drumul spre mănăstire era complet necunoscut „pelerinilor”, aceştia fiind ghidaţi de semne făcute pe copaci sau pe iarbă (unele făcute în mod intenţionat pentru a deruta); toţi trebuiau să gândească rapid şi într-un mod creştin deoarece aveau de trecut mai multe probe-încercări: de cultură generală, proba bunului Samaritean, proba de îndemânare – prinderea cu gura a unor mere dintr-un lighean cu apă), salvarea unui păgân muribund (un student la teatru a jucat perfect rolul păgânului în agonie) de la pedeapsa iadului, prin botezarea lui cu apă însoţită de semnul crucii; proba de dans şi de muzică a constat în improvizarea unui dans pentru o melodie la fel de improvizată, apoi proba de rezistenţă şi „alpinism”: în mai puţin de 2 minute au trebuit să se caţere pe unul sau doi membrii ai grupului pentru a păstra cât mai puţine picioare pe pământ; proba 7: pentru că era luni au trebuit să scrie pe o foaie tot ce îşi mai aminteau din Evanghelia zilei precedente. Totul s-a terminat cu vizita la Mănăstirea Rohia (locul unde a trăit şi este şi îngropat Nicolae Steindhardt), unde am putut vedea Marea bibliotecă şi vestitele ei volume, colecţia de cărţi vechi şi icoane, altarul de vară, capela, toate învăluite într-o poezie blândă, văratică.
Concluzia acestui traseu de iniţiere era că oricâte încercări avem de depăşit în viaţă, nu trebuie să ne îndepărtăm de Calea cea Dreaptă.
În 2002, întâlnirea de la Tg.Lăpuş s-a vrut mai mult decât o tabără de vară. Am invitat tineri din toată ţara în intenţia de a inaugura o întâlnire a tineretului creştin de pretutindeni. Au fost invitate personalităţi profesori, preoţi, scriitori de toate genurile pentru a ţine conferinţe-discuţii cu tinerii şi adulţii.
La acţiunile din anii precedenţi (revăzute şi îmbunătăţite) s-au adăugat foarte multe lucruri inedite:

concursuri de regionalisme şi arhaisme, de citate celebre, parodii după melodii populare sau de muzică uşoară, poezie dadaistă;
* lansarea pe apă de mesaje pacifiste, creştine, în sticle (s-au schimbat rolurile: salvatorii ne-am vrut noi, iar naufragiaţii – mai mult sau mai puţin – vor fi fost cei ce-au pescuit şi citit scrisorile noastre de iubire şi prietenie);

* ziua scriitorilor: vizita unui grup de scriitori ardeleni, conduşi de d-l redactor de televiziune Radu Ţuculescu de la TVR Cluj; am ascultat scriitura fiecăruia în mijlocul singurului muzeu de sculptură în aer liber din România – Muzeul Florian (situat la 4 km de Tg.Lăpuş);

* prezentare de modă medievală bluff (gen vrăjitoare pe mătură, rege detronat, călău cu spînzurătoare portabilă, înghiţitor de flăcări cu extinctor etc.);

* concursuri sportive: fotbal, baschet, poligon de biciclete, ştafete, concursuri de înot, discoteci în pijama, întreceri distractive (ex.: cum facem mămăligă la ceaun, mâncare chinezească: cine termină primul-întrecere pe echipe), probe pentru acordarea de prim ajutor în situaţii extreme, alpinism etc.;
...............

În 2005, parcursul spiritual al tinerilor a fost ghidat pas cu pas de călugărul carmelitan Adolfo Scandura, care a şi susţinut colocvii zilnice despre păcatele capitale, antrenând toate echipele într-un adevărat maraton al cunoaşterii de sine.


...............

Acest mozaic de acţiuni, cimentat cu prietenie şi iubire de aproapele, nu face decât să pună în evidenţă convingerea noastră că pe Dumnezeu îl găseşti şi în jocuri, dans sau muzică sau, şi mai simplu, te găseşte El atunci când râzi, când sari, cânţi sau scrii.
Pr.Silviu Hodiş
...................

Primul obstacol a apărut de la însuşi Dumnezeu sub forma unui drum inundat, dar pe care l-am trecut cu picioarele, nu speriindu-ne de apa ce ne intra în încălţăminte şi ne uda pantalonii, ci bucurându-ne ca nişte copii care pot, în sfârşit, să simtă cum se topesc în natura din jur. Toată apa aceea ne-a făcut să râdem şi să glumim pe seama ei ori de câte ori ne aduceam aminte.
Am alergat spre prima probă, privind cu nesaţ dealurile împădurite din jurul nostru. Când am ajuns aici, o idee i-a venit unuia dintre noi şi asta ne-a uşurat munca.
Părea aşa de uşor…
La a doua probă un cuvânt este de ajuns pentru a ne organiza şi totul venea parcă de la sine.
Pas cu pas ne-am descoperit unii pe alţii. Strigătul de încurajare nu ne-a părăsit nici o clipă simţind cum ne leagă în câteva clipe pentru eternitate. Strigam cu toţii din tot sufletul către Dumnezeu o rugăciune, apoi alta şi alta…
Pădurea răsuna de vuietul uralelor, iar dealurile ne răspundeau cu ecoul lor. Puterea şi însufleţirea ce ne doream se întorcea la noi prin fiecare copac, prin fiecare frunză, piatră sau fir de iarbă. Nu mai era frig, nici oboseală, ci doar o bucurie sinceră, ce creştea în noi precum aburii din dealurile mustind de apa ploii.
Probă după probă ne îndeplineam lucrarea cu zâmbete în suflet şi căutări de laudă.
Simţeam cum hainele se lipesc de mine, iar în palmă sudoarea picura pe pământ, contopindu-se cu a celui din urma mea. O clipă l-am privit în ochi, mi-a zâmbit şi s-a întors spre cel ce îl urma, spre ai oferi mai departe o privire vie şi un zâmbet.
Am străbătut drumul, am înfruntat pădurea, am luat dealul în piept pe cărările lui înguste până când, într-un sfârşit, măreaţa turlă a bisericii a răsărit dintre vârfurile copacilor.
Ne apropiam alergând şi strigând de bucurie până când, în faţa unei porţi, ne-am oprit uimiţi: Rohia!
Soarele de seară sufla aur pe acoperişurile şi zidurile mănăstirii. Străluceau icoanele, împletind lumina lor cu căutările vecerniei ce păreau să legene încetişor pădurea.
Emoţionaţi, nu îndrăzneam nici unul să spunem ceva. Ne auzeam răsuflarea unul altuia. Păşeam încet, parcă să nu tulburăm pacea aceea sfântă ce domnea peste tot.
Ne-am apropiat mai cu îndrăzneală, spălându-ne feţele de noroi şi apoi închinându-ne la sfintele icoane.
În faţa bisericii, ne-am adunat în curând cu toţii, privind în jurul nostru cu fericire: „A meritat totul!”
Pe drumul spre întoarcere ne priveam unii pe alţii şi ne vorbeam. Era în noi ceva nou şi frumos, iar în ochii celui de lângă mine vedeam un om, un om aparte: prietenul meu.
E plin pământul de prieteni, dar uneori, în vâltoarea vieţii, te întâlneşti pe drum cu tine însuţi.
[/size]

http://www.oecumene.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=90659

Pun din nou mesajul, cu diacriticele înlocuite.




[size=1]Tabara ECUMENICA din Tg. Lapus, exemplu concret de formare în spiritul umanismului integral



ECUMENICA
TABARA PENTRU TINERET
TG. LAPUS, 16-23 august 2006
Editia a VIII-a
Aceasta tabara nu e doar una religioasa, ci si una cultural-sociala. Pe lânga conferintele zilnice sustinute de personalitati ale lumii religioase si laice, în fiecare an reînviem spiritul Evului Mediu printr-un carnaval medieval de anvergura, cu muzica si dansuri medievale, cu personajele cetatii medievale (regele, regina, bufonul, curteni, calugari, saltimbanci, vrajitoare, printese etc);
Organizam excursii prin Tara Lapusului, la biserici monument, la gospodari ce mai obtin var ca si acum 1000 de ani sau carbune din lemn, nopti de veghe cu lumânari pe lacuri, concursuri sportive, de cultura generala, de creativitate, de pictura, distractive etc.
În 2001, tinerii (peste 150) au avut posibilitatea sa fie ziaristi pentru o zi, sa ia interviuri, sa aplice chestionare despre tabara.
S-au facut castele din nisip si modelaj în lut, au fost seri de folclor (mituri populare prezentate de profesori universitari într-un mediu natural fermecator).
Toata lumea a învatat sa lucreze cînepa, de la cules pîna la obtinerea pânzei si mentinerea ei, folosind unelte de pe vremea strabunicilor: melita, urzoi, vârtelnite, fusarita, raschitorul, ciubarul, cujeica, razboiul de tesut, durgalaul, maiul, ticlazaul; sa taie lemne cu securea, sa mulga vaca etc., în cadrul unui concurs de reînviere a traditiilor.
S-au facut excursii pe munte, am vizitat mine parasite si am cules afine cu pieptenele special confectionat. Seara s-a aprins focul de tabara si s-a cîntat si dansat la un concert folk live.
Tabara a presupus si vizite la mesteri populari – sculptori în lemn de porti maramuresene, troite, masti, icoane, de asemenea vizite la spital si la saracii din oras, cu pachete de mâncare.
Am imaginat si o calatorie initiatica la Locurile Sfinte (simbolizate în acest caz de Manastirea Rohia – situata la 7 km de Tg. Lapus). Calatoria se desfasura pe un drum de tara si prin padure. Au fost 7 etape, cu 7 încercari diferite. Echipele plecau la 10 minute diferenta una de alta. Tinerii au trebuit sa poarte câte un rucsac plin cu bolovani (simbolul pacatelor noastre), de asemenea sa-si formeze un lider din mers (având în vedre ca echipele au fost formate pe loc, tocmai pentru a-i pune în situatii-problema), care sa încurajeze membrii grupului, sa-i sfatuiasca.
Drumul spre manastire era complet necunoscut „pelerinilor”, acestia fiind ghidati de semne facute pe copaci sau pe iarba (unele facute în mod intentionat pentru a deruta); toti trebuiau sa gândeasca rapid si într-un mod crestin deoarece aveau de trecut mai multe probe-încercari: de cultura generala, proba bunului Samaritean, proba de îndemânare – prinderea cu gura a unor mere dintr-un lighean cu apa), salvarea unui pagân muribund (un student la teatru a jucat perfect rolul pagânului în agonie) de la pedeapsa iadului, prin botezarea lui cu apa însotita de semnul crucii; proba de dans si de muzica a constat în improvizarea unui dans pentru o melodie la fel de improvizata, apoi proba de rezistenta si „alpinism”: în mai putin de 2 minute au trebuit sa se catere pe unul sau doi membrii ai grupului pentru a pastra cât mai putine picioare pe pamânt; proba 7: pentru ca era luni au trebuit sa scrie pe o foaie tot ce îsi mai aminteau din Evanghelia zilei precedente. Totul s-a terminat cu vizita la Manastirea Rohia (locul unde a trait si este si îngropat Nicolae Steindhardt), unde am putut vedea Marea biblioteca si vestitele ei volume, colectia de carti vechi si icoane, altarul de vara, capela, toate învaluite într-o poezie blânda, varatica.
Concluzia acestui traseu de initiere era ca oricâte încercari avem de depasit în viata, nu trebuie sa ne îndepartam de Calea cea Dreapta.
În 2002, întâlnirea de la Tg.Lapus s-a vrut mai mult decât o tabara de vara. Am invitat tineri din toata tara în intentia de a inaugura o întâlnire a tineretului crestin de pretutindeni. Au fost invitate personalitati profesori, preoti, scriitori de toate genurile pentru a tine conferinte-discutii cu tinerii si adultii.
La actiunile din anii precedenti (revazute si îmbunatatite) s-au adaugat foarte multe lucruri inedite:

concursuri de regionalisme si arhaisme, de citate celebre, parodii dupa melodii populare sau de muzica usoara, poezie dadaista;
* lansarea pe apa de mesaje pacifiste, crestine, în sticle (s-au schimbat rolurile: salvatorii ne-am vrut noi, iar naufragiatii – mai mult sau mai putin – vor fi fost cei ce-au pescuit si citit scrisorile noastre de iubire si prietenie);

* ziua scriitorilor: vizita unui grup de scriitori ardeleni, condusi de d-l redactor de televiziune Radu Tuculescu de la TVR Cluj; am ascultat scriitura fiecaruia în mijlocul singurului muzeu de sculptura în aer liber din România – Muzeul Florian (situat la 4 km de Tg.Lapus);

* prezentare de moda medievala bluff (gen vrajitoare pe matura, rege detronat, calau cu spînzuratoare portabila, înghititor de flacari cu extinctor etc.);

* concursuri sportive: fotbal, baschet, poligon de biciclete, stafete, concursuri de înot, discoteci în pijama, întreceri distractive (ex.: cum facem mamaliga la ceaun, mâncare chinezeasca: cine termina primul-întrecere pe echipe), probe pentru acordarea de prim ajutor în situatii extreme, alpinism etc.;
...............

În 2005, parcursul spiritual al tinerilor a fost ghidat pas cu pas de calugarul carmelitan Adolfo Scandura, care a si sustinut colocvii zilnice despre pacatele capitale, antrenând toate echipele într-un adevarat maraton al cunoasterii de sine.


...............

Acest mozaic de actiuni, cimentat cu prietenie si iubire de aproapele, nu face decât sa puna în evidenta convingerea noastra ca pe Dumnezeu îl gasesti si în jocuri, dans sau muzica sau, si mai simplu, te gaseste El atunci când râzi, când sari, cânti sau scrii.
Pr.Silviu Hodis
...................

Primul obstacol a aparut de la însusi Dumnezeu sub forma unui drum inundat, dar pe care l-am trecut cu picioarele, nu speriindu-ne de apa ce ne intra în încaltaminte si ne uda pantalonii, ci bucurându-ne ca niste copii care pot, în sfârsit, sa simta cum se topesc în natura din jur. Toata apa aceea ne-a facut sa râdem si sa glumim pe seama ei ori de câte ori ne aduceam aminte.
Am alergat spre prima proba, privind cu nesat dealurile împadurite din jurul nostru. Când am ajuns aici, o idee i-a venit unuia dintre noi si asta ne-a usurat munca.
Parea asa de usor…
La a doua proba un cuvânt este de ajuns pentru a ne organiza si totul venea parca de la sine.
Pas cu pas ne-am descoperit unii pe altii. Strigatul de încurajare nu ne-a parasit nici o clipa simtind cum ne leaga în câteva clipe pentru eternitate. Strigam cu totii din tot sufletul catre Dumnezeu o rugaciune, apoi alta si alta…
Padurea rasuna de vuietul uralelor, iar dealurile ne raspundeau cu ecoul lor. Puterea si însufletirea ce ne doream se întorcea la noi prin fiecare copac, prin fiecare frunza, piatra sau fir de iarba. Nu mai era frig, nici oboseala, ci doar o bucurie sincera, ce crestea în noi precum aburii din dealurile mustind de apa ploii.
Proba dupa proba ne îndeplineam lucrarea cu zâmbete în suflet si cautari de lauda.
Simteam cum hainele se lipesc de mine, iar în palma sudoarea picura pe pamânt, contopindu-se cu a celui din urma mea. O clipa l-am privit în ochi, mi-a zâmbit si s-a întors spre cel ce îl urma, spre ai oferi mai departe o privire vie si un zâmbet.
Am strabatut drumul, am înfruntat padurea, am luat dealul în piept pe cararile lui înguste pâna când, într-un sfârsit, mareata turla a bisericii a rasarit dintre vârfurile copacilor.
Ne apropiam alergând si strigând de bucurie pâna când, în fata unei porti, ne-am oprit uimiti: Rohia!
Soarele de seara sufla aur pe acoperisurile si zidurile manastirii. Straluceau icoanele, împletind lumina lor cu cautarile vecerniei ce pareau sa legene încetisor padurea.
Emotionati, nu îndrazneam nici unul sa spunem ceva. Ne auzeam rasuflarea unul altuia. Paseam încet, parca sa nu tulburam pacea aceea sfânta ce domnea peste tot.
Ne-am apropiat mai cu îndrazneala, spalându-ne fetele de noroi si apoi închinându-ne la sfintele icoane.
În fata bisericii, ne-am adunat în curând cu totii, privind în jurul nostru cu fericire: „A meritat totul!”
Pe drumul spre întoarcere ne priveam unii pe altii si ne vorbeam. Era în noi ceva nou si frumos, iar în ochii celui de lânga mine vedeam un om, un om aparte: prietenul meu.
E plin pamântul de prieteni, dar uneori, în vâltoarea vietii, te întâlnesti pe drum cu tine însuti.
[/size]

http://www.oecumene.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=90659

Da, Iosif imi pare bine ca ai intrebat asta. Tocmai in asta consta diferenta majora intre noi si ei( in ce priveste tineretul, si sper sa ramina asa) ca in nici un caz nu trebuie sa atragem tinerii in bisericile NOASTRE instalind jocuri mecanice in sacristie, sau in cazul nostru prin curtea bisericii sau in pridvoarele minastirilor(Fereasca Dumnezeu) si sa atragem tinerii la biserica cu stari mentale de joc si distractie, deoarece atunci nu numai ca nu atingi telul dorit dar mai si denigrezi cele sfinte, biserica si ce tot ce reprezinta ea pentru noii.
Sa nu uitam insa ca nici ei, catolicii nu au vrut sa se ajunga in acest punct, Doamne Fereste , sa nu-i subestimam, insa, greseala lor CAPITALA a fost ca au cedat presiunilor de schimbare din afara, a ...putincredinciosilor sa le spunem asa, fenomen trist care se raspindeste deja demult in toate sferele de educatie a copiilor si dupa cum vezi si la noi.
..cum a spus si Urzicuta..copilul e sef iar noi niste maimutoi! asa si preotul catolic cu tinerii lui!
am stat cu ei mult timp si stiu!....iar ei preotii STIU!!! nu sunt ignoranti sau nu-si dau seama ce se petrece...de fapt sunt foarte inteligenti insa nu AU DE ALES!!! ...deci sa avem grija sa nu ajungem si noi in acel punct!

:)Vazand titlul acestui topic (oare asa se numesc???) acel mare Doamne ajuta! si apoi...un adevarat dosar de acuzare:D:D ma gandeam...mai, mai, cum mai "ucide" omul cu Doamne ajuta inainte..la ce sa ne ajute fratilor?? sa judecam niste omanei pe care NU i-=am vazut niciodata????Oare acest "caz" exista?? Sau judecam cai verzi pe pereti? Hai mai bine sa deschidem un topic despre patimile si neputintele proprii poate asa ne mai schimbam si noi putin haina sufletului.. Imi spunea cineva pe un alt forum, lovesti apoi spui iarta..cred ca abia acum inteleg si ii dau dreptate. Doamne, Dumnezeul meu, mare indrazneala avem ca te punem "inaintea" faradelegilor noastre...

Multumesc, Jenica pentru interventia ta. Cozia, lui Dumnezeu nu ii displace muzica, ii displace pacatul pe care il putem savarsi prin muzica, arta, etc.....acolo unde muzica nu ajuta la zidirea sufleteasca spre slava lui Dumnezeu, acolo incepe pacatul.

Cat priveste compromisurile....asa este, cred ca au lasat prea mult dupa spiritul acestei lumi si au inceput sa slujeasca mai mult oamenilor decat lui Dumnezeu. Insa El este cel care judeca si indrepteaza.

Noi le avem pe ale noastre. Avem o multime de resurse spirituale si ce facem?

asa vad (vor sa vada) unii modelul tanatrului catolic, dar catolicii nu il vad deloc asa


"o preocupare majora e care metode de contraceptie sunt morale" - asta chiar ca este o formulare tendentioasa
se vorbeste insa, in mediile catolice, despre metodele anticonceptionale subliniindu-se faptul ca toate sunt imorale, Biserica recomandand planificare naturala a conceptiei, adica folosirea perioadei infertile pe care Dumnezeu a randuit-o oricarei femei
folosire necesara de exemplu in cazul unei nasteri prin cezariana, care impune din considerente medicale distantarea nasterilor la cel putin doi ani, ca alternativa la abstinenta in cuplu pe toata aceasta perioada

discutiile pornesc de la faptul ca multi ortodocsi sunt spovediti si se simt ok daca nu au facut avort, dar nu sunt intrebati si nu li se spune ca tot avort este si folosirea pilulei "de a doua zi" sau folosirea steriletului...

Da, Jenica inteleg, insa acela este doar un titlu, nimic mai mult, da, ne-am abatut,ce sa faci am gresit, iarta!...iar acum vorbim despre tineri si educatia lor, si cred ca in cazul lor, faptul ca-i judecam intru indreptare nu este un pacat, ii influientam si noi cum putem, iar cind Sfintii ne spun ca de mici sa le aplecam grumazul si sa-i punem la treaba,daca trebuie sa punem nuiaua pe ei, si sa-i certam,adica sa-i judecam, si EI NU O SPUN CA SA SE AFLE IN TREABA

:D Azi chiar am avut o zi "plina" Andrei. Am criticat, judecat, rabufnit daca vrei..am avut o zi "grea" cum imi place sa spun. Dar mesajul tau a fost o adevarata mangaiere. Stii de ce?? Pentru ca ti-a pasat!! Pentru ca mesajul meu poate putin prea dojenitor, a atins coarda sensibila a inimii tale si a facut-o sa vibreze. Nu din mandrie iti scriu acest mesaj, nici nu vreau sa imi raspunzi..spun doar atat Maica Domnului sa ne daruiasca cat mai multi oameni ca tine Andrei! cat despre subiect..postarea mea era mai mult pentru dulcineea..care nu face decat sa ne improaste cu noroi. Cand voi avea timp am sa va povestesc o intamplare personala cu o pers de alta credinta.

Dulcineea, nici eu nu cred ca sunt catolice persoanele cu care ai vorbit. Sa nu uitam ca biserica catolica are si Sf. Traditie, ba chiar se bazeaza pe ea mai mult decat noi. Cei care nu considera valabila decat Sf. Scriptura sunt protestantii si neoprotestantii. Ei nu au Taina Nuntii (nu stiu daca chiar toate cultele, ca s-au scindat in atatea incat uneori te bate gandul ca fiecare si-a ales din Invatatura lui Hristos ce i-a placut lui), ei nu vad utilitatea casatoriei in biserica.
Si sa analizam programul Papei mi se pare inutil, mai ales atata timp cat noi in mod personal nu depunem mari eforturi (aici imi cer iertare de la cei care totusi fac asta), ca sa ii invatam pe cei tineri dreapta credinta.

Catolicii sunt specialisti in modificarea Traditiei, nu in urmarea ei. Este cu totul altceva, nici vorba ca ei o respecta mai mult decat noi.
Au modificat Crezul, au modificat multe dogme, au modificat cultul. Biserica Catolica de azi este foarte departe de Biserica primara. Este altceva.

Si mie mi-au povestit prieteni din Occident de tot felul de metode de atragere a tinerilor la biserica (spectacole, sport, felurite distractii). Mersul la biserica a devenit o forma oarecare de socializare. Nu mai cauta sa modeleze pe om dupa cerintele vietuirii crestine, ci au coborat stacheta ca sa mai aiba totusi membri. Concurenta neoprotestatnta, care procedeaza la fel, isi spune cuvantul. Catolicii au preluat din metodele acestora.

da poate e adevarat chestia cu strictetea religiei catolice.dar eu traiesc intr-o tara straina si numai de catolici si am vazut...merg la slujba 2 ore exact ca la un spectacol,un concet.iar cand aud ca la noi ^misa^cum ii sppun ei, adica SF LITURGHIE dureaza in total cam 4 ore .spun:ar trebui sa ai vocatie ca sa stai atat.
nu am vrut sa enervez pe nimeni cu topicul meu si imi cer iertare.era ceva ce am vazut personal .

de fapt, Liturghia romano-catolica obisnuita tine cam 1 ora
dar daca este participare ca la spectacol sau nu, asta tine de fiecare in parte, nu de esenta credintei


este adevarat ca fiecare catolic, in general, pare ca sta in dreptul unui scaun (ca la spectacol)
dar ceea ce nu se vede (pentru ca unii nu vor sa vada) este ca fiecare catolic sta de fapt in dreptul unui loc in care poate ingenunchia (asta are in fata lui: un scaunel pentru genunchi si un suport pentru mainile in rugaciune)
este adevarat ca in spate are si un scaunel pe care sa se aseze daca nu mai poate sta in genunchi sau in picioare (spre deosebire de scaunele, din ce in ce mai multe din bisericile ortodoxe, care sunt doar scaune...)

iar catolicul care simte ca are nevoie de o Liturghie mai lunga, o poate gasi in manastiri
in schimb, ortodoxul de rand (cel putin 70 % dintre ortodocsi - la mine in sat) alege sa nu mearga deloc la Liturghie decat sa stea acolo toata dimineata de Duminica

Mario, lasa propaganda ca catolicismul e întemeiat pe minciuna.


Iata o ciudatenie recenta:

Un decret emis miercuri de Sfintul Scaun stabileste ca toti credinciosii care vor vizita pe parcursul anului 2008 locasul Sfintei Fecioare de la Lourdes vor primi indulgente plenare din partea Papei. Acestea au rolul de a scurta timpul pe care sufletele credinciosilor il vor petrece in Purgatoriu pentru spalarea pacatelor. Pentru a scurta si timpul pelerinajului, Vaticanul a deschis o linie aeriana directa de la Roma la Lourdes.

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=16223&art=40021&cHash=f4c23d7540

de fapt, Liturghia romano-catolica obisnuita tine cam 1 ora
dar daca este participare ca la spectacol sau nu, asta tine de fiecare in parte, nu de esenta credintei


[/quote]

tine de felul cum sunt invatai si dupa cum se desfasoara slujba la ei.pentru ca si la noi daca Liturghia ar fi un spectacol saptamanal ne-am duce exact ca la un spectacol.nu vom mai sti de fapt ce se petrece acolo...

mda interesant

[quote=seminaristul]poate nu ati observat, dar nu fac nicio propaganda catolica
doar indrept unele impresii gresite pe care le au unii despre catolici


in legatura cu indulgentele de la Lourdes
ce vi se pare ciudat?!?

[quote=MariaB]poi MariaB, tu nu itzi dai seama ca nu ai urechi cu care sa auzi adevarul? dumneata MariaB nu ai cum sa pricepi oricat am sa-tzi repet chiar la nesfarshit ca la Lourdes se arata diavolii, shi nu se arata nici o fecioara Maria, shi tzi se pare normal ca pentru ca mergi in vizita sa primeshti de la papa reducerea purgatoriului?, adica daca te apuci de ascultzi mesajele ticaloase venite de la diavoli, atunci sa primeshti recompensa? Poi unde a zis asha ceva Hristos, ca haidetzi sa ma vedetzi shi fiindca venitzi in vizita la mine am sa va reduc timpul cu patimirea? Poi el cand vindeca, vindeca toata patima respectiva, shi ne trimitea sa-l urmam pe el shi sa mergem sa-i vizitam pe aia mici, pe cei inchishi, pe cei bolnavi, pe cei trishti, pe cei cazutzi shi care nu reushesc sa se ridice singuri din pacate, la ashtia ne trimite in vizita dar nu pentru un bonus ci cu vedenia infricoshetoarei judecatzi, ca defiecaredata cand unuia dintre ashtia mici nu le-atzi dat, lui Hristos nu i-atzi dat, iar Papa al tau ce face? Va pune pe drumuri shi apoi va noteaza care atzi fost shi care n-atzi fost la Lourdes, sau la Fatima, sau la alte locuri spurcate unde se arata fecioare... adica ce nenorocire mai e shi ideea asta, adica va pune sa va inchinatzi la draci pentru a primi indulgentze... fereasca Dumnezeu de asha ascultare... poi nu pricepi ca minunile satanice la apostatzi sunt bine ticluite ca sa dea impresia de adevarata credintza? ca doar nu or face diavolii tot felul de minuni din care itzi dai seama ca mint, ci vor face doar acele minuni bineticluite ca sa iasa in inima credinciosului ce vor ei sa fie, adica sa traga toata turma in prapastie... Dar tu crezi ca eu ii urasc pe catolici, nu-i urasc, tzi-am mai spus, dar nici nu pot sa nu-tzi spun sa incerci sa te convingi, ca pomul rau face roade rele shi pomul bun face roade bune, iar minunile astea in fatza multzimilor de credincioshi sunt un fel de circ, iar Hristos cand a facut minuni, le-a facut in taina fara sa shtie lumea, shi cu un scop duhovnicesc shi scripturistic, iar cand le-a facut in fatza oamenilor a facut-o dinadins pentru a lucra de sabat ca sa se shtie ce insemneaza defapt sabatul, ca sufletul omului este mai important decat odihna lui Dumnezeu shi acesta lucreaza shi desleaga pe om de pacate shi din robie in acea zi, shi nu sta impietrit ca nu e voie a se mishca un deget... deci cand a vindecat in fatza oamenilor a facut-o nu cu scopul de a arata oamenilor tot felul de minuni inutile ci cu scopul de a indrepta oamenii pe calea spre Dumnezeu, shi nu le-a facut el ci Tatal care auzea dorintza shi rugaciunea Fiului, acela le implinea rugaciunile shi nu numai Lui ci tuturor celor ce i-au urmat, deci de ce sa merg la Lourdes? pentru minuni? Cand oricui cere cu staruntza dumnezeu il aude shi ii da, dar nu sa vesteasca prin semne shi minuni ci in vremurile din cum spunea perintele Nifon:
“În vremurile din urma, glasuia unul dintre ei,
cei ce vor lucra cu adevarat pentru Dumnezeu,
se vor ascunde cu întelepciune de oameni si nu vor face semne si minuni printre ei,
ca în vremea de fata.
Ei vor pasi pe calea faptelor, dizolvate în smerenie si în împaratia Cerurilor,
se vor dovedi mai mari decât Parintii, care s-au proslavit prin semne”

shi acest indemn de a merge oamenii la lourdes, sau la alte locuri cu minuni, asta nu inseamna ca Biserica Catolica are rugaciuni neauzite? Ca in Biserica ortodocsa se stie ca orice rugaciune o aude Dumnezeu shi nu trebuie sa mergi nicaieri altundeva ca sa primeshti ajutor, dar sigurca da, moashte shi icoane facatoare de minuni exista, dar nu asha ca toata lumea merge shi vede shi primeshte minuni, nu, ci fiecare dupa inima shi duhul sau, dupa rugaciunea shi dupa cum a ascultat shi a faptuit, tot asha ii este auzita shi primita shi asha va shi fi ajutat, deci doar cei imbunatatzitzi vor avea puterea de a le fi ascultate rugaciunile iar ceilaltzi trebuie sa se straduiasca...

iar dumneata vrei sa ne aratzi cum credintza catolica este shi ea de la Dumnezeu, poi da, a fost shi ea, dar dinpacate in timp s-au ratacit, au parasit dreapta credintza shi acum slujesc la porci (diavolii care se arata in chip de fecioare pe la tot felul de locuri de pelerinaj, turistico-minunat) shi mananca roashcoave exact ca in pilda fiului risipitor, ca uite ca dinpacate exact asha s-a intamplat. Nu este vina copiilor shi poporului catolic dar ei trebuie sa nu mai fie asha entuziashti shi sa-shi dea seama ca sunt pacalitzi shi li se inlesneshte pieirea shi nu mantuirea....

dar nici noi nu stam mai bine, ca shi la noi in ortodocsie lucreaza diavolii shi mereu fac in anumite biserici jertfa cea sangeroasa, a fiului pacatului shi ii innebuneshte pe credincioshi, ca jertfa cea sangeroasa inseamna in opinia mea, jertfa ascultarii de satan cum a facut Cain ucigandu-l pe Abel... deci este jertfa invidiei de mantuire. Deci asta se intampla shi printre bisericile ortodocse sau in unele din ele, shi atunci ce sa mai vorbim de catolici cand la noi in ograda este mult sange, ca asha striga sangele lui Abel din pamant in chip duhovnicesc catre Dumnezeu shi nu in chip omenesc, ca doar asha se intzelege ca in vechiul testament sangele era viatza in chip duhovnicesc, ca shi expresie, pentru ca altfel cum sa fi spus Dumnezeu? poi asha a spus, sangele varsat de Tine, din Pamant striga catre Mine ca fratele tau Abel nu mai e pe pamant. Iar Cain ascunzand pacatul i-a replicat, da ce? am eu treaba lui Abel? deci daca Adam s-a ascuns el cu pacat cu tot de Dumnezeu, Cain devine mai shmecher shi-l ascunde pe pacat in El, in minciuna, shi impreuna cu diavolul de care a ascultat cand a ascultat de invidia shi manie shi nu de Dumnezeu care i-a zis sa-shi stapaneasca pacatul care ii bate la ushe. Ei bine Cain n-a putut ascund pacatul in san shi nici in minciuna fiindca "sangele lui Abel striga catre Dumnezeu din tzarana"...

Deci ce s-o mai lungesc, crede-ma ca nu din invidie itzi spun ca minunile respective am impresia ca sunt de la cel rau shi ca biserica Catolica este cu totul apostata de la adevar shi de la Hristsos... fiindca nu-mi pasa ca are oi mai multe, mai mandre shi mai cornute, shi cai ivatzatzi shi caini mai barbatzi, poi sa aiba, nu-mi pasa, dar sa shtii ca toate l-au Parasit pe ciobanelul tras prin inel, shi au plecat cu toatele de s-au maritata cu minunile de la diavoli, mananca roshcoavele porcilor shi au uitat de Dumnezeu....... e o privelishte trista... privelishtea sinistra shi linishtita a catolicilor... dar e treba ta, fireshte...

Catolicismul e mincinos din radacina fiindca Sf. Petru nu a fost la Roma si nici nu avea nici un rol sacramental special.

Sunteti o secta, nu biserica.

Indulgentele sunt una din minciunile secundare, papa crezându-se capabil sa scurteze lungimea sederii în purgatoriu.

s_s_s = 6_6_6

Sacramental special? Poi Sfant special avea, rol duhovnicesc special are cum sa nu, ca doar el s-a pocait cel mai temeinic shi in adevar de cumplita sa cadere shi lepadare de Hristos tocmai dupa ce a afirmat cu putere in fatza lui ca e gata sa moara alaturi de El, dar apoi s-a cait shi a plans amarnic shi cel ce se smereshte il ridica Dumnezeu peste ceilaltzi, care nu au fost dat pilda de pocaintza, deci mai mare peste ei a fost ridicat cu aceasta ocazie de Hristos dar duhovniceshte vorbind shi nu ca shi scaun de lider in ceva caci scaunul sau a fost crucea intoarsa cu capul in jos ca shi a fratelui sau Andrei, ca pe asta l-a invrednicit Dumnezeu sa fie rastignit asemenea Lui... dar probabil vrei sa spui ca nu are un rol de manager, adica un fel de lider in ierarhie? Poi cum sa aiba? ce? a zis vreodata Hristos cuiva ca tu vei fi sheful lor? Poi n-au inceput sa se certe ucenicii intre ei la un momentdat pe motivul care este dintre ei mai mare peste ei shi astfel odata ashezat de Hristos ceilaltzi fiind datori sa asculte de el ca de unul mai mare? Poi s-au certat shi Hristos ce le-a raspuns cand l-au intrebat? Ce? o shtie toata lumea doar catolicii se fac ca nu o mai shtiu... Dar totushi ucenicii ascultau fie de apostolul Iacov, fie de Ioan fie de Petru mai mult ca asha marturiseshte shi sf ap Pavel intr-un loc pe care nu-l shtiu sa-l citez ca l-am uitat...

credinta crestina catolica nu se bazeaza pe faptul ca Petru ar fi fost sau nu la Roma
(ti-am spus-o de muuulte ori - dar te tot faci ca nu intelegi!!!)

daca suntem secta sau biserica depinde de definitiile date acestor termeni si de cine le aplica

indulgentele nu se obtin de la Papa
tu chiar nu stii nimic despre (indulgentele in) Catolicismul actual?!?

Legenda cu crucea întoarsa e falsa, folclor aparut în sec. 2. Nu a fost la Roma si nu a murit acolo.

Când am spus ca nu are rol sacramental special am vrut sa zic ca nu are ceva deosebit mai mult decât ceilalti apostoli.

Atunci când s-au certat apostolii între ei care e cel mai mare, Mântuitorul le-a pus un copil între ei si le-a zis ca cine se va smeri ca acel copil va fi cel mai mare în împaratia cerurilor.


E drept ca Sf. Petru a fost cel mai însemnat dintre cei doisprezece si conducatorul lor (si al comunitatii crestine din Ierusalim, fiind patronul spiritual al orientului apropiat) dar asta nu implica diferentierea lui fata de ceilalti apostoli.

Faptul ca el era verhovnicul celor doisprezece nu înseamna ca patriarhia Ierusalimului trebuie sa fie superioara celorlalte.

Ca a murit la Roma, probabil ca e fals shi e legenda, dar cele doua cruci ale fratzilor, fii ai lui Iona, ucenicilor lui Hristos, ca au fost inversate asta am impresia ca este totushi adevarat...