Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Despre Biserica Ortodoxa in general (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=506)
-   -   Canoanele (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=19988)

RappY 23.02.2024 02:12:32

Canoanele
 
E bine să ne mai aducem aminte de canoane, mai ales că acum se cam neglijează, femeile nu mai poartă baticuri la slujbe, epitimiile sunt mai ușoare, ecumenismul invadează aspectele vieții, lumea crede că se mântuiește din oficiu.

A postat recent PS Petru Pruteanu acest articol. Aici ne amintește de canonul 80 Trulan (692) în care laicilor li se spune să participe la slujbe săptămânal, iar dacă lipsesc de 3 ori să fie îndepărtați de la împărtășanie.

Dacă vreun episcop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei numărați în cler (în clerul inferior), sau vreun laic, de n-ar avea nici o nevoie prea grea sau vreo treabă anevoioasă, ca să lipsească mai multă vreme de la biserica lui, ci fiind în cetate, nu ar merge (la biserică) trei zile de duminică în trei săptămâni, de ar fi cleric, să se caterisească, iar de ar fi laic, să fie îndepărtat de la împărtășire (de la comuniune, afurisit).

PS Petru îl interpretează ca cerând laicilor să se cuminece în fiecare săptămână, dar nu mă bag să afirm asta fiindcă știu că părerile sunt împărțite, chiar și Pr. Papacioc spunea că împărtășania o dată la 40 de zile e potrivită. Grecii știu că se împărtășesc mai des, unii preoți împărtășesc fără spovedanie unii doar cu spovedanie, etc.

Dar ce e cert e că prezența la biserică săptămânal e cerută canonic.

Iorest 23.02.2024 03:14:30

În pandemie nu s-a respectat canonul, interesant e că dintre toate canoanele existente acesta cu 3 duminici consecutive e cel mai des invocat că nu e respectat.

Oare câte altele nu se respectă de către mireni și câte de către clerici chiar.

Demetrius 23.02.2024 06:38:57

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676087)
E bine să ne mai aducem aminte de canoane, mai ales că acum se cam neglijează, femeile nu mai poartă baticuri la slujbe, epitimiile sunt mai ușoare, ecumenismul invadează aspectele vieții, lumea crede că se mântuiește din oficiu.

A postat recent PS Petru Pruteanu acest articol. Aici ne amintește de canonul 80 Trulan (692) în care laicilor li se spune să participe la slujbe săptămânal, iar dacă lipsesc de 3 ori să fie îndepărtați de la împărtășanie.

Dacă vreun episcop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei numărați în cler (în clerul inferior), sau vreun laic, de n-ar avea nici o nevoie prea grea sau vreo treabă anevoioasă, ca să lipsească mai multă vreme de la biserica lui, ci fiind în cetate, nu ar merge (la biserică) trei zile de duminică în trei săptămâni, de ar fi cleric, să se caterisească, iar de ar fi laic, să fie îndepărtat de la împărtășire (de la comuniune, afurisit).

PS Petru îl interpretează ca cerând laicilor să se cuminece în fiecare săptămână, dar nu mă bag să afirm asta fiindcă știu că părerile sunt împărțite, chiar și Pr. Papacioc spunea că împărtășania o dată la 40 de zile e potrivită. Grecii știu că se împărtășesc mai des, unii preoți împărtășesc fără spovedanie unii doar cu spovedanie, etc.

Dar ce e cert e că prezența la biserică săptămânal e cerută canonic.

Împărtășania e cea mai frumoasă comuniune cu Hritsos, iar din faptul că El Se jertfește zilnic pentru noi secuvine să înțelegem că împărtășania are putere de comuniune de... 24 de ore(nu de 40 de zile!), pentru că mâine El Se jertfește din nou; este o lipsă de respect(ca să nu zic lezmajestate) ca eu, fiind de față, să nu mă împărtășesc cu jertfa Lui decât de 2 ori pe ”trimestru”. Oare pr Papacioc la mănăstire se împărtășea așa cum a recomandat altora?
Poate că da.

Moroco 23.02.2024 09:42:20

NU se citeste si nu se intelege corect canonul.

Citat:

Dacă vreun episcop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei numărați în cler (în clerul inferior), sau vreun laic, de n-ar avea nici o nevoie prea grea sau vreo treabă anevoioasă, ca să lipsească mai multă vreme de la biserica lui, ci fiind în cetate, nu ar merge (la biserică) trei zile de duminică în trei săptămâni, de ar fi cleric, să se caterisească, iar de ar fi laic, să fie îndepărtat de la împărtășire (de la comuniune, afurisit).
Io inteleg ca nu este o obligatie sa mergi in fiecare Duminica ci e dezlegare indelunga pentru nevoi grele si treburi anevoioase, multe saptamani, nimeni nu stie cate, iar daca nu ai nicio nevoie grea sau vreo treaba anevoioasa, poti lipsi cate 2 Duminici consecutive si in a treia revenind te poti impartasi fara nicio spovedanie caci canoanele prevad impartasirea tuturor credinciosilor la fiecare liturghie, nu numai a preotilor si a spoveditilor care si-au facut canonul de rugaciune si de post. Daca nu esti in cetate, esti in concediu de exemplu, ca mirean n-ai nicio datorie, nicio grija sa mergi la biserica, nu se socoteste lipsire de la Biserica Duminica.

In cazul nostru deci, ca mirean, ca laic, lipsind cat vrei de la Biserica fiind in cetate, atunci cand revi, respectand canonul nu te impartasesti asa cum de altfel se intampla mereu caci in BOR s-a incetatenit obiceiul sa nu te impartaseasca nimeni daca nu te-ai spovedit si nu ti-ai facut canonul.

Deci pentru mireni, in conditiile in care oricum nu te impartaseste fara spovedanie, lipsirea de la Biserica n-are nicio consecinta, nici de indepartare-excludere canonica de la ceva si nicio privare de libertatea totala.

Ca sa participi in mod repetat, consecutiv, tine deci doar de ascultare, de bunul simt, de credinta ta si de nicio constrangere!

Deci cine forteaza pe altii, silniceste, ameninta cu excluderea pentru mersul la biserica in fiecare saptamana calca canonul!

Imi pare rau insa io asa inteleg citind pe text fara partizanate, oricat s-ar speria cineva de caterisire si de afurisire.
Dealtfel orice caterisire si afurisire se poate pocai asa cum se poate pocai orice pacat.

Iar impartasirea nu tine doar 24 de ore ci poate tine o viata intreaga. Depinde doar de tine daca vrand sa pacatuiesti, dupa ce te-ai impartasit Îl parasesti pe Domnul pentru pacate. Daca simti ca ai gresit si L-ai parasit si esti iar singur si sclav viciilor atunci revenind ca fiiul risipitor sau ca fiul pierzarii te poti pocai, spovedi, tine canon si impartasi iar si vei fi reprimit si Domnul va ramane iar cu tine... mult timp... pana la urmatoare parasire pentru lume si pentru pacate. Si apoi tot asa toata viata pana, daca esti serios, nu-L vei mai parasi niciodata, bucurandu-te de Raiul vesnic, Ceresc si Pamantesc.

RappY 23.02.2024 10:13:29

Citat:

În prealabil postat de Iorest (Post 676088)
Oare câte altele nu se respectă de către mireni și câte de către clerici chiar.

E clar că-s foarte multe, se aplica „iconomia” foarte mult dar oare se aplică prea mult?

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 676090)
Oare pr Papacioc la mănăstire se împărtășea așa cum a recomandat altora?
Poate că da.

Scuze nu m-am exprimat bine, prin „potrivită” voiam să zic îngăduită depinzând de persoană (deci nu are cum să fie necanonic să nu te împărtășești săptămânal), nu recomandată. Așa era atunci comun și el n-a zis că-i necanonică, dar el nu a susținut un orar fix.

Citat:

Asa cum am spus, impartasirea nu trebuie considerata dupa idei fixe, numaidecat deasa sau rara. Rara, pentru ca e prea mare Dumnezeu, prea mare harul Sau. Si iti trebui o pregatire. Daca n-ai haina de nunta… Pai Scriptura spune ca te leaga si te da afara. Deci trebuie sa fii pregatit. Si daca te impartasesti foarte des, incepi, ca fiinta omeneasca nerodata, neslefuita, s-o iei ca un obicei, nu cu teama si cu frica de Dumnezeu. Daca ai aceasta teama de Dumnezeu cu adevarat si te gandesti la importanta acestui fapt, atunci esti bun de impartasit mai des. Dar daca o iei din obisnuinta sau zilnic, cum am auzit ca se face in unele parti, este o greseala extrem de mare. Pentru ca nu postirea in sine decide, dar ea este necesara, ca sa te mai strujeasca nitel trupeste. Trupul acesta trebuie sa existe si sa implineasca o serie de lucruri ale firii. Dar sa fim impotriva exagerarii lucrurilor. Si atunci e necesara postirea, dar nu ea este comandata calitativ.

Iarasi e o primejdie mare, tocmai pentru ca-i foarte mare lucru – mai mare decat a te impartasi nu exista nimic in viata cu Dumnezeu –, sa nu te impartasesti. Intervine si impartasirea duhovniceasca, cu “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi“. Dar nu inlocuieste impartasirea aceasta pipaita, simtita. Vedeti, de la inceput au fost tot felul de indoieli. Dumnezeu a creat doua lucruri extraordinare, care nu pot fi mai desavarsite decat le-a creat. A creat o femeie distinsa care a nascut un Dumnezeu si a creat preotia, care L-aduce pe Dumnezeu de sus si-L naste din nou pe Sfanta Masa.

(...)

S-a discutat foarte mult in lumea traitorilor, a oamenilor de credinta si a duhovnicilor, cand sa te impartasesti. Unii spun ca la patruzeci de zile. Dar nu timpul decide, ci pregatirea ta interioara, pentru ca la un eveniment asa de mare, ca sa-L iei pe Dumnezeu, cu adevarat iti trebuie o pregatire.

Numarul acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce inseamna numaidecat acest patruzeci? Draga, mai intai de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca sa te pregatesti pentru marele eveniment ce are in vedere vesnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise in Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mantuitorul. Patruzeci de zile dureaza postul Craciunului si postul Pastelui. E un timp suficient ca sa te pregatesti pentru marele eveniment care urmeaza, eveniment bisericesc, mantuitor. A patruzecea zi dupa zamislirea pruncului se formeaza inima. A patruzecea zi dupa moarte putrezeste inima.

Noi am ramas la patruzeci de zile intr-o forma traditionala, care nu e atat de recomandata. Te impartasesti continuu cu Hristos, duhovniceste, iar cand te pregatesti si printr-o postire… Nu numaidecat postirea este o conditie. Nu o faci pentru ca ti s-a spus s-o faci, ci ca sa te smereasca trupeste, sa renunti la o serie intreaga de porniri spre rau: lacomii, curvii, judecati. Postesti cu procese, cu certuri, cu procurori si cu avocati? Asta nu. Si atunci, impartasirea este in functie de curatirea inimii tale.
https://www.cuvantul-ortodox.ro/ne-v...m-des-sau-rar/

Citat:

În prealabil postat de Moroco (Post 676096)
NU se citeste si nu se intelege corect canonul.

Tu le înțelegi pe toate pe dos intenționat deci nu-mi bat capul.

Moroco 23.02.2024 10:16:27

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676097)
Citat:

În prealabil postat de Moroco Vezi mesajul
NU se citeste si nu se intelege corect canonul.
Tu le înțelegi pe toate pe dos intenționat deci nu-mi bat capul.

Nu cumva e fix invers? Nu cumva tu esti analfabetul functional? Nu cumva tu esti habotnicul cu tendinte silniciste extremiste ce vrei sa calci libertatea omului folosindu-te de canoane invartind marota legalista si pedepsele ca sa bagi in credinciosi frica de caterisire si de afurisire vrand sa te lauzi tu cu ipocrismul tau special (stii la cine ma refer cand zic special) in timp ce ca un analfabet nu pricepi corect ce este scris in ele, nedandu-ti seama ca defapt tu insuti esti cel care le calci din belsug?

”Si a vazut Dumnezeu ca tot pamantul este plin de silnicie si ca toata dorirea si gandul omului este spre rau”

Ia mai gandeste-te putin.
Nu cumva te-ai facut vames sau politzist canonic? Iar pe mine care iti citesc corect ma faci nebun si intelegator pe dos in toate?

Deci nu te mai lua de mine ca orbul sa nu zic ca prostul, ca de fiecare data o patesti oricat te dai ca tu ai dreptate si io as fi gresitul!.. repetand dupa confruntare mereu ca defapt tu ai avut dreptate si ai castigat confruntarile.

Pe toate le-ai pierdut dovedindu-te de incompetent!... deci te rog frumos, potin respect cand oncepi sa dialoghezi cu mine, caci nu faci decat sa ma provoci dupa ce in mod serios postez pe threadurile deschise de tine, dandu-ti importanta... nemeritata!

Moroco 23.02.2024 10:44:38

Vorbesc unii de cele 40 de zile. Sau de 80 daca ne amintim ca Moise s-a suit de doua ori in munte. Pai nu a tinut el pentru popor? Proorocul, duhovnicul, iata tine asa ca sf. Ilie, 3 ani sau ca profetul Ioan toata viata in timp ce pacatosii care veneau la Iordan erau iertati imediat, pentru ca tinea El pentru ei, iar Domnul venind a inceput sa se deschida Cerul si cei ce se pocaiau se impartaseau nu numai cu apa curata ci si cu Duhul insa El nu ramanea peste ei pana la sfarsit fiindca erau ipocriti, se reintorceau la viata lor lumeasca, veneau doar sa scape de raul care vine, sa se pileasca. Doar peste Domnul Duhul a ramas pana la sfarsit, pana la moarte, incat Duhul L-a parasit pe Cruce doar ca sa poata El muri in vederea mortii si invierii asa cum a spus, sa-si poata implini ascultarea de Tatal.

Deci despre ce 40 de zile vorbim cand e vorba de pocainta si impartasire la nivel de mirean si de laic? E o aberatie. Pai chiar practica o contrazice caci in postul de 40 de zile ca sa te impartasesti dupa spovedanie ti se cere sa te fi pregatit prin post, nu neaparat negru, macar 3 zile!

Haina de nunta e cu totul altceva ca simbol si semnificatie, acolo e vorba de ascultarea de Dumnezeu de toata ziua si de toata viata in vederea vesniciei fericite vazuta ca o nunta, ca o masa de Cuvant si de Har, de mancaruri curate pentru trup, bucurie de nunta traita cu pregatirea ei inca de aici. (Se presupune ca orice botezat cu Hristos s-a si imbracat, nu se pune la indoiala asta mai ales cand se constata participarea lui repetata la viata bisericii locale din care face parte.)

Asa ca Rappy te rog lasa-ma cu ipocrismele unora care ei insisi nefiind pregatiti 40 de zile ii pune pe mireni, pe laici si pe copii sa tina ei ca sa se lauda ca vezi Doamne au pazit pe Hristos de chinuri si Biserica, ortodoxia, canoanele! Sa fim seriosi! Biserica trebuie pazita de ipocriti si de habotnici ascunsi sub haine, vorbe, fapte si fetze ”sfinte”.

Ti-am zis ca tu fiind analfabet functional si chiar analfabet esti defapt un 0 barat din punct de vedere duhovnicesc, teologic insa vi mereu aici sa ne dai lectii vrand sa cadem pe spate de cat esti tu de mare smintisor. (Daca te simti jignit iarta-ma)

Tie chiar nu ti-e rusine?

Imi pare rau, ca ti-o spun insa sa ma tot faci nebun pe toate threadurile desi am rabdare sa-ti explic mereu pe indelete si cu deamanuntul cum se citeste si cum trebuie inteles... devine deranjant, penibil pentru ca dumneata incepi sa negi evidenta, insusi textul dat de tine cat se poate de clar!

Daca tu vrei sa te silnicesti mai mult ca altii, sa te silesti asta nu-i rau insa lasa-i pe altii si nu-i pacali ca sa asculte de aiurelile unora sau altora.

Un om cinstit care doreste sa se impartaseasca face tot ce tine de el sa-L iubesca pe Domnul Iisus Hristos-Cuvantul, si iubindu-L cu adevarat fii sigur ca Il va Crede si Il va asculta in toate. Iar abea asta inseaman pregatirea!

Cine nu-L iubeste pe Domnul sa fie anatema, iar pe aici am intalnit doar ”mari” teologi si ”mari” aparatori care-L osandesc si-L exlud din Biserica a carui Cap este sustinand ca scumpul Sau Cuvant e de la om sau de la cel rau si ca vezi Doamne de aia nu-L primesc, nu-L citesc, nu-L cred.

Deci oare cine sunt cei ce le inteleg pe toate pe dos?.. intentionat.
(retoric intreb si ma rog sa-i ierte Dumnezeu caci nu acuz pe nimeni, doar imi exercit dreptul de a dialoga in mod liber sincer si cu buna credinta)

RappY 23.02.2024 15:12:01

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 676090)
împărtășania are putere de comuniune de... 24 de ore(nu de 40 de zile!)

Împărtășania are putere veșnică, e Trupul și Sângele lui Hristos, nu are cum să expire vreodată, fiecare împărtășanie rămâne pe veci.

Moroco 23.02.2024 16:51:47

Un crestin serios iubitor de Hristos si cu mila de apropiati care nu se inalta ci se smereste pe sine, nu uita si se roaga in taina, in ascuns, din inima cele 3 rugaciuni zilnice (de dimineata, de seara si de la miezul noptii) si merge la fiecare liturghie Duminicala unde participa, gasind o biserica crestin-ortodoxa oriunde s-ar afla si in restul timpului practica nonstop in taina, in ascuns, rugaciunea minti, a sufletului si a inimii spunand cu liniste si pace mereu nu neaparat continuu ci si cu pauze ”Doamne Iisuse Hristoase, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi si ma miluieste si pe mine neascultatorul, mincinosul, necredinciosul, pacatosul, patimashul, nemultumitul, revoltatul, paraciosul, vicleanul, desfranatul, lenesul, nedreptul, pofticiosul, mandrul, raul, prostul, ticalosul, criminalul, pismashul, indracitul, potrivnicul, judecatorul, stricaciosul, razbunatorul, distrugatorul, inversorul, pierzatorul, neputinciosul, huliciosul, deprimatul, deznadajduitul, scapaciosul, lasul, fricosul, lacomul, betivul, tradatorul, ipocritul, ascunsul, vicleanul, fatarnicul, bogatul egoist, exclusivist... in functie de situatie si de faptele interioare ale omului interior si exterior, ale copilului interior si exterior pe care le constata... si apoi repeta iar si iar cu diferite schimbari dupa cum i se inclina inima spre iubire si apropiere de Dumnezeu asa ca un zgomot de fond auzit in backgraund controlat si vegheat de mintea trezvita, atenta si la atentie, spre a nu-i aluneca ochii sau judecatile spre ispita, spre faptuire de rautati, de nedreptati, de indoiala, de laudarosenie. Asa credinciosul este tot timpul cu Hristos si cu Duhul si nimic nu-l poate tulbura sau sminti din pacea crestina in care petrece lucrand ascultarile cu nadejdea ca va beneficia cei buni de roade. Dracii pismasi il ispitesc si il chinuie pe rugator tarandu-l in lume si in lepadarea poruncilor insa credinciosul rabda din Har biruind lumea prin rabdare, o rabda pana la sfarsit. Daca simte nevoia sau apare prilejul atunci poate spune si alte tipuri de rugaciuni, poate deschide si o carte de rugaciuni si poate sa se roage dupa cum e situatia si cum ii inclina inima, iubirea, mila, sufletul bun si sensibil, mintea veghetoare, serioasa, dreapta, care pune masura in fiecare lucrare sa nu cumva sa cada in desfranare, in necredinta, in desertaciuni, caci dragoste daca e dragoste nu cade niciodata si pentru dragostea asta pura de la Dumnezeu se pazeste sa nu cada niciodata ca sa se dovedeasca de dragoste pana la sfarist si mereu. Si asta nu e tot, credinciosul isi castiga painea muncind cu mainile sale, sub ascultare de sefi, citeste din scripturi si din sfinti si se pune la punct cu toate ca sa duca o viata perfecta inaintea sfintilor ingeri. (NB: aici nu ma refer la mine pacatosul si puturosul caci eu nu fac nimic din toate astea, din pacate, dar felul asta teologic de a fi si a trai fac parte din cerintele si pretentiile Domnului daca vrei sa-ti fie Dumnezeu si Tata si sa faci parte din popor. Ferice de cei ce le implinesc asa cum se predau ele de catre sfinti.)

Fata de starea asta permanentizata canonul da multa libertate, prea multa libertate, si culmea e interpretata de unii in sens invers, in sensul de a silnicii si a satisface bucuriile cruzimii, pedeapsa, caterisirea si afurisirea, ca te-au vazut ei ca ai lipsit 3 Duminici la rand si te dau afara ca ei sunt sefii, ca pot, ca si-au insusit drepturile si privilegiile si tie ti-au dat datoriile si pedepsele.

Sfanta Maria Egipteanca a lipsit vreo 20 de ani, timp in care a ajuns traind in pustie o mare sfanta facatoare de minuni. La fel sfanta Teodora de la Sihla.

Asa ca... cine osandeste, cateriseste si afuriseste, pe sine insusi se da afara, nu din Biserica ci din Dumnezeu.

Canoanele sunt dreptar si nicidecum temeiuri pentru a aplica razbunari crude.

Fiecare e liber sa le citeasca, sa creada si sa se indrepte, sa faca astfel incat sa nu lipseasca de la sf. Liturghie caci acolo se intalneste si cu Domnul Iisus si cu Duhul si cu sfintii si cu Tatal.

Deci cine Îl iubeste pe Dumnezeu cu dor n-are cum lipsi de la intalinirea cu El 3 Duminici consecutive, fiind in cetate. Daca esti sanatos si n-ai nimic de facut, daca lipsesti doar intr-o Duminica deja te dovedesti ca nu-L iubesti si ca meriti sa-ti iei anatema fiindca e clar ca nu vrei sa-L iubesti si sa-L intalnesti pe Dumnezeu. Insa daca mergi la biserica fara sa lipsesti niciodata doar ca sa te silnicesti si sa te silesti peste masura vrand sa fi vazut de ceilalti cat de mult respecti, participand cu disperare la orice eveniment bisericesc ca habotnicul ipocrit care merge numai sa se inalte pe sine si sa se laude inaintea oamenilor atunci ti-ai luat rasplata... esti ca un fariseu demonizat ce se roaga cu trufie in mijlocul bisericii deranjand liturghia si facand multe cruci si metanii doar ca sa fie vazut si laudat de oameni, devenind un trufash penibil, un trufash fatarnic fara pic de iubire, fara pic de rusine, un impostor smintit de care nu mai scapa nici cum cei ce vor sa se roage in liniste si pace. Esti primul la orice iesire in evidenta, bagandu-te in seama cu tupeu, din egoism sau ca sa-ti iei slava de la oameni, slava aia rea care sa-ti justifice si sa-ti acopere necredinta incurabila pe calea asta, de care nu vrei sa fii constient facandu-te ca nu stii despre ce e vorba si ca nu intelegi ce anume ti s-ar cere de la tine. Umilinta, modestie, cuviinta, discretie, buna credinta si incredere, respect!

Demetrius 23.02.2024 18:52:29

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676097)
Scuze nu m-am exprimat bine, prin „potrivită” voiam să zic îngăduită depinzând de persoană (deci nu are cum să fie necanonic să nu te împărtășești săptămânal), nu recomandată. Așa era atunci comun și el n-a zis că-i necanonică, dar el nu a susținut un orar fix.

Canonul e după credință, nu după lege.

16. Știind însă că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credința în Hristos Iisus, am crezut și noi în Hristos Iisus, ca să ne îndreptă din credința în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta.(Gal2,16)

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676101)
Împărtășania are putere veșnică, e Trupul și Sângele lui Hristos, nu are cum să expire vreodată, fiecare împărtășanie rămâne pe veci.

Rămâne pe veci ca orice faptă a oricui...

Nu trupul și sângele lui Hristos se înnoiește zilnic, ci actul împărtășaniei.

Dacă ar avea putere veșnică precum spune pr Papacioc, ce-i atunci cu 40 de zile?

RappY 04.03.2024 15:47:45

Un alt lucru cunoscut este interzicerea canonică a îngenuncheatului Duminica. Deși se știe de existența canoanelor, nu cred că sunt cu totul respectate în majoritatea bisericilor de mir. Am auzit că în bisericile grecești s-ar respecta mai mult. La noi am văzut mai mult respectat canonul în perioada după Paște.

Canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325)

Fiindcă sunt unii care își pleacă genunchii Duminica și în zilele Cincizecimii, pentru a se păzi toate în toată parichia (parohia) s-a socotit de Sfântul Sinod ca, stând (în picioare), să se dea rugăciunile lui Dumnezeu.

Canonul 90 Trulan (692)

Am primit în mod canonic, de la Dumnezeu purtătorii Părinții noștri, să nu plecăm genunchii în dumineci, cinstind (astfel) învierea Iui Hristos. Drept aceea ca să nu nesocotim chipul lămurit al ținerii acestei (porunci), rânduim (poruncim) limpede credincioșilor ca sâmbăta, după intrarea cea de seară a preoților în altar, potrivit obiceiului care se ține (în vigoare), nici unul să nu plece genunchii până duminică seara următoare, când, după intrarea în vremea luminândei, plecând îndată genunchii, în chipul acesta să aducem rugăciunile (noastre) Domnului. Căci socotim noaptea cea după sâmbătă ca înaintemergătoare învierii Mântuitorului nostru, de atunci începem în chip duhovnicesc cântările, sfârșind sărbătoarea de la întuneric spre lumină, ca de aici înainte în cursul nopții și al zilei întregi să sărbătorim noi învierea.

Moroco 05.03.2024 10:02:17

Mi-e sa nu devenim pe baza acestui canon la fel de ipocriti ca fariseii vechiului testament deveniti cu timpul foarte mari sabotnici.

Parca-i aud:
"Face-ti vindecari si invieri in alte zile, nu de Sabat"

Parca vad ca noi o sa zicem celor ce ingenuncheaza:

"Face-ti ingenuncheri in alte zile, nu Duminica, nu de Paste"

fiind complet impietriti la inima, pofticiosi la suflet, trufasi la trup, semeti la minte pana acolo incat sa nu vrem sa vedem umilintza si pocaintza unora ca a vamesului ingenuncheat fix atunci, judecandu-i si urandu-i ca nu respecta canoanele ortodoxe si neingenuncherea Duminica, uitand defapt ca noi nu suntem ortodocsi (doar pentru parere) ci crestini-ortodocsi, nu numai cu numele sau cu fatza, vopsitul si hainele negre, smolite sau imparatesti (tot pentru parere).

Daca ai pacate, mustrari, n-ai cum sa poti sta in picoiare daca esti cu bun simt, ci vei cadea in genunchi caci te simti nevrednic si implori iertare.

Io incerc sa ma conformez, stiam de acest canon, si stau in picioare, nici pe scaun nici in genunchi caci cu sufletul si cu inima trebuie sa stai in genunchii mintii, in taina, insa daca te-ai spovedit si impartasit si e vremea Pastelui atunci si in inima poti sa te ridici in picioare cu demnitate si onoare ca sa nu-ti devina ingenuncherea o forma de puturosenie travestita, o aparenta vicleana, un joc de scena bine ticluit prin care se vrea sa se obtina de la altii parere... mult ravnita parere... parerea de tip barna pe care trecand cu lingusurea si infierea ajungi sa te dai peste cap si in mare spectacol ca gimnastele riscandu-te sa-ti rupi coloana sau sa-ti lasi acolo creierii ca sa te stranga oamenii de serviciu cu salvarea.

E foarte simplu acest canon, sa stai in picioare ca sa nu provoci atentia altora care se vor mira de numarul imens de cruci si de ingenuncheri!.. pe care fix atunci iti vine sa le faci? Nu-i rau, e foarte bine insa de ce vrei sa te vada aia din fatza?

Daca e cineva atat de serios si rabnitor ma intreb de ce nu-si tine credinta inaintea sfintilor ingeri inchizand bine usa cand merge in odaia de rugaciuni si metanii? De ce are nevoie de parerea oamenilor importanti, a preotilor si arhiereilor? Cu ce te ajuta parerea? Te schimba ea, parerea, cu ceva? De aia mergi cu mare habotnicie la biserica? Cu parerea nu faci decat se te omori, daca e buna innebunesti si cazi in cap iar daca e rea te auto-distrugi si te razbuni pripit dandu-te jignit, deci la ce-ti foloseste lucrarea parerii stiind ca esti muritor si parerea iti moare odata cu tine? Numai Dumnezeu este!.. incat poti afirma si cum crezi tu ca este. Si apoi la ce ti-a folosit sa-ti strangi toata viata pareri echilibrate, medii si sa-ti cladesti parerea turnata si cioplita mereu pe invers travestit, spre ispitiri, infiindu-te de frica groaznica la alti "dumnezei" ca sa scapi? Numai fricosii scapa, dreptii crezand rabda!......... in picioare.

Dar mai e cineva azi care sa vrea sa-L mosteneasca pe Dumnezeu, de frica infiindu-se Lui?

Nu acoperindu-se de toate faptele legii si canoanelor legaliste pe care din grija prozelista doar altii sunt datori sa le faca... ci primind Credinta, Invatatura, Iubirea, Calea smereniei si rabdarii umilintei... primind Cuvantul lui Dumnezeu ca pe Cel mai mare dar al tuturor timpurilor si cea mai mare binecuvantare inaltzatoare pana in al 9-lea Cer!

Stii deci pentru ce te indoiesti cautand mereu sa stii? Pentru parere! Si asa ajungi shoarece de biblioteca, de TV, de stiri sau de internet!.. iubind si poftind acest drog viclean ce se scurge in sine odata cu parerea!

cozia 14.03.2024 18:18:42

Citat:

În prealabil postat de Moroco (Post 676361)
De ce are nevoie de parerea oamenilor importanti, a preotilor si arhiereilor? Cu ce te ajuta parerea? Te schimba ea, parerea, cu ceva? De aia mergi(...) la biserica?

Parerea care si-o fac despre tine te ajuta sa obtii suportul si ajutorul lor de intermediari intre tine si Dumnezeu.
Parerea lor buna despre tine te insufleteste si-ti da incredere ca esti pe drumul cel bun.

RappY 20.03.2024 16:56:29

Canonul 34 apostolic

Se cade ca episcopii fiecărui neam să cunoască pe cel dintâi dintre dânșii și să-l socotească pe el drept căpetenie și nimic mai de seamă să nu facă fără încuviințarea acestuia; și fiecare să facă numai acelea care privesc parohia sa și satele de sub stăpânirea ei. Dar nici acela (cel dintâi) să nu facă ceva fără încuviințarea tuturor, căci numai astfel va fi înțelegere și se va mări Dumnezeu prin Domnul în Duhul Sfânt: Tatăl și Fiul și Sfântul Duh.

Acest canon a fost invocat și de BOR în legătură cu unirea și crearea patriarhiei române.

Citat:

Proclamarea solemnă a unirii, la 1 Decembrie 1918, a fost privită de Biserica Ortodoxă Română drept „ziua învierii” obștii românești în România Mare. Făurirea statului național unitar român a avut o răsfrângere firească și pe plan spiritual bisericesc, ea impunând uniformizarea și organizarea sinodal-unitară a Bisericii Ortodoxe Române din toate provinciile românești sub conducerea Sfântului Sinod. În același timp, ea a creat, în spiritul Canonului 34 Apostolic (ce vorbește despre Biserica unei națiuni, despre organizarea acesteia în strânsă legătură cu organizarea statală), și premisele ridicării Bisericii Ortodoxe Române Autocefale la rangul de Patriarhie (1925).

Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Edit: Am făcut threadul aici.

Iorest 20.03.2024 22:59:54

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676652)
Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Mai degrabă e o retrasare a jurisdicțiilor bisericești, de vreme ce nu se contestă validitatea hirotoniilor, cică doar 30% din Mitropolia Moldovei a trecut sub Patriarhia Română.

Demetrius 21.03.2024 05:18:44

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 676652)
Canonul 34 apostolic
Citat:

Proclamarea solemnă a unirii, la 1 Decembrie 1918, a fost privită de Biserica Ortodoxă Română drept „ziua învierii” obștii românești în România Mare. Făurirea statului național unitar român a avut o răsfrângere firească și pe plan spiritual bisericesc, ea impunând uniformizarea și organizarea sinodal-unitară a Bisericii Ortodoxe Române din toate provinciile românești sub conducerea Sfântului Sinod. În același timp, ea a creat, în spiritul Canonului 34 Apostolic (ce vorbește despre Biserica unei națiuni, despre organizarea acesteia în strânsă legătură cu organizarea statală), și premisele ridicării Bisericii Ortodoxe Române Autocefale la rangul de Patriarhie (1925).

Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Ar trebui să spui în acel thread că acest conflict are ca sâmbure mărirea deșartă a ierarhilor basarabeni, care nu se mai socotesc români, ca atunci când au fost rupți din România.

Ideal, adică întru totul duhovnicește, ar fi fost ca în 1990 Basarabia să ceară ”să revină” de la Moskova la București și astfel s-ar fi instalat (prin biserică) în inima basarabenilor o orientare politică spre unire.

cozia 21.03.2024 16:24:43

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 676658)
astfel s-ar fi instalat (prin biserică) în inima basarabenilor o orientare politică spre unire.

Daca se dorea cred ca se facea insa din ce se aude, cuvintele astea de mai sus sunt cele ce ii zgiirie pe creier si le produc stari de voma. Un paradox,nu? Vor pasapoarte UE dar nu vor unire. Cu siguranta nici n-ar fi clipit daca s-ar fi pus problema unirii sub un conducator precum Stefan Cel Mare sau Vlad Tepes(mai ales)!

Iorest 22.03.2024 00:08:39

Citat:

În prealabil postat de cozia (Post 676667)
Daca se dorea cred ca se facea insa din ce se aude, cuvintele astea de mai sus sunt cele ce ii zgiirie pe creier si le produc stari de voma. Un paradox,nu? Vor pasapoarte UE dar nu vor unire. Cu siguranta nici n-ar fi clipit daca s-ar fi pus problema unirii sub un conducator precum Stefan Cel Mare sau Vlad Tepes(mai ales)!

Păi nu vor unirea pt că vor un stat artificial, care trăiește din datorie, care vrea gaz de la ruși și pașapoarte de la ue, fonduri de la Ro și să vândă produse agricole în Rusia.

Din nou acel balet a la Ukr care joacă la două capete, singurul miracol e că nu s-a distrus etnicitatea oamenilor de acolo ca în Ucraina, Serbia, în părțile din Ungaria rămase în afara patriei după Trianon.

cozia 22.03.2024 01:01:17

Citat:

În prealabil postat de Iorest (Post 676687)
Din nou acel balet a la Ukr care joacă la două capete, singurul miracol e că nu s-a distrus etnicitatea oamenilor de acolo ca în Ucraina, Serbia, în părțile din Ungaria rămase în afara patriei după Trianon.

In Ukr ca si in toate republicile lor, prin cultura si scoalarusa care i-a coplesit prin marimea si anvergura ei de nivel global, prin oamenii inalti blonzi cu ochi albastri, femei tapene de pici, nu aveau cum sa ramana neamestecati. Dragostea nu are granite etnice.
In Ungaria la fel(dar din alt sitem de valori), te fac de-al lor din trei miscari. Transilvania, bine nu toata dar anumite regiuni..., este cel mai bun exemplu de maghiarizare.

RappY 29.04.2024 12:09:49

Canonul 26 al Sf. Vasile cel Mare

Desfrâul nu este nuntă și nici început de nuntă; drept aceea, de-ar fi cu putință să se despartă cei ce se împreună prin desfrâu, aceasta este mai bine. Iar dacă cu tot dinadinsul le va plăcea împreună viețuirea, apoi să cunoască epitimia pentru desfrâu, dar să se permită ca să viețuiască laolaltă, ca să nu se întâmple ceva mai rău.

În ziua de azi multe căsnicii se nasc din desfrâu, întreținând relații sexuale înainte de a se mărita. Ba chiar unii se întâlnesc îndeosebi pentru a întreține relații sexuale, începând prin a fi „neexclusivi” până ce „se îndrăgostesc”, se căsătoresc, și eventual divorțează după ce s-a terminat magia („dragostea” era de fapt infatuare, obsesie, entuziasm, escapism, distragere de la singurătate, confuzie, ș.a.).

Sf. Vasile cel Mare ne spune că „desfrâul nu este (...) început de nuntă”!

cozia 29.04.2024 17:44:29

Din pacate, cercul educatiei liberale permisive din familie si scoala s-a inchis si sunt tot mai putini parinti tineri care mai cresc copii in mod traditional cu valori morale sanatoase crestine. La noi insa mai exista un fel de inertie partial duhovniceasca care franeaza acest proces distructiv al scursorilor vestice.

Practic nu prea ai pe cine sa alegi ca partener de viata. Fara post si rugaciune multa, sfatuirea cu duhovnicul si cu familia care vad lucrurile mai clar din afara, plus ascultarea de sfaturile care ti se dau!!! nu ai cum sa dai de persoana potrivita. In caz contrar esecul si dezastrul aferent iti este asigurat.

Iorest 15.05.2024 11:20:32

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 677329)
Canonul 26 al Sf. Vasile cel Mare

Desfrâul nu este nuntă și nici început de nuntă; drept aceea, de-ar fi cu putință să se despartă cei ce se împreună prin desfrâu, aceasta este mai bine. Iar dacă cu tot dinadinsul le va plăcea împreună viețuirea, apoi să cunoască epitimia pentru desfrâu, dar să se permită ca să viețuiască laolaltă, ca să nu se întâmple ceva mai rău.

În ziua de azi multe căsnicii se nasc din desfrâu, întreținând relații sexuale înainte de a se mărita. Ba chiar unii se întâlnesc îndeosebi pentru a întreține relații sexuale, începând prin a fi „neexclusivi” până ce „se îndrăgostesc”, se căsătoresc, și eventual divorțează după ce s-a terminat magia („dragostea” era de fapt infatuare, obsesie, entuziasm, escapism, distragere de la singurătate, confuzie, ș.a.).

Sf. Vasile cel Mare ne spune că „desfrâul nu este (...) început de nuntă”!

E bun canonul, spunea într-o predică recentă, un preot că a scăzut nr cununiilor în Biserică, înainte cică era o apetență chiar de unii se căsătoreau și a doua oară, sau a treia, acum nu mai vin atâția la cununie.

La ce se referă citatul epitimia pt desfrâu dar să se permită ca să viețuiască laolaltă ?

RappY 15.05.2024 12:03:40

Citat:

În prealabil postat de Iorest (Post 677520)
La ce se referă citatul epitimia pt desfrâu dar să se permită ca să viețuiască laolaltă ?

Zice „Iar dacă cu tot dinadinsul le va plăcea împreună viețuirea, apoi să cunoască epitimia pentru desfrâu, dar să se permită ca să viețuiască laolaltă, ca să nu se întâmple ceva mai rău”, deci dacă s-au desfrânat dar nu vor sub niciun chip să se despartă, atunci să-și facă canonul de pedeapsă câțiva ani, și să fie lăsați să rămână împreună să nu se întâmple ceva mai rău (să continue viața în desfrâu pe ascuns, să se sinucidă, ș.a.).

Deci e ideal să nu se căsătorească și să se despartă, dar decât să se întâmple ceva mai rău, se poate aplica iconomie.

Iorest 15.05.2024 12:11:12

Citat:

În prealabil postat de RappY (Post 677522)
Zice „Iar dacă cu tot dinadinsul le va plăcea împreună viețuirea, apoi să cunoască epitimia pentru desfrâu, dar să se permită ca să viețuiască laolaltă, ca să nu se întâmple ceva mai rău”, deci dacă s-au desfrânat dar nu vor sub niciun chip să se despartă, atunci să-și facă canonul de pedeapsă câțiva ani, și să fie lăsați să rămână împreună să nu se întâmple ceva mai rău (să continue viața în desfrâu pe ascuns, să se sinucidă, ș.a.).

Deci e ideal să nu se căsătorească și să se despartă, dar decât să se întâmple ceva mai rău, se poate aplica iconomie.

Tot o formă de iconomie e să-i căsătorească după un timp, mi se pare cea mai bună.

RappY 26.07.2024 13:28:49

Câteva date despre pravile/nomocanoane/legi bisericești pe teritoriile române:
  • Secolul XV
    • Anii 1400: Pravila lui Alexandru cel Bun (extras din Basilicalele lui Leon al VI-lea Filozoful). Tot în acest timp probabil circula nomocanonului lui Matei Vlastares.
    • Anii 1400: Există o copie a nomocanonului cneazului Vladimir al Voliniei găsit la Mănăstirea Hodoș-Bodrog (astăzi în Biblioteca Episcopiei Aradului) care pare să fi fost tradusă de un român din Athos în secolul XV.
    • 1451: Cel mai vechi manuscris de pravilă în limba slavonă copiat în Țara Românească (după nomocanonului lui Matei Vlastares), Zaconicul / Pravila de la Târgoviște (Dragomir, Vladislav Voievod)
  • Secolul XVI
    • 1556: O traducere (greacă → slavonă) a nomocanonului lui Matei Vlastares făcută pentru ruși (Macarie al Romanului, Alexandru Lăpușneanu)
    • 1561: Prima pravilă în română, Pravila sfinților părinți (diaconul Coresi)
    • 1581: Prima pravilă românească (adică nu tradusă ci compusă pentru români special) în manuscris, pravila lui Lucaci (Eustatie al Romanului)
  • Secolul XVII
    • 1640: „Prima colecție tipărită de legi civile și bisericești a statului medieval Țara Românească și a întregii Biserici Ortodoxe Române”, Pravila de la Govora, tradusă după un nomocanon bizantin (Mitropolitul Teofil, Matei Basarab)
    • 1646: Pravila lui Vasile Lupu, surse bizantine / Basilicalele (Eustratie Logofătul, Varlaam al Moldovei)
    • 1652: Pravila cea Mare, în principal din Matei Vlastares (Mitropolitul Ștefan, Matei Basarab)

Altele: https://www.crestinortodox.ro/drept-...ane-69923.html

___________________

Se vede în istoria românilor importanța pravilei bizantine, fiind poate elementul cel mai important pe care l-am luat de la cultura bizantină. Legile au stabilit raportul dintre stat, Biserică, și supuși, și au dat o anumită formă dezvoltării spiritului românesc.


Ora este GMT +3. Ora este acum 11:32:36.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.