Harul dat prin Duhul Sfant.
 

Nu o sa va vina sa credeti unde am gasit eu o intelegere a harului , pe chat GPT.
Semn ca Dumnezeu ne vorbeste prin toate. Cunosteam definitia si in ultimul timp simt ca imi lipseste. Adica notiunile de credinta imi sunt destul de clare, dar nu raman in mine ca un glas interior , mai mult ca un sistem de idei , care il uit imediat sau nu am imaginea si sentimentul de siguranta. Si atunci am inceput sa ma gandesc la imaginea despre har , vizibila mai ales la primii crestini , care fara sa aiba neaparat o cunoastere elaborata ca astazi ,si o multime de informatii, aveau acest dar al lui Dumnezeu , care le tinea credinta in inima.
Dar ma simteam oarecum pierdut intre notiunile din cartea de cateheza sau din Epistola catre Romani a sf apostol Pavel . Duhul Sfant se coboara la cinzecime , harul se imprastie intre oameni, distinctiile harului ca membrele unui organism din aceiasi epistola, Biserica ca gazda a harului , faptele omului care pot fi privite dpendente(protestanti) sau in colaborare(ortodoxie) ,Tainele ca mijloc exclusiv de administrare al harului.

O gramada de notiuni. Si cel mai rau e ca nu ai pe cine intreba , ca celalalt fie nu intelege intrebarea, fie poate nu stie si iti da alt raspuns, fie nu poti sa il intrebi exact ce nu intelegi.
Si am incercat asa intr-o doara sa vad ce zice chatGPT.
Si m-am trezit cu o prezentare concisa ,secventiala si logica a notiunilor ortodoxe.
Hristos->DuhSfant->-> Biserica->taine->har->fapte bune->dragoste -> Hristos->Dumnezeu
La har cel mai mult mi-a placut precizarea care o citisem dar nu ii dadusem atentie, ca este o energie ""necreata" ,in sensul ca nu e o lucrare exterioara sau altceva, ci ceva care vine chiar din Dumnezeu . scria acolo ca Dumnezeu se da El insusi pentru noi prin har.

In acest context mi am pus intrebarea de ce nu am putea sari direct la fapte bune si dragoste plecand de la Hristos, fara sa mai trecem prin har. Nu ar mai fi Biserici,exclusivismul tainelor, si alte lucruri care acum pe oameni ii despart.
Dar nu ar mai fi nici putere ,am rataci singuri in iluzia noastra ca am putea face binele ,in slabiciunea interpretarii noastre.
Nu l-am mai intrebat pe chat GPT , ca uneori e nevoie de oameni ca si el tot de acolo se inspira. De ce avem nevoie de har si cum il simtim? Nu cumva il avem si nu stim?
Cum se simte cineva cand are har , e ceva comun sau se intalneste cu greu?
De exemplu dupa ce ma impartasesc ,il simt la o perioada ca si cum ceva s-a schimbat in mine?
Poate vorbeste prin mine,poate nu l-am intalnit niciodata ,nu stiu, dar ca de obicei apelez la experienta voastra

https://www.crestinortodox.ro/forum/...ad.php?t=20216


Am scris mai sus câte ceva despre dilemele tale, poți căuta și alte topicuri de pe forum pe subiect, atât scrise de mine cât și de alți colegi.

Desigur,dacă dorești in dialog,vom interveni atât eu cât și colegii.

Felicitări pentru aceste căutări!

Threadul respectiv ,desi foarte fine observatiile tale despre diversitatea cultelor si avand si o privire de ansamblu, nu trateaza harul decat putin, in perspectiva protestanta ,care il considera sosit de a gata si existent,si care ne indruma la fapte bune.
Ii felicit pentru credinta care o au, dar eu nu o am.Si eu am crezut pe vremuri ,sub impresia citirii NT , ca sunt plin de har,ca si ceilalti,deoarece am citit Cuvantul, si am primit har de acolo,mai exact intelegerea lui.
Dar acum nu imi mai ajuta stapanirea unor notiuni,si nici simpla citire sau cunoastere a Cuvantului. Pentru ca nu simt ca ramane in mine, probabil ca imi inchipui ca ar trebui sa fie ca o constructie logica, care sa aiba si iz de sentiment,si dinamica de idee, si sa stea dulce ca si credinta in mine .
Dar nici macar ucenicii lui Hristos nu au devenit apostoli,prin simpla prezenta si ascultare zi de zi a Lui. pana nu a coborat harul peste ei,stateau inchisi in casa de frica iudeilor,iar apoi credinta a curs din ei ca niste izvoare de apa vie, si orice teama a disparut.
De aceea a fost necesara Biserica si harul, ca omul nu Il putea asimila singur pe Hristos,deoarece Acesta nu a fost doar Cuvantul desavarsirii ,ci si suferinta,moarte si Inviere.
Si daca la cuvinte suntem buni , la suferinta si la fapte dam inapoi, pentru ca nu avem Cuvantul in suflet,ci doar ne place cum suna.
Si doar ajutati de har niste slabanogi in credinta si vointa ,ajung sfinti.
Deci fara har ideile se sting chiar daca sunt multe , faptele palesc in multiple posibilitati, si dragostea e doar la nivelul legii (trebuie sa fac aia) .

Ce ma intereseaza pe mine este nu neaparat cum il poti avea, caci inclin sa cred ca doar prin impartasanie,odata ce Domnul a lasat asta "Cine nu ma mananca pe mine,nu va avea parte de mine" .
Dar vroiam sa stiu ce inseamna el in interiorul omului: iti da o anumita stare , te ajuta la recucerirea credintei dincolo de inteligenta falimentara? , te ajuta sa iti invingi pacatul si sa treci in sfarsit la fapte ? da un nou impuls chiar si ganduluicare devine mai limpede ,fara atatea indoieli? intrevezi zorii dragostei?
E o stare de spirit sau poate o idee care te lumineaza? E o constatare retroactiva ca daca nu l-ai fi avut nu ai fi progresat in apropierea ta de Dumnezeu?
As fi multumit si din literatura daca vorbeste cineva de aceste lucruri, sau chiar din experienta personala.
Nu vreau prin aceasta limitare a dobandirii harului la Taine, sa limitez discutia la Orotodoxie, roada interioara conteaza si nu calea care il obtii.Doar ca roada cred ca e strans legata de cale , si harul vine doar prin Hristos si Biserica . Iar Biserica prin definitie este Trupul lui Hristos, deci nu vad cum ar fi posibil in afara ei.
Si tot ce am zis e deductie logica din Cuvant , si nu notiuni separate puse impreuna ca sa fie conforme

Cred că despre har putem constata mai ales lipsa lui, decât prezența, iar mărturisind-o mereu pe cea dintâi (că nu-l avem), ne pregătim inimile ca să-l primim.

Cum ai și spus, în teologie harul este numit "energiile necreate ale lui Dumnezeu", prin care El ni se comunică și chiar se unește mistic cu noi, dar nu în esența Sa, nu în ființa Sa, după cum doi oameni care se iubesc își pot comunica această iubire la un nivel energetic, chiar și fără cuvinte (care tot energie sunt și transmit, în esență), dar fără a se contopi fizic, fiecare păstrându-și identitatea. Am perluat această comparație de la Părintele Stăniloae, care spunea că cei care se iubesc se simt unul pe celălalt ca pe o prezență caldă, benefică, luminoasă, chiar și (uneori mai ales) atunci când tac.

Ce vreau să spun este că harul este nedespărțit de persoanele Sfintei Treimi, că el ni se comunică, într-adevăr, prin Sfintele Taine – pe măsura credinței noastre –, dar după cum Dumnezeu este pretutindeni, și harul Său este pretutindeni. Știm că "Duhul suflă unde vrea" și că "șuvoiul harului curge neîncetat" (Părintele Galeriu), dar vasul sufletului nostru se umple numai atunci când este pus sub acest șuvoi. Asta se face mai ales prin pocăință, care duce la curățirea sufletului, deci pregătirea vasului pentru a primi harul.

Nu avem însă nicio garanție, chiar și dacă ne-am nevoi ca Sf. Siluan, că îl vom dobândi. Probabil știi că, după momente de deplinătate în har care-i bucurau nespus inima, el avea parte de perioade foarte greu de îndurat, când acesta se retrăgea de la el. Atunci plângea și se ruga, înmulțind nevoința, dar ajungând uneori chiar la deznădejde. Într-un astfel de moment i s-a arătat Domnul spunându-i: "Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui!" Cu alte cuvinte, păstrează nădejdea chiar și atunci când îți este foarte greu, când simți că sufletul îți moare! Și această nădejde îți va fi răsplătită.

P.S. Interesantă experiența ta cu ChatGPT, eu însumi am cunoscut ceva asemănător zilele trecute, descoperind că e capabil de răspunsuri bine articulate pe chestiuni duhovnicești. Totuși, mi-a mărturisit cu onestitate că experiența umană, vie, este cea care contează mult mai mult decât abilitatea de a compila niște cunoștințe oricât de avansate. Și ca să vezi că ne aflăm într-o companie selectă cu această experiență, Liiceanu a dat și el nas în nas cu această tulburătoare "ființă a internetului", pe care a decis, în final, să o alunge.

Deci mi se confirma ca desi credem ca e pe aproape si tintim catre el,putina lume il simte si il are cui adevarat. Multumesc de feedback, eu chiar nu stiam cum e la ceilalti. Asta ma intareste sa sper si mai mult, cu toata raceala si lipsa orcarei coagulari a mintii si sufletului meu.

Totusi exista persoane care il au? Eu cred ca cine Il simte pe Dumenzeu in dragoste , si i se lumineaza mintea,adica ideile lui incep sa aiba stabilitate si izvorare in loc de retragere, ba si sufletul i se umple de liniste si lumina, si simte si dragostea care e atoate puternica, cred ca acela e un semn ca harul e la porti, este in noi.

Cum s-ar interreta totusi pasajul : "Daca nu are cineva Duhul lui Hristos nu este al Lui" (citat aproximativ) Mie mi se pare ca un har avem totusi prin credinta in Hristos, fara sa absolutizez asta ca si protestantii, dar nu il gasim cu mintea, suntem obositi cumva,si stresati, si credem ca suntem goi. Dar pe plan mental,si absolut, a avea cineva credinta in Hrisots este un mare har.

Interesanta conditionarea harului de pocainta. A te pocai cu adevarat ,inseamna si a vrea sa nu mai faci acele pacate , iar ruperea de pacat cred si eu ca este inceputul decsatusarii, toate energiile noastre amortite renasc. Caci pacatul este cel care ne tine robi , desi Hristos ne a eliberat de pacat prin Jertfa Sa , si intradevar a varsat harul iertarii si chiar al invierii la o viata noua.
Cu toate acestea noi inca ne scaldam in pacatele noastre mici , neintelegand ce dar imens ni s-a facut sa fim eliberati de pacatul originar, sa fim intradevar liberi,ceva ce nu am mai aviut de la creatie.
Suntem ca in mijlocul unui lac,inconjurati de ape, si suferim de sete.

Am gasit in introducerea de la dogmatica parintelui Staniloaie vol 1, o tratare logca a Revelatiei :

Revelatia este de 2 feluri exterioara si interioara.

Reveleatia exterioara , alaturi de cea vechoi testamentara, isi are apogeul in intruparea, viata ,jertfa , invierea si inaltarea lui iisus Hristos si se incheie odata cu Inaltarea, deoarece firea umana a lui Hristos e complet integrata atunci in Sfnta Treime .

Revelatia interioara incepe de la cincizecime , de la coborarea Duhului Sfant , si continua pana la sfarsitul veacurilor, si este opera de aducere a firii omenestri ,prin Duhul Sfant , la firea umana neipostaziata , a lui Hristos.

Deci nimeni nu poate prin sine insusi sa ajunga la Hristois, caci chiar daca directia e corecta,si Acesta e unica noastra Cale, puterea umana e limitata si scazuta.

De aceea Cuvantul lui Dumnezeu cuprins in Evanghelie este doar un ajutor catre acest scop, caci nu toti care il aud se mantuiesc, ci aceea care il inglobeaza in viata lor.

Asa capata sens si Biserica si Traditia , ca mijloace de manifestare ale Duhului Sfant, pentru aducerea omului catre Hristos.

Aceasta explicatie nu am gasit-o in alte dogmatici sau cateheze, aparea undeva mai tarziu la descrierea Duhului Sfant, sdar nu la Revelatie, se sarea brusc de ;la Cuvantul lui Dumnezeu la importanta Traditiei , ceea ce lasa sa inteleaga ca Traditia e complementara Cuvantului ca nu ar proveni din El si nu s-ar duce catre El.

Insa paginile repective sunt greu de citit, am incercat si cu CGPT dar le simplifica cam mult,desi exytrage corect ideile principale, jumate intelegi bine dar jumate ramane cumva nerational.

O scriere mult mai accesibilă este Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica, unde M. Costa de Beauregard îl intervievează pe Părintele Stăniloae.

Da ,multumesc,intradevar e mai simpla si mai umana, o sa verific daca pastreaza macar ideile principale ale dogmaticii

Oricum partea care ma interesa, am desciooperit ca se afla si in alte dogmatici/cateheze la caracterizarea a Duhului Sfant, nu neaparat la capitolul de Revelatie Supranaturala.

Hristos e intradevar scopul si tinta noastra princpala, nu Biserica ,nu orotodoxia nu altceva.

Dar la Hristos nu putem ajuntge singuri , datorita neputintei noastre si firii slabite de pacat.

Desi aparent unii au ajuns in situatii limta direct la El, si anume cei care apar in NT, cei vindecati , cei care au aratat creedinta etc

Deci pentru a ajunge la El avem nevoie de a 3-a persoana a Treimii, Duhul Sfant,pentru a lucra acest har al atingerii lui Hristos, in noi,si in colaborare cu noi.

De aceea e necesara Biserica ,rugaciunile si toate celelalte mijloace, pentru ca aceasta e calea de primire harului , si nu doar propria noastra minte.

Nu numai aspectul negativ e adevarat , ca la Hristos nu se ajunge decat prin lucrarea Duhului in noi, ci foarte important, si aspetcul pozitiv, ca ceea ce am inteles deja si credem in Hristos, aparent cu mintea noastra, de fapt daca stam sa analizam este tot lucrarea harului in mintea noastra

Deci nici ceva nou nu descoperim fara har, si nici ce avem nu pierdem caci provine tot din har.

Nu trebuie sa facem nimic in clipa de fata , caci harul e deja in noi, e de ajuns sa nu mai credem ca noi cu mintea noastra avem meritul exclusiv, si el incepe sa vorbeasca in noi.

Si in plus, daca facem raul, sau daca intarziel prea mult sa facem binele, vocea harului care acum o avem prin acumularile de dinainte, poate slabi pana la amara deznadejde.

Dar Hristos este Biserica. Trupul și Sângele Său, făcut viu în noi, cei care ne împărtășim, prin lucrarea Duhului Sfânt. Îl putem căuta și individual, dar nicăieri nu-L putem găsi mai deplin decât în Biserică, unde ne putem și uni mistic cu El.

Și nici Tradiția nu este altceva decât Cuvântul Său, ci este chiar forma mai deplină a Cuvântului lui Hristos, lăsat moștenire Bisericii de apostoli și ucenici, din care doar o parte a fost transpus în scris, formând ulterior Evangheliile și Epistolele (Noul Testament).

La început toată Vestea cea Bună, tot ce i-a învățat Domnul pe ucenici în trei ani și jumătate, tot ce au văzut și auzit în cele 40 de zile de la Înviere la Înălțare s-a transmis prin viu grai între credincioșii primelor secole ale creștinismului și a fost păstrat de Biserică până în zilele noastre.


Noi nu-L cunoaștem în trup, ca cei care L-au cunoscut în timpul scurt când S-a arătat ca om; însă cred că suntem mult mai fericiți decât aceia, pentru că acum toți ne putem hrăni cu trupul și sângele lui Hristos înviat. Adică ne facem direct părtași învierii Lui, ceea ce este mai mult decât a fi vindecat de o boală, oricât de grea ar fi fost ea.

Practic, timpul în care suntem noi hărăziți să trăim este al Duhului Sfânt, Cel care lucrează în Biserică, care preface cinstitele daruri în Trup și Sânge, care lucrează și în inimile noastre și care ne unește cu Hristos, atât prin Sfânta Împărtășanie și celelalte taine, cât și prin lucrarea directă pe care o face în sufletele noastre.

Adevărat.

Deci dacă lucrarea mântuitoare Hristos a încheiat-o odată cu jertfa Lui pe Cruce, iar la Înălțare Și-a luat rămas bun de la omenire, peste zece zile avea să înceapă lucrarea de desăvârșire, respectiv de unire a omenirii cu Hristos, pe care o face Duhul Sfânt, lucrând înăuntrul și în afara noastră. Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime este întemeierea Bisericii, iar aceasta nu înseamnă decât Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, având în mijloc Jertfa Mielului și fiind ținută vie pentru totdeauna de Duhul Sfânt.

Nu este cazul, prin urmare, să-L căutăm doar pe Iisus și unirea personală cu El (și numai cu El), ci să înțelegem că aceasta se face în Duhul Sfânt, care este prezent aici și acum.

P.S. Nu știu dacă se mai găsesc pe piață, dar eu m-am folosit mult de cărțile de popularizare a teologiei ale Părintelui Stăniloae, ca 7 dimineți cu Părintele Stăniloae (interviuri de Sorin Dumitrescu), ori Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea.

Nu cred ca se pune problema de a se exclude unele pe altele: Hristos-Duhul Sfant-Biserica .

Nici macar in afirmatiile mele nu se exclud , Hristos este Capul (si in El trebuie sa credem) Duhul Sfant este Ajutorul nostru, Desavarsitorul care ne duce catre El, si Biserica este Trupul lui Hristos (adica eu ,tu cei din jurul nostru , si multimea sfintilor ) . Noi toti navigam catre Hristos .

Acesta a fost si planul mantuirii : a plecat de la Tatal, s-a infaptuit in Fiul prin preluarea firii noastre umane si indumnezeirea ei , si s-a desavarsit in Duhul prin extinderea operei de indumnezeire catre toti oamenii,prin intermediul Bisericii.

Scriptura, Cuvantul lui Dumnezeu, s-a nascut in Biserica prin conlucrarea Duhului cu omul, dar Hristos nu S-a nascut de catre Biserica, ci doar a fost transmis de catre ea.

Fiecare sta in locul sau randuit de Tatal, iar noua Tatal ne-a randuit pe Hristos ca si unica Cale catre Tatal , si ne -a dat pentru aceasta Duhul Sfant fagaduit din veacuri , pentru ca stia ca simpla vedere a lui Hristos nu ne va fi de ajuns.

Biserica este comuniunea in Duhul Sfant dintre oameni si Hristos , cu rolul nu doar al cunoasterii lui Hristos, ci si al transformarii noastre si integrarii in Treime , prin firea umana radianta a lui Hristos.

Sigur se gaseste pe internet archive, scribd etc Am citit ca exista aceste carti de care spui, dar nu stiam de rolul lor, deja m-ai ajutat cu vreo 4-5 informatii importante,multumesc mult

Ar mai fi și un catehism ortodox scris cu totul altfel, cu întrebări și răspunsuri într-o manieră vie, caldă și lipsită de pedanterie Viu este Dumnezeu.

A apărut inițial prin 1990 la Editura Harisma, alcătuit de teologi ortodocși din Franța și tradus inclusiv de Părintele Galeriu. Centrat pe Hristos așa cum este cunoscut din Evanghelii și din viața Bisericii.

As reformula : Nu este cazul sa-L cautam pe Iisus cu puterile noastre doar, dar este inca adevarat ca Il cautam doar pe Hristos Dumnezeu-Omul. El este tinta noastra finala , firea noastra indumnezeita.

Dar aceasta tinta in nici un caz nu o putem atinge prin puterile proprii. Si atunci Duhul Sfant se pune in comuniune cu noi si cu Hristos ,intermediind ajungerea noastra la El.

Prin Duhul descoperim pe Hristos in noi, si tot prin Duhul ne suim la armonia dumnezeiasca dintre Hristos si Duhul Sfant.

Deci Duhul Sfant devine puntea de legatura dintre noi si Hristos, nu se substituie lui Hristos, ci Se uneste si ne uneste cu El

Interesanta teorie si poate ca ai dreptate dar mie unuia imi scapa pentru ca nu inteleg, nu vad si nu simt nimic palpabil, clar verificabil.

Cum anume vezi tu ca se construieste puntea asta la modul practic, nu doar cognitiv, imaginar, ca un fantesy story, posibil afirmata cu voce grava, groasa sau mieroasa cu o anumita intonatie.

Stiu doar ca Iisus a recomandat ca lupta impotriva satanismelor lumesti pur si simplu SA NE IUBIM.

"Ïubiti-va asa cum v-am iubit Eu" Clar ceva palpabil, gesturi, lacrimi, zambele, sentimente, si mai ales FAPTE!

Omului de rand nu a recomandat punti de legatura prin intermediul Harului, franghii, legaturi, ...

Iisus intradevar ne-a aratat lucruri palpabile : minuni, cuvinte despre relatia Sa cu Tatal, revelatia iubirii de aproapele.

De aceea Hristos si este Dumnezeu Intrupat , tocmai pentru ca S-a aratat ochilor nostri ,astfel ca si cel mai pragmatic si empiric om sa il vada cu ochii lui pe Dumnezeu , parte prin imagini externe, parte prin descoperirea de conexiuni in interiorul sau, cu acest Dumnezeu vazut.

Dar exact Iisus ne-a spus , "acum nu le puteti purta pe toate, dar va veni Mangaietorul si vi le va reaminti."

Deci Duhul Sfant e doar continuarea prezentei lui Iisus Hristos, nu este ceva deosebit de El.

Iar daca vrei lucruri concrete, priveste la Biserica, la Euharistie , care sunt partea vazuta a lui Hristos , din zilele noastre.

Chiar astazi Hristos este in mijlocul nostru real si concret prin Biserica animata de Duhul Sfant.

Cine se uita la sfinti , are sansa unica de a retrai unele sclipiri din viata lui Hristos.

Si toata aceasta continuare a lui Hristos , reala in oameni si in Biserica nu se putea face de catre oamenii singuri, ci doar de catre Duhul Sfant, care Il coboara pe Hristos la Euharistie, si il inalta pe om ca sa Il vada

Daca vrei sa il vezi pe Duhul SDfant iti dau un hint , de fapt nu eu ci apostolul Pavel.
El spune : "Nimeni nu poate zice Hristos este Domnul decat prin Duhul"

Deci de fiecare data cand tu vorbesti in spiritul celor lasate de Hristos, de exemplu mai sus cand spui ca Hrisots ne-a lasat iubirea, de fapt atunci tu il ai pe Hrisots in tine prin Duhul Sfant.

Si de fiecare data cand adaugi idei de ale tale , care nu sunt de la Hristos, atunci tu vorbesti de la tine , nu din Duhul.

Partea buna e ca il ai pe Duhul, partea de imbunatatit e ca il poti avea tot mai deplin si mai mult, prin unirea cu Biserica , si lasand Duhul sa faca lucrarea Lui in tine, lucrared care tu oricum te chinui sa o faci.

Nu trebuie sa te chinui tu pe tine cautand raspunsurile si dovezi vazute, Duhul insusi ti le va descoperi daca iti mentii dragostea de Hristos, si cauti sa o vezi si la ceilalti oameni in Biserica .

Nu pune push pe gandirea ta , ci fi doar recunoscator pentru ceea ce deja ai, si increzator pentru infinit mai mult cat poti primi , fara a fi nevoie sa renunti la tine insuti.

Da minunile sunt o componenta de o profunzime cavarsitoare, de baza a crestinismului adus de Hristos insa sa nu uitam ca ele AU FOST PALPABILE pentru generatia de atunci, nu pentru noi. Palpabil, se refera la prezent, la acum si aici, nu la trecutul care nu mai este cu noi sau la viitorul care inca nu exista.
Singura latura palpabile cum ti-am mai spus si ai repetat si tu sunt gesturile de iubire, lacrimile, manifestarile si actiunile sincere nu cele facute automat ca intr-un joc video cu recompense din partea "Duhului"

Iisus nu NE-A SPUS NOUA ca va veni Mangaietorul ci ucenicilor cu care noi nu ne putem compara de nici un fel. Este o diferenta cruciala! Noi ce trebuie sa facem este sa tinem porunca iubirii aproapelui care, atentie, doar in aparenta este usor de manifestat cu sinceritate si empatie.

"Adevarata iubire incepe de acolo de unde tu nu mai astepti nimic in schimb". (Antoine de Saint-Exupery) Traiti cu acest tel in viata? Esti sigur ca o faci? Ia sa ne mai gandim!


Hai sa ne reamintim o leaca ce se petrece ASTAZI cu noi cu toti.

In capul unghiului sta DOLARUL( banul) impreuna cu invidia, tradarea si pacaleala la fiecare pas, cu capcanele tradarii, vicleniei, nemernicia, satanismul, lacomia, toate facand parte dintr-o catastrofa planetara a umanitatii degenerate, deoarece astia suntem noi,( nu o lua personal). Este vorba de noi toti ANGRENATI PE UN DRUM CARE NU DUCE NICAIERI!

Corect! Aici ai dreptate. Icoanele sunt foarte importante in viata noastra.


El spune : "Nimeni nu poate zice Hristos este Domnul decat prin Duhul"[/quote]

Aici nu este vorba de VAZUTUL Duhului Sfant. Am mai precizat ca nu poti astepta sa vezi Duhul Sfant ca un rezultat al unei ecuatii matematice. Intorduc iubirea( prefacuta) in ecuatie si astept minuni in urma rezolvarii ecuatiei.

Sa fiu sincer nu stiu prin ce il am in mine pe Hristos, pentru mine iubirea aproapelui conteaza, atat cat pot, si nu este usor, in rest sunt mistere adanci la care nu are rost sa ne batem capul. Daca vin bine daca nu nu. Nu cred ca este recomandat sa facem gesturi de iubire drept factor al unei ecuatii, asa cu am mai spus sau AL UNUI COD NUMERIC daca este sa gandim precum un IT-ist.

Corect, mai sunt si ganduri ale noastre, de aceea avem intelect si o mare varietate de abordari CREATIVE ale ortodoxiei: Zavorati, Stalpnici, Nebuni dupa Hristos, Pustnici, Luptatori pentru Hristos, Servitori, Sfinti umiliti si injositi pe strazi, facatori de minuni, Regi, Imparati, Carturari, chiar si simpli muncitori ai ogoarelor, muncitori, propletari, mestesugari, teologi, DOCTORI fara de Arginti multi dintre care lupta pentru umanitate si pentru salvarea sanatatii noastre colective in mod deschis pe fata.
Cati insa stiu de ei?
Ii numeri pe degete.
ASTIA sunt sfintii zilelor noastre, cei care lupta cu pieptul inainte.
Prietenii stiu despre cine vorbesc.


Da intradevar este un chin, o suferinta, deoarece "Imparatia Cerurilor se ia cu asalt", nu prea cu delicateturi si fineturi.

Daca am reusi sa ne trezim si sa realizam intr-un final cine este Mamona cu adevarat caruia ii slujim crezand ca putem sa fentam, sa ne PITIM din FATA LUI si sa slujim la doi stapani, Mamonei si lui Dumnezeu, ne-am ingrozi ce ne asteapta ca urmare a acestei adormiri.

Asta-i esentiala dupa mine si alti cercetatori in ale ortodoxiei.

Atentie:
"Äm venit sa aduc o sabie, nu Pace"

Si astazi mai sunt lucruri palpabile :

-Euharistia este coborarea lui Hristos in trup printre noi, ba mai mult ,intrarea Lui in corpul nostru.
Dar si asta pleaca tot de la credinta, daca nu crezi , vezi o simpla bucata de paine. Si pe vremea lui Hristos a fost la fel.
Cei ce nu credeau, desi chair vazusera minuni, radeau de El.

-Duhul Sfant insusi nu se ia fara apa deci un element material , insotirea cuplului devine taina dumnezeiasca, vindecarea nu se ia fara ulei la maslu, harul preortiei nu se trasmite fara atingerea cu mainile.

- Du-te pe o strada pustie unde vezi o batrana da-i o suma de bani, si in secunda 2 o sa simti ce nu ai simtit toata viata. Dar sa fie pustie, ca sa fie cum a zis Domnul , "Mila voastra sa fie facuta in ascuns"

- Citeste carti ale Sfantului Ioan Gura de Aur si vei simti din nou parfumul cuvintelor dumnezeiesti care ai fi crezutr ca s-au terminat odata cu Iisus, citeste fapte din pateric, si vei simti din nou dragostea divina.

- Biserica insasi e dovada vie a prezentei lui Hristos in lume ,aici si acum. Felul extraordinar prin care Dumnezeu lucreaza in credinciosi,transformarea lor, ruperea de felul de viata dinbainte, dovedesc ca credinta este calea nevazuta spre rezultate minunate vazute.


In ce scrii mai jos , e lafel, ca si pe mare
Cand vorbesti despre iubirea de aproapele care o ai, esti sus si vantul iti sufla in panze,

Cand spui ca Mantuitorul nu ne-a zis noua ca va veni Duhul ci doar apostolilor, desi tot tu spui mai devreme ca singur nu poti patrunde in mistere asa mari , esti jos, ca fugi de darul Domnului, te consideri prea neimportant pentru El, si fugi astfel de Biserica, care ne invata ca Duhul Sfant ne-a fost dat prin Taina Botezului , nu ca L-am merita, ci din simpla noastra iubire pentru El.

Cati au primit Duhul Sfant in ziua Cincizecimii?
Aflam din Faptele 1 si 2:

Faptele 1:15: „Și în acele zile, Petru s-a ridicat în mijlocul ucenicilor și a zis: (numărul de nume împreună era de circa o sută douăzeci),“

Deci conform lui Petru,
Apostolii(11) erau frati in Hristos cu restul celor din audienta pana la 120 care au asistat si primit focul revarsarii PUTERII divine a Duhului Sfant .

Faptele 2:1-4: „Când s-a împlinit ziua Cincizecimii, erau toți împreună într-un singur loc. Și deodată s-a făcut un vuiet din cer, ca un vânt puternic care suflă, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat niște limbi ca de foc, care s-au împărțit și s-au așezat câte una peste fiecare din ei. Și toți s-au umplut de Duhul Sfânt, și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.“

Toti din ce se vede inseamna toti cei 120 de persoane.

Deci Primul mare efect transformator de fiinta omeneasca in fiinta superioara pe loc simtit a fost, din ce este scris in Evanghelii, sa fie poligloti, sa vocalizeze la perfectie alte limbi straine.

Iti dai seama ce forta, ce putere majora. Sa primesti o energie care-ti modifica pe loc legaturile neuronale ale creierului plus alte daruri/puteri/IMBUNATATIRI GENETICE manifestate ulterior:

Vindecari subite
Invieri din morti
Eliberari din temnite
Descuieri de catuse numai privindu-le si dorind acest lucru
Invizibilitatea in fata temnicerilor
Crearea de izvore din piatra seaca
Producerea mancarii din neant in caz de nevoie
Accesul facil la PUTERE POLITICA in caz de nevoie
Practic accesul la orice forma de organizare social-economica de pe Planeta

...si cate si mai cate, nedocumentate deoarece ar fi trebuit zeci de volume pentru asemenea povestiri uluitoare.

Toate acestea adaugandu-se la faptul ca in :

Luca 9:27 Iisus face afirmatia "ADEVARAT...", cea mai socanta referitoare la NEMURIREA UNORA DINTRE EI:

"Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea, până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu."


Incepe cu "Adevarat..." adica nu este o forma de stil, metafora, . ci este o certitudine faptica, adica puterea acordata ii va transforma pe UNII DIN Apostoli nu numai in facatori de minuni si Untouchables, dar si in cea mai spectaculoasa forma a existentei pe pamant, si anume in NEMURITORI in asteptarea pamanteana in acelasi trup a celei de-a Doua Veniri Infricosate ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos!....parerea mea.

Da asa e, forta transformatoare a Duhului a fost colosala,
Desi oamenii aceea il vazusera zi de zi pe Hristos timp de 3 ani, cu toate astea nu ramasesera cu aproape nimic din punct de vedere al puterii de a propovadui, datorita neputintei lor umane.

De aceea e necesar Duhul Sfant, pentru ca pana si apostolii ,care traisera langa El, "stateau inchisi in casa de frica iudeilor"

Totusi , acei oameni 120 cum zici care au primit Duhul prin limbi de foc, deci in mod direct, tot ei sunt cei care mai tarziu au intemeiat si aprobat dogma ca Duhul Sfant e dat tuturor,nu numai lor, si anume prin Botez.

Inseamna ca ei stiau mai bine decat presupunem noi azi, pentru ca ei sigur aveau Duhul .

Primii crestini ,cei 5000 nici macar nu aveau nevoie de invatatura asta ,precum si in continuare cei de prin primul veac ,caci simteau puternic transformarea din momentul in care se integrau in Biserica si se botezau. Nu aveau nevoie de dogma, caci o traiau pe pielea lor.

De aceea a si aparut nevoia unui mic element material , apa, ca sa nu se creada ca Duhul Sfant vine peste oricine direct ca peste apostoli, ci trebuie dat de catre apostol/preot prin slujba Botezului.

Dar nici in extrema cealalta sa nu se cada , ca Duhul Sfant nu vine deloc peste noi ,sau vine doar pe niste intiati, ceva de genul a ce sustii tu acum, pentru ca Botezul nu iti cere decat sa gusti si sa vezi.

Cine nu vrea sa creada in Botez nu are nici o scuza, pentru ca era foarte simplu sa il ia,dar s-a increzut mai mult in judecatile lui, decat in Mila lui Dumnezeu

Cine il ia si nu simte ceva deosebit , acela trebuie sa mediteze totusi la ce a castigat din start: iertarea de pacatul originar si posibilitatea vietii vesnice.

Chiar de ar fi si numai astea , si nu ai mai simti nimic ulterior, desi nu e asa, si tot ar fi un dar imens.

Dar Duhul Sfant nu se simte decat in Hristos. Nu e doar o energie, un "ceva din afara", o stare de spirit sau o putere care traieste prin ea insasi ,cel putin nu pt om.

Este doar cel care te tine aproape si te impinge mereu catre dragostea lui Hristos.

Atata vreme cat crezi in Hristos asa cum il percepe toata lumea, de fapt nu o faci prin puterile tale ci prin ale Duhului, si El vorbeste in tine, aratand in tine Fata lui Hristos.

Iar atata timp cat vii cu tot felul de teorii personale, care fac si ele parte din cautarea ta , atunci nu Duhul vorbeste prin tine ci neincrederea copilareasca a copilului in Mila Parintelui ceresc , dar El,Duhul tot este cu tine si atunci , aratandu-ti cum sa Il cunosti cu adevarat.

Toti gresim, toti spunem prostii , eu mai mult ca altii.

Dar daca vrem sa "palpam " Duhul, sa urlam ca exista, sa il simtim adica in suflet, atunci sa ne tinem de ce ne-a dus la credinta noastra: iubibirea fata de Hristos si de aproapele, si rugaciunea noastra va deveni una cu a Duhului.

Inima este mare, dar putina invatatura gresita face repede sa se stinga puterea ei, pentru ca incepe si apare singuratatea si indoiala, caci rupem temporar legatura cu Hristos.

Fa ce stii mai bine, adica sa iubesti pe aproapele si prin aceasta pe Dumnezeu, si cum spune prorocul David ,vei ajunge tu sa inveti pe alti despre Duhul care e in noi, si nu te vei mai indoi ca este si la noi

Corect, de acord cu tine, iar Taina Botezului iti deschide portile catre Impratia Cerului prin primirea Sfantului Duh. In acelasi timp observam(palpam) ca nu este chiar ca in cazul Apostolilor cu limbile de foc, nu?
Adica suntm limitati in ce putem face, in mare parte sa-l simtim, sa fim protejati si Doamne Ajuta, clar asa este. Insa oare ce ne lipseste sa primim o cantitate indoita de Har precum au primit Apostolii care savarseau minunile listate de mine si multe altele despre care doar visam, ni le imaginam, chestii fantastice de film holiwoodian, de razboiul stelelor, luptatori Jedi, Bruce Lee, Avengers.

Insusi Iisus ne-a asigurat( prin acel "Indrazniti, Eu am invins"
(lumea in care voi traiti, a Satanei)) ...ca si noi daca am avea credinta cat u bob de mustar si avem vointa precum cred ucenicii lui(plus puterea uriasa primita) vom putea face minuni nemaivazute,

...iar viata noastra este scurta comparata cu cea a vechilor traitori, Patriarhi!
Nu avem timp de pierdut, trebuie sa ne grabim!

Unii dintre sfinti au ajuns precum niste faclii in intunericul bezna inconjurati de bestialitati la anumite nivele impresionante de credinta, de indrazneala si vointa in a face minuni in ciuda faptului ca de la caderea din Paradis traim in imparatia sinistra a Mamonei, a satanei insa cu multa NADEJDE IN Dumnezeu mantuitorul nostru!


Cu adevarat o traiau pe pielea lor mai ales cand, si nu-mi este clar din ce motiv erau prinsi si torturati de legiunile sataniste de pe Pamant, ale imperiilor slujitorilor Mamonei.

Oare unde le era scutul divin dat prin Botez?

Aici inca ne aflam cufundati total intr-o mare nebuloasa.

Stiu asta pentru ca si multi tineri m-au intrebat si au avut SI CONTINUA SA AIBE aceeasi dilema .

Partea cu martirizarea lor nu le este clara deloc dpdv al motivului asa cum nimeni NICIODATA nu are chef sa moara doar asa de dragul unei idei.

Tinerii sunt convinsi ca sunt povesti.

Unde le era PROTECTIA acestor primi crestini devorati de lei si ucisi de gladiatori si alti satanisti?

Oare credinta lor era MICA? Clar au murit din morti cumplite deoarece i-am vazut pe frescele basilicelor romane de la Roma, Venetia si Ravena.

Viata lor oare a fost prea scurta pentru a avea ragazul sa capete in timp aceleasi puteri divine precum Proorocul Ilie, sau Daniel in groapa de lei hamesiti, unde acestia in loc sa-l insface, s-au culcat la picioarele lui si i-au lins talpile, iar focul cuptorului unde a fost aruncat nu i-a ars nici macar un fir de par?

O protecție pe care martirii nu au dorit-o pentru că i-ar fi oprit în această lume a mamonei, pe care o pomenești atât de frecvent. Vezi epistola Sfântului Ignatie Teoforul, care cerea comunității creștine de la Roma să nu intervină pentru el la împărat, pentru a nu-l lipsi de transfigurarea pe care simțea că martiriul avea să i-o aducă:

„Lăsați-mă să fiu hrană fiarelor, prin care îmi va fi dat să ajung la Dumnezeu. Sunt grâul lui Dumnezeu și voi fi măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos.” (Epistola către Romani, cap. IV)

Ori, mai înainte, primul martir creștin, Sf. Ștefan, a văzut cerul deschizându-se în momentul în care era lapidat.

Duhul Sfânt era atât de arzător în inimile lor, încât viața lor nu mai era cea a sufletului, frica era anulată, durerea desconsiderată, pentru că răsplata era atât de promițătoare și atât de aproape!

Experiențele pe care le-au trăit martirii, sfinții, rugătorii atestă cu prisosință prezența și lucrarea Duhului Sfânt în Biserică.

Pentru ce am dori dovezi palpabile, obiective, precum minunile asupra materiei, care reprezintă niște excepții?! În timp ce Duhul Sfânt ne este accesibil tuturor, dar subiectiv, prin trăire personală, căci Dumnezeu este Subiect pur – cum spunea Părintele Stăniloae – și noi tot subiecte, iar nu obiecte pasive.

-1
Sunt de acord cu tine ca nu este chiar la fel ca la apostoli ,dar este la fel ca la sfinti.

Nici sfintii care au facut fapte nemaivazute in ce priveste : curajul, biruinta trupului ,dragfostea, nu au avut alt botez decat noi.

In afara de Apostoli , toti ne am luat Botezul de la urmasii lor,pe filiera preotilor.

Nu acesta este motivul pentru care nu avem aceleasi roade ca Apostolii care aui primit direct Duhul, ci propria noastra neascultare,necredinta si razvratire.

-2
Corect , acolo e raspunsul :iisus a cerut credinta cat un bob de mustar , iar noi avem a infinita parte dintr-un bob.
De ar avea cineva credinta macar a zecea parte dointr-un bob de mustar ,poate nu ar muta muntii , dar un obiect tot ar muta din loc.

Dar nu avem. Eu unul sigur nu am ,numai razvratire lene si nesimtire zace in mine, de unde credinta? Da msa stardui , cu gandul cu entuziasm cand pot, dar daca ne am cunoaste micimea, ar fi primul pas in dobandirea credintei.

-3
Exact acest raspuns al tau demonstreaza ca Iisus ne-a lasat intradevar puterea de a muta muntii. Char se zice ca un sfant in pustie a spus acest cuvant , si muntele a inceput sa se mute. Dar apoi ce a spus sfantul ,adresandu-se muntelui : " Hooo, ca nu cu tine vorbeam !"

Vezi semrenia aici? Cine vrea minuni de dragul minunilor nu va realiza niciodata nimic, cum si farisei doreau minuni.

Cine crede in minuni, dar nu ca scop in sine, ci ca un lucru firesc spre mantuirea noastra , acela le poate face ,dar nu le considera utile

-4
Mereu te certi cu Domnul !
Nu a zis Domnul " Fericiti cand va vor prigoni si va vor batjocori pentru Numele Meu, caci a voastra este Imparatia cerurilor !"

Pai daca auzi aceasta de la insusi Domnul ca ne fericeste, ti se mai pare ca mai are vreun pret viata noastra mai mare decat fericirea vietii vesnice?

Tu nu crezi ca viata vesnica este adevarata viata,si ca aceasta de aici dureaza doar o clipa, dar ne pote inalta sau cobori in adevarata noastra viata, cea vesnica ?

1. Si Ucenicii au dat dovada in nenumarate ori de razvratire, neascultare si necredinta si dupa cum ai citit si tu, nu si-au pierdut abilitatea de a deveni supraoameni dpdv al puterilor uriase capatate, inclusiv cel al nemuririi in cazul unora dintre ei. Deci teoria ta este doar imprumutata automat fara sa o treci prin filtrul gandirii si a celor scrise in Evanghelie.

3-4.Nu te inteleg. Cum adica sa nu consideri utile minunile savarsite pentru imbunatatirea vietii aproapelui, ca semn de iubire? Oare esti ironic si nu m-am prins eu? Cum adica sunt DOAR EXCEPTII, Experimente asupra materiei cum zice fratia sa CristianR. Sa inteleg ca trebuie ignorate? Oare de ce se merge pe acest fir de intelegere. Care-i motivul? Fara minuni Fiul lui Dumnezeu nu ar fi putut sa convinga multimile de faptul ca este Hristos, Mesia. Despre ce vorbim?

Daca Hristos care ne vorbea de imparatia Sa non-stop, si oriunde mergea in popor aducea IN PRIMUL RAND vestea Imparatiei, in toate directiile, in care el era IMPARAT. Ca urmare daca Imparatie era aproape, si El era rege, este vorba mai intai de toate de lumea de aici, dupa care cea de Apoi.

Deasemenea o Imparatie presupune o familie, un clan, o infrastructura cu un Templu "Unde locuieste Tatal Meu"nu? Asa a zis.

Ce rost mai are sa promovezi un Templu daca viata de aici dureaza "O clipa"cum zici tu. De ce sa ne mai chinuim sa scapam de suferinte aici, de ce sa mai facem orice daca nu conteaza? Asta inteleg de la tine si de la Cristian.

Nu conteaza parerea mea, hai sa revenim la Hristos din Evanghelii care a vindecat sute de mii( nu se stie exact cati) de suflete necajite.

De ce oare in loc de ajutor crestin, iubitor de oameni, Hristos nu-i trimitea la plimbare inapoi in mizerie si suferinta pentru ani si ani, cu vorbe marete, incurajatoare, ca se vor simti mai bine pe lumea cealalta "peste o clipa"cum zici tu? De ce ii vindeca aici? Nu ca ACESTI AMARATI SUFERINZI (care suntem de fapt noi toti) sa simta puterea Imparatiei lui Dumnezeu pe Pamant asa cum o propavaduia?

Te rog eu, aranjeaza-ti un pic gandurile inainte sa-mi raspunzi, la fel valabil si pentru Cristian care mai demult spunea ca mai am putin si-l fac pe Hristos coomunist pentru ca ii pasa de suferinta saracilor si voia sa le imbunatateasa viata nenorocita de robi pe plantatia bogatilor.

De ce mai avem crestinism aici pe Pamant, de ce mai strangem bani pentru constructii de vile, achizitii de masini bengoase, suparate, utilaje smechere, helesteee pline ochi cu peste, oameni la munca, fabrici de vin de ce strangem bani de la amarati, daca totul nu conteaza aici ci doar ACOLO??

A dintr-o data, viata AICI nu dureaza doar o clipa? Uau ce revelatie?

Si nu numai dar vrem sa traim si fbine, sa ne spargem in figuri mantuindu-ne.


REVENIRE la 4:

Cum iti explici ca Profetii din VTestament adevarati titani si luptatori ca de exemplu, Lot, Noe, MOISE, David, Daniel, Ilie, si altii adevarati atleti ai lui Dumnezeu, doi dintre care au fost alesi de Hristos pentru a-l flanca la actul Transformator al Schimbarii La Fata nu au stat drept tinte pentru prigonire si lichidare de catre hoardele sataniste care-i urmareau sa-i nimiceasca si in schimb au actionat precum fac luptatorii Jedi cu multa abilitate fizica si inteligenta nativa de la Dumnezeu, adevarate exemple de razboinici desavarsiti cu o conditie fizica nemaipomenita.

Au folosit strategii avansate de evitare a "sagetilor Izabelei":
S-au sfatuit cu Dumnezeu ce sa faca, iar Acesta i-a povatuit unde sa se ascunda si ce sa faca pentru a supravietui si mai mult pentru a implementa judecata Dumnezeiasca pe Pamant.

Motiv pentru care eu nu voi intelege niciodata motivul pentru care un luptator a lui Hristos s-ar preda in maiinile nemernicilor satanisti mamoniaci pentru a-si pierde viata ca asa vor javrele alea nenorocite.
Nu este conform drumului Razboinicului Luminii!

Si Sf. parinte Cleopa statea ascuns si facea Liturghii la scorbura copacilor, si nu a fost prins decat dupa ce o fi fost turnat la secu., altfel nu ar fi facut-o neam! si ca el au fost multi altii refugiati si ascunsi prin codrii si munti, pesteri si grote.

1-Apostolii au avut acele greseli de care vorbesti iniante de "Botezul" cu Duhul Sfant prin limbi de foc. Acelea nu se pun.
Dar dupa cinzecime ce greseli au mai avut? Nici una.

Or mai fi fost si care au mai gresit si dupa botez, dar vedem un caz, cel al lui Anania parca in care a fost ucis pe loc de puterea divina prin blestemul apostolului, ca a mintit Duhului Sfant ascuzand banii de vanzare.

La fel si sfintii, nu e numit sfant decat cel care isi invinge greselile si pacatele.
Toi am primit Duhul Sfant ,dar doar la sfinti a rodit, si posibil si la noi de acvum inainte daca ne oprom din a pacatui.

3-4
Minunile au fost utile in revelatie pentru a arata dumnezeirea lui Hristos.

La sfinti am observat ca nu mai sunt scopul principal ci vin cumva natural (de exemplu Maria egipteanca mergand pe ape sa ia impartasania), sau vin in cazuri de vindecari.

Dar ca cineva sa ajunga sa faca sau sa primeasca o minune de la un sfant sau de la Dumnezeu, trebuie ca prin Duhul Sfant sa fi ajuns la maturitate deplina in el, si chiar peste aceasta.

Astfel avem sfinti care au facut si participat la zeci si sute de minuni , dar avem si miliarde de oameni care nu au vazut minuni fizice, daca nu punem aici si binefacerile concrete din viata noastra.

Nu suntem asa de condamnat ca ne certam cu Domnul ,cum faci tu si cum fac eu,ca El o ia asta ca pe o cautare, dar trebuie sa nu uitam ca minunile atarna doar de El. Pana si Hristos , Fiul lui Dumnezeu, se ruga inainte de unele minuni Tatalui, nu le facea doar ca vroia El.

La oamnei minunile sunt date atunci cand ei se unesc atat de mult cu Hristos si cu Dumnezeu in inima, incat si cererile lor sunt pe placul lui Dumnezeu si stiu ce sa ceara, si aceste cereri ajuta intradevar la mantuirea lor.

Zi-mi tu o minune care o vrei si cum poate fi ea ceruta , si daca reusesti sa ma convngi, ne rugam amandoi pentru ea. Caci pana nu simt adierea Duhului in cerera ta nici macar eu nu m-as insoti cu tine , cu atat mai mult Dumnezeu.

Nici daca as zice , Doamne vindeca-mi fosta sotia de o boala incurabila sau macar de suferinta, (cazul meu) , nu as fi in asenmtimentul lui Dumnezeu, pentru ca eu ticalosul am lovit-o, si nu m-am cait inca destul de asta.
Deci ce vrea Dumnezeueu e pocainta si indreptare, sa inlocuim pacatul cu viata, si atunci minunile vor veni de la sine, pentru cel smerit.

Asta vrea sa demonstreze ca noi nu suntem in stare sa facem cereri valabile si utile noua, de aceea suntem ignorati

Vrem sanatate, dar ne distrugem singuri sufletul. Vrem pace , dar il razboim pe aproapele.