Este păcat să râzi? Când și cât?
 

In alt thread, Demetrius a binevoit sa posteze un link catre invataturi din Filocalie, mentionand pagina unde putem gasi invataturi despre ras. Fragmentul de mai jos nu stiu daca este atribuit vreunui Parinte exact, si nu stiu cui apartin comentariile din paranteze, dar traducerea pare a fi a Pr. Staniloae:

Citind acestea, toate cuvintele rezoneaza pentru mine. Dar mi-au venit totusi in minte doua lucruri:

1. Un interviu cu Pr. Adrian Fageteanu cand rade si glumeste intr-un context anume: https://youtu.be/PrJ3zo1Lqdo?t=214
2. Faptul ca acum de multe ori monahii faz poze zambind cu totii.

Inteleg ca zambetul nu e neaparat ras, dar oare nu se aplica multe din cele de mai sus? Pe de alta parte, inteleg ca sunt mult mai complicate aceste lucruri. E o diferenta totusi intre a glumi in lume, a glumi din motive sociale, a incerca sa mentii voia buna intr-un loc lumesc, si a glumi intr-o manastire, a glumi cu calugarii, sau chiar si in lume de a rade necontrolat.

Voi ce parere aveti?

Citind materialul de mai sus din Filocalia despre râs acum mai bine de 10 ani, am ramas cu sentimentul ca râsul este, de cele mai multe ori, o forma de a desconsidera relatiile dintre oameni prin a scoate in evidenta diferite simpatii sau pasiuni(patimi), prin a le ironiza; de asemenea se râde prin incercarea de a transfera atentia dinspre un cuvant(sau situatie) spre aspecte inrudite fortzat cu cuvantul initial tocmai pentru a starni râsul si a leza(umili) o anumita trasatura de caracter sau o persoana anume fara a o nominaliza.

Aproape intotdeauna, in toate "glumele" se pomenesc lucruri care intra in contradictie (mai mult sau mai putin) cu Scriptura si cu starea de spirit propovaduita de Cuvantul lui Dumnezeu.
Iisus n-a râs niciodata. De ce? Pentru ca râsul n-are nicio legatura cu transcendenta. spre care invatatura Lui ne indeamna.

Daca razi la glume de lucruri sfinte, sau de mistouri la anumite persoane, daca razi de ghinionul altuia, da se considera pacat.

Rasul normal nu cred ca te afecteaza, iti da buna dispozitia. Eu am si o zicala, lipsa rasului duce la instalarea depresiei. Depresia = pacat!

A ok, esti la Biserica la slujba, te abtii sa razi (dar aici nu e depresie, e seriozitate, respect fata de Dumnezeu). Vine un copil face o boacana, mica cade rade, incep si oamenii de langa sa rada un pic, ma rog cine sunt foarte usor manipulati sa nu fie atenti la slujba.

Preotul meu la fel rade usor cand se vede cu persoanele drage. Astea sunt sentimente umane, care fara de ele noi am fi ROBOTI (adica fara suflet). E bine sa zambim, sa radem de lucruri omenesti (dar nu care duc la pacat), nu de lucruri sfinte, de lucruri rele si etc. Asta e parerea mea.

Deci fericirea => zambet => ras.

Este posibil ca in viata monahala sa fie aceste reguli mai drastice de a interzice rasul, dar in rest pentru enoriasi sau preoti cred ca e ok.

Razi de prostie. De prostie razi cand razi. Aia declansaza rasul, prostia dusa pana la nebunie. Daca razi de prostia altora e pacat caci te bucuri de raul altuia fiindca prostia duce la rau insa rasul il poate opri pe incapatzanat. Daca razi de prostia ta in loc sa te tulburi atunci rasul acela poate fi pocainta. Daca razi in general de tot felul de fapte si intamplari, cautand talcul si morala, fara sa ai in vedere pe cineva la propriu, deci daca razi fara sa barfesti si sa osandesti pe cineva anume, atunci e ca o lupta pentru desavarsire si pentru intelepciunea obtinuta din osandirea prin ras a patimilor si greselilor tale si ale altora, oameni nedefiniti, nenumiti, care pot si ei lua folos si se pot indrepta si scapa de propria lor prostie.

Rasul, ironia, sarcasmul e cea mai eficace arma de strapungerea inimii si umilirea pacatosului trufash, nesimtit, semet, mandru, arogant si prea indraznet. Sigur ca se va simti jignit daca-l pui la punct razand de el cu subanteles si facandu-l de rusine in public insa daca e mai puternic, mai golan, mai derbedeu, mai huligan, te poate lua la bataie ca razi de el, ca-l faci prost sau nebun, deci iti trebuie mult curaj.

De Dumnezeu n-ai cum rade fiindca e Cel mai intelept si Cel mai sfant. A rade de Dumnezeu sau de ceva ce vine de la Dumnezeu este o sinucidere prin aruncare in necredinta si denota o minte plina de o tampenie lumeasca crasa dusa pana la nebunie extrema si pana la rautate, hula, batjocura, fiind exteriorizarea patimii unei neputinte desfranate prostesti prin care prostul lumii se dovedeste mai prost ca oricine inchipuindu-se mare si daca prostul de tipul asta neascultator mai e si fudul si grozav-gresicios fara frica de Dumnezeu, permitandu-si sa trufeasca prin ras, atunci parca nu e prost destul dupa formula populara: "prostul daca nu e si fudul parca nu e prost destul".

Pentru un calugar rasul osanditor nu e folositor caci raneste fratietatea, relatia smerita. Se poate folosi de catre sef sau staret daca prin ras mustri si indrepti cu duhul blandetii si mangaierii contaminant insa mai folositor e zambetul, rasul de drag, de bucurie, de vesilia pe care ti-o aduce mila de la Dumnezeu pentru cate o rana iar faptul ca esti in rabdare si HARrnicie trebuie sa te umple asta de veselie, adica atunci cand asculti si ai de facut ceva e bine sa fi vesel cu apropiatii caci fatza posomorata, ascunsa, cand faci voia Lui Dumnezeu e silnicie si jug greu de dus in spate si cursa pentru apropiati si pentru frati pentru ca nemultumirea de Dumnezeu merge in ocultism ipocrit spre razvratire si cadere accelerata.

Zic si io ce mi se pare.... dar defapt habar n-am ce spun asa ca imi vine sa rad de mine la cate chestii scriu dar si de cel ce citeste si ma crede intelept sau vrednic, lasandu-se pacalit de aparente. :21:

Sunt un prost, un mare prost, asa ca merit sa se rada de mine in public! Radeti fratilor, nu ma supar, ba ma supar rau de cat is de prost.... prost si penibil, de ingrozit cand ma simt brusc asa consternat-pierdut si prins in flagrant de cate un acces de ras maxim la adresa mea ca un atac violent si intolerant la care imi vine sa ripostez. As riposta cumva insa din nefericire sunt prea prost ca sa stiu riposta si asta straneste o noua declansare de rasete, caci si de omul neputincios se rade si nu doar de prost, de ala ce se da mare ca sa ascunda momente penibile si grele de tipul asta ce te pot marca profund pe toata viata mai ales daca ripostezi prosteste si penibil dandu-te in spectacol! :mad:

Problema grava a rasului apare cand omul incepe sa rada viclean avand dubla comanda, din interes si pentru bani murdari! Atunci e uneltire! Uitand omul ca banii n-aduc fericirea ci atrag hotii, hotii care striga hotii! :64:

De la părintele Calistrat, legat de râs.

https://vm.tiktok.com/ZGJKxURbh/

Am văzut mai demult o poză cu Băsescu hăhăindu-se din mijlocul soborului de arhierei, nu văd ce vină aveau că se aflau acolo când l-a bufnit pe pirat râsul.

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recom...ricii-noastre/

Mai degrabă smintitor mi se pare ca un călugăr să participe la petrecerile de nuntă chiar dacă e rudă apropiată cu unul din miri şi stă doar la masă.

Azi la biserică am văzut mulți copii jucându-se și râzând. Ce poate fi rău într-un copilaș râzând în biserică? Imi amintesc că odată a zis Pr. Papacioc să-ti păstrezi mereu un zâmbet în inimă. Și Mântuitorul ne-a zis, „de nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor” (Matei 18, 3). Poate exista o inocență și o puritate în râs, mie așa mi se pare.

Decat desconsideratia fata de jertfa lui Iisus Hristos a parintilor care isi duc copiii la biserica fiindca n-au ce sa faca cu ei cat timp ei sunt preocupati de fatarnicia si obisnuinta(ca la randul lor asa au fost obisnuiti de bunicii si parintii lor) de a fi prezenti duminica dimineata unde se aduna tot satul.
Cu alte cuvinte, parintii transmit copiilor respectul lor fata de Liturghie.

Sfanta Maria a "copilarit" in manastire (de la 3 ani) unde n-a invatat sa rada.

Mie nu mi s-a permis niciodata in copilarie sa nu particip la Liturgie cu toate raspunsurile cuvenite.
Sa ma joc sau sa nu fiu respectuos fata de Liturghie nici nu s-a pus problema.

Asta n-are nicio legatua cu rasul si e foarte duhovnicesc sa ai un zambet in inima in special cand n-ai niciun motiv.


Aici e vorba numai despre sinceritate, dar pentru ca eu am despartit propozitiile s-ar putea crede(din pacate) ca s-ar sugera si in Scriptura ca rasul e specific copilariei si nu e.

S-ar putea crede ca avand pentru zambet o consideratie oarecum sinonima ca pentru ras, lucru dedus din intregul mesaj, ma astept sa nu realizezi deocamdata ca suferinta este specifica crestinismului. Zambetul este necesar in inima pentru a nu fi tentat de evitarea suferintei, cum se pare ca esti tentat de conceptia care ti se citeste din cuvinte.

Poate ca daca as putea citi in Scriptura un verset pomenind sau sugerand asta mi-as reconsidera parerea.

Facerea 21, 6:
Psalmul 2, 4:
Psalmul 125, 2:
Luca 6, 21:

Iar bucuria este specifică lui satana, așa-i?

Ia încearcă să nu mai fi tu drept peste măsură, pentru ce vrei să te nimiceşti?
Ia și citește de aici un articol, poate devii mai uman: https://www.crestinortodox.ro/editor...em-126675.html

Multumesc sincer la amandoi, insa rasul, pe de-o parte, si bucuria/zambetul, pe de alta, nu sunt din aceeasi familie de duhuri/sensuri(dpmdv).

A te bucura de suferința unui om, a râde de un om pe scaun cu rotile rezultă că faci lucruri pentru satana.

A te bucura in familie între prieteni, a râde de lucruri bune situații hazlii = ești de-al lui Dumnezeu.

Sigur scenete despre B.O.R. de tipul Iumor ale unuia ca Micutzu sunt în categoria asta a păcatului.

Rasul e molipsitor si omul rade fiindca se rade si rade asa cum vede ca se rade si sunt foarte multe feluri de ras molipsitor la care e foarte greu sa te abtii alunecand in rasul-bucuria de raul altuia.

Pentru ca sa faci fatza acestui rod al cunostiintei care-ti inchide ochii cei drepti si-ti deschide ochii cei nedrepti ca sa te bucuri pripit ca prostul lumii ce se crede destept si se inchipuie mare vrand sa se laude pe sine desfranand impreuna cu cei ce se lauda intre ei razand de altii, trebuie sa cauti sa-ti deschizi bine ochii si urechile, sa ai credinta si putere ca sa o faci si sa-i tii deschisi in ciuda infricosarilor venite de la grozaviile amenintatoare ale demonilor si ale oamenilor speriati de ei si capiati ca sa te faca sa-i inchizi, incercand sa rabzi asa cu ochii deschisi si cu urechile ciulite cat mai mult, pana la final, ca sa auzi ceea ce e de auzit si sa intelegi cu inima corect si drept ce e de facut, de cine e de ascultat luptand bine incins cu toti laudarosii ca sa poti sa-L lauzi cu adevarat pe adevaratul Dumnezeu fiindca doar El merita a fi laudat fara sa lingusesti si fara sa desfranezi in boala profesionala a aducerii de lauda si de slava.

Cand vine al 8-le imparat din randul celor 7 ca sa te ispistapaneasca prin pacat, tu ca prostul te inervezi si te razbuni facandu-i pe plac ispitei si imparatului, lasand dupa ei si facand ispita ca sa scapi de insistenta ispitei, crezand ca asa scapi mai usor si cu viata, iar el, dupa ce te-a tzepuit dispare si tu apoi dandu-ti seama ca tocmai ai cazut in ispita si ai facut raul, calcand ascultarea, pricepand ca de acuma esti ca si pierdut cu slava cu tot cauti sa te razbuni ca iesit din minti insa nu mai ai pe cine sa te razbuni fiindca ispititorul si ispita au disparut si cu toate astea vrei musai sa te razbuni crunt si chiar te pui si te razbuni asa iesit din minti cu o furie intaratata si indoit aprinsa. Pe cine crezi tu ca o sa te razbuni ajungand astfel de rasul lumii, un trist vrednic de tot rasul lumii? Si de cate ori oare crezi ca se va mai repeta situatia si razbunarea ta pana o sa te prinzi ce faci ca sa incerci sa te opresti... la timp? Deci rasul asta, de prostia asta, nu e de ras ci de plans! Unii rad, altii plang. Dar adevaratii umoristi saraci plini de veselie sunt cei care or sa rada la urma, atunci cand se rade mai bine, mult mai bine, pentru ca aici s-au razbunat pe ispite la timpul ispitei nefacandu-le jocul, prin faptul ca n-au pus botul, atat de mult au rabdat pana li s-au uscat si au cazut ca niste flori si niste fructe ofilite, putrezite de pe lujerul plantei carnivore, planta aia rea-placuta care manca cu pofta carne si bani murdari si bordelele stiintifice ale unor goliciuni de barbati betivi si de tot felul de fete-femei puse pe shopping, in "numele" iubirii sau a inimii mature, preaderanjate de cel ce vine sa le tulbure placerea, cerand exclusivism feroce, neputand de lene sa-i dea nici macar buna ziua, caraind inimile astea nemultumite si ne plecate ca lovite de revenirea............... luminii!

Doamne ajută!

Moroco, dumitale ți s-a mai spus să taci. Cât este de folos această poliloghie pentru sufletul unui om ortodox? Vedem în continuare aceeași vorbire încâlcită și tendința de a te răspândi peste tot pe la postările cele noi ale colegilor. Cu ce ne ajută conținutul postărilor, dacă învățăturile de valoare sunt amestecate cu pânza de păianjen?

Ar merge bine să iei cu adevărat o pauză. Mai ales acum, la apropierea celor patruzeci de zile de Post sfânt. Desigur că în gândirea vechi-calendaristă, fie aceasta pucioasă sau nu, 25 decembrie al nostru nu este „sărbătoare în cer”, abia 7 ianuarie este, nu?

Și dacă tot veni vorba de calendar: legile astronomice după care se ghidează calendarele au fost și ele create tot de Domnul și trebuiesc respectate. Ele nu sunt dogme, dar sunt niște legi ale naturii rânduite de El. Este importantă și pacea în Biserici, cea întru Adevăr, nu cea însoțită cu învățăturile mincinoase, și pentru ea uneori trecem peste acrivia aritmetică și calendaristică (de pildă, atunci când facem Învierea Domnului împreună cu Bisericile de pe calendarul vechi, chiar dacă acesta este incorect astronomic, ca să nu facem dezbinare la Înviere ca și la Nașterea Domnului). Finlandezii ortodocși nu serbează nici Învierea o dată cu noi, ei se țin de adevărul astronomic mai bine, și nu îi considerăm apostați pentru asta. Nici nu pretindem că se face sărbătoare în Cer exclusiv pe calendarul vechi.

Dumneata părăsește mișcarea trâmbițelor de la Pucioasa și vino mai bine la Ortodoxia cea adevărată, cât timp încă ești viu! Altfel vei muri și va fi târziu!

Iar ca să comentez și la subiectul cu râsul: îmi amintesc de cartea lui Umberto Eco, „Numele Trandafirului”, unde tot așa se vorbește despre condamnarea râsului, iar cartea a doua din Poetica lui Aristotel (considerată pierdută, în viața reală) este responsabilă pentru răspândirea râsului necuviincios și sursă a dezastrului la mânăstirea catolică (anul 1327, în nordul muntos al Italiei) descrisă acolo.
Trecând peste potențialul ficțional al evenimentelor din carte și peste faptul că acțiunea se petrece în lumea eretică a catolicismului secolului 14, chiar înainte de definirea așa-zisei „viziuni beatifice” în care catolicii au pretins că omul mântuit poate după moarte să Îl vadă pe deplin pe Domnul (chiar dacă nu a avut loc Învierea noastră de la sfârșitul lumii), râsul este considerat și acolo în carte un păcat, iar la un moment dat este pomenit clar faptul că nicăieri în Sfintele Evanghelii nu este menționat faptul că Domnul Iisus Hristos ar fi râs. Că El a lăcrimat pentru Lazăr și apoi, în grădina Ghetsimani, S-a rugat cu durere „Tată, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta!”, aceasta se știe!

Ca părere personală, cel puțin râsul cel mult, și răutăcios față de alții, când mai și neglijăm seriozitatea cuvenită a unor lucruri, se poate considera un păcat! Zâmbetul sau veselia interioară, în schimb, reprezintă altceva. Mai sunt și situații când oamenii discută cu voioșie pe anumite subiecte, fără răutăți și bagatelizare, și se întâmplă să râdă scurt (nu lung) la replici, acolo este mai greu de judecat dacă acel „ha-ha” neprelungit este un păcat. Însă dacă luăm în general lucrurile și oamenii din viață la „șto”, dacă obișnuim să „râdem până uităm de noi”, sigur ne atragem ură și păcate! Și moartea poate fi una rea și dură! Aici cunosc și exemple, dar să nu dramatizăm mai mult.

La Sfânta Liturghie și de Sfintele Taine sigur nu trebuie râs, asta clar. Și nici de învățăturile cele tari ale Ortodoxiei, legate de mântuire și veșnicie, care unora li se par „baliverne”. Da, acel râs este un păcat!
Și cum puncta un coleg de forum (nu Moroco) la o postare de aici din topic, se pomenește ca păcat expresia „nebunește am râs”, adică să înțelegem că există și un râs ne-nebunesc!

Oricare ar fi situația, să fim oameni serioși și voioși, cum trebuie și când trebuie. Nici neserioși, nici la vorbă poliloghioși!

Nu stiam asta, interesant de stiut. Vad ca si estonienii serbeaza la fel ca finlandezii? Nu sunt apostati bineinteles, dar nici bine nu mi se pare. Din ce inteleg, a fost ceva alegere contextual istorica influentata de stat, dar cu ideea de a rectifica asta mai tarziu intr-un sinod pan-ortodox. Ar fi bine sa nu se piarda din vedere asta si sa revina la serbarea corecta cu noi cat mai curand. Nu are rost sa ne fragmentam, trebuie respectata randuiala. E mai important sa sarbatorim toti impreuna decat sa ai o zi libera la munca in ziua aia sau mai stiu eu ce.

De acord cu restul desi in mintea mea ingaduiesc mai multe copiilor inclusiv rasul la Dumnezeiasca Liturghie fiindca e un prilej de bucurie si nu au maturitatea sa inteleaga ce se petrece. Mie momentul impartasaniei mi se pare un moment minuntat fie ca ma impartasesc sau nu, mereu mi se umple inima de bucurie, e cel mai frumos moment din saptamana. Sa vad atati credinciosi si atati copii bucurandu-se de Sfintele Taine este de nedescris, simt cu adevarat cuvintele "precum in cer asa si pe pamant". Parca coboara Imparatia Cerurilor pe pamant.

Da, in general glasul din patima putorii unora, nu dam nume, cei de fatza se exclud, imi cere mereu pe forum sa tac in ciuda faptului ca un forum de aia e forum ca sa te lase sa-ti exprimi parerea si nicidecum sa ti-o cenzureze. Cine nu are rabdare sa citeasca, sa inteleaga, se lasa in pripeala si superficialitate si simte cum i se imbarliga mintea in infailibilitatea mortodoxa care se indigna inlauntrul putorii si vrand sa scape din plasa de paianjen bine intinsa de cel rau prin sine insusi, mai mult se incurca si se innoada cazand tot mai rau si atunci, de durere, arunca vina pe mine predandu-se necredintei si-mi cere mie sa tac desi problema sta in putoarea din patima din ei insisi caci nu vor sa recunoasca nici cum ca le e foarte lene sa... sa... sa deschida ochii, ochii exteriori si ochii interiori, ochii mintii si intelepciunii, ochii cunoasterii si se plang cu acuze ca le e foarte greu sa se aplece cu ocazia asta si Cuvantului lui Dumnezeu suflat prin Trambite MAI ALES daca ei deja de multa vreme se toooot apleaca Domnului Iisus Hristos in minunata si fascinanta crestin-ortodoxie preschimbata de ei, prin lene si necredinta in mortodoxie. Deci cu nimic nu va ajuta continutul textului caci la ce oare v-ar putea ajuta adevarul si orice lucru bun atata vreme cat sunteti foarte hotarati sa mergeti in jos, in contra sfinteniei.... Cuvantului... cu maxima infailibilitate mortodoxa, nici macar crestin-mortodoxa, respectand apropiatii, dialogul si iubind inclusiv pe vrajmasi?

Daca io nu obosesc scriind atat de mult si des ma intreb de ce ar obosi cineva citind cateva propozitii, rar? Deci io n-am nevoie de nicio pauza, pe cand dumneata se pare ca ai si obosit si vrei sa te intorci avea peste o luna, pe motiv de post. Ma gasesti tot aici. Am sa continui sa omor patimi imputite situate acolo in adancul unora, nu dam nume, cei de fatza se exclud, care caraie ca poporul din pustie, dupa carnitza si bani buni pentru shopping dandu-se mari prooroci cand ei defapt si-au facut din lume un idol de aur ca un vitel bun de muls, Doamne apara si pazaeste, ce rusine.

Da, sa tac si sa iau o pauza de post. Ala nu-i post ci pileala. Chiar daca vine postul, lucrul trebuie sa continue. Dar io nu am probleme calendaristice, stilistice, si nu ma deranjeaza sa serbez si cu unii si cu altii, caci sarbatoarea si bucuria e mai mare ca jertfa nesangeroasa, umilinta smerita care te poate duce spre ele. Insa aici e vorba de Cer si de lungimea posturilor si de sarbatorile sfintilor, care, din pacate, sunt defazate cu 13 zile fata de ziua cand e tinuta sarbatoarea lor in Cer si de aia cred ca e jenant sa cinstesti si sa slavesti pe cineva la vreme nepotrivita, atunci cand e altcineva de cinstit si de slavit, iar atunci cand chiar e ziua lui in Cer sa nu-l slavesti asa ca lumea care nu-l slaveste deloc. N-ar fi fost oare mai frumos pentru noi sa nu ne fi luat dupa erecticii din apus cu mutarea zilelor de serbare ale sfintilor fata de traditia milenara apostolica cu care ne toooot laudam in timp ce-o lepadam? Stiu ca nu e gresala canonica defazajul insa buna cuviinta oare nu ne invatza si ea cum ar fi de respectat si de tinut? Deci cred sincer ca se cuvine sa dam slava sfintilor in ziua lor de serbare in Cer si sa tinem posturile atat cat au fost ele randuite de sfinti. Ti-am zis ca pe mine nu ma deranjeaza asa cum este acum deci ce sustin nu e pentru mine, nu e pentru lupta mea sau pentru slava mea, adica nu ma incapatanez ca refractarii indaratnici pentru disputa mea din moment ce io le tiu si le serbez dublu fara probleme ca sa nu se supere nimeni. Insa vorbeam aici de ce ar fi drept si cuvincios fata de Dumnezeu si de sfintii Lui si nicidecum pentru moftul român interbelic reloaded.

Pai au fost randuite si innoite odata cu Invierea si sfintii le-au asezat in Har deci cum de au tupeul si vin apusenii cu toti erecticii sa schimbe ce au asezat sfintii in timp ce noi, lasandu-ne mereu pacaliti sa ajungem iata sa sustinem ca asa e mai corect cum zic ei ca sa ne punem pe ”intreptat” dupa ei, mereu dupa ei? Adica voi chiar sustineti ca erecticii sunt defapt sfintii si noi suntem erectici pentru ca urmam sfintii? Iata deci ca s-a intors lumea cu susul in jos dar nicidecum asemena sfantului Ap. Petru cu crucea lui cea inversata in mod minunat cerand el asta din respect si umilinta rastignirea inversata pentru ca nu cumva sa fie rastignit asemenea Domnului Sau, luandu-l credinciosii si pe el ca pe un fel de al doilea Mesia, la fel de mare sfant. El s-a semerit insa apusul ”indreptand” s-a mandrit.... si noi iata ne-am luat dupa ei si ne tinem ca orbul de bata. Ce e de facut nu ma priveste, io doar am spus ce am avut de spus, de dragul Domnului.

Adica la ce invataturi mincinoase te referi dumneata?.. ca vad ca mersul cu calendarul dupa erectici e ceva pozitiv in mintile unora, nu dam nume.

Aha, deci si dumneata asa ca unii nu dam nume, socotiti si credeti ca Domnul va spune invataturi mincinoase si ca El va omoara daca le urmati si de aia vreti sa-L parasiti si sa-L lepadati? Oare chiar n-ati inteles nici pana acuma ca nu Domnul Iisus Hristos-Cuvantul va omoara ci pacatul vostru si ispita prin care va vine sminteala si neascultarea, recidiva, pacatul prospat, patima, rautatea? E culmea cum mortilor le e foarte frica sa invie prin invatatura suflata de Domnul prin Trambite si fugind ei ca de dracool, aflati in alergare disperata dau ei si te ajuta ei si vor ei sa te fereasca ei de dracool si de moarte cica, saracii de ei, si se simt vii ”miluind” asa desi in mod evident sunt niste morti-mortodocsi care se autotzepuiesc la infinit daca persista si fug la nesfarsit de inviere, fiindca desi nu-si dau seama, ei de inviere fug caci Cuvantul sufla Invierea prin Cele 7 Trambite Apocaliptice. Deci fii domnule serios si te linisteste cu sfaturile tale pentru ca nu eu trebuie sa ma lepad de Credinta ci dumneata de necredinta si daca veni vorba ia marturiseste dumneata cum de esti dumneata ortodox cu numele asta de Peter? Asta e nume de erectic apusean asa ca ia spune frumos, hai marturiseste la nenea cum te-ai infiltrat dumneata aici de vorbesti in numele ortodocsilor cerand asa ca altii, nu dam nume, cei de fatza se exclud, lepadare de Cuvant?

E clar ca vorbesti din cultura apuseana erectica si iata vii aici sa-mi spui tu mie sa tac sau sa iau o pauza? Deci pe cine incerci sa tzepuiesti domnule Peteretic crezand ca ai sa si poti?

continuare
 

Frumoasa parere ai insa la sfarsit ai dat cu mucii in fasole. Pai luand lucrurile si oamenii la intrebari shto etă (ce este pe ruseste) ca sa radem de ei pana ne lepadam de sine... prin ras... nu ne atragem nici ura si nici moartea ci invidia-pisma si frica fiindca astfel de oameni sunt in general trufasii din politie sau cei din aparatul tortionar justitiar din care se pare ca faci parte din moment ce imi ceri ceea ce imi ceri. Deci iata cum ai ajuns sa faci pe moralistul speriat ce sperie in timp ce tu esti exact aceasta specie de ”simpatici” care vor sa rada de mine punandu-mi intrebari ca sovieticii, culmea, cerandu-mi in acelasi timp sa tac, ca sa ma sperie cu spaima lor si de frica sa cedez si sa ma lepad de Cuvantul si sa ma las corcit de ei, sa semnez angajament si sa devin colaborator, tradator, informator, adica vanzator de frati, asa cum se ocupau ei cu distractia asta prin beciurile securitatii sustinand ca vor sa te faca om nou, un fel de neomarxist, un tanar din asta dinamic, pus pe facut bani din orice, bani foarte bine spalati si prespalati cu ariel, ariel coada de purcel, tineri ratati din start care cer in cor de smintisori o tara ca afara si nicidecum o tara ca inauntru, asa cum s-ar cuveni daca ne luam dupa filoxenia noastra romaneasca traditionala nefatzarnica, iesind cu cele interioare in intimpinare si daruind din ele spre slava lui Dumnezeu, Cel care le-a facut pe cele interioare mai profunde si mai bune asa cum le-a facut si pe cele exterioare mai frumoase si mai mari.

Aici suntem perfect deacord. Vezi, nu suntem chiar vrajmasi. Iar daca am fi dusmani atunci porunca ar fi sa ne iubim si sa ne respectam spre mantuire si nicidecum sa ne cenzuram, culmea, pe un forum liber unde prin definitie e de citit si de respectat parerea ficaruia caci ”Black lives maters”.


Da exista, rasul meu de unii, nu dam nume, e un ras nonnebunesc si cu toate astea toti ma fac nebun avand impresia ca rad de ei. Dar io nu de ei rad ci de lume caci lumea e de ras daca n-ar fi de plans oamenii din ea in care s-a bagat lumea!

Da, asa sa fim cum zici, dar invers in ceea ce priveste credinta ta, adica necredinta si in Trambite si in Cuvantul suflat prin ele pentru ca e clar ca dumneata nu crezi si de aia te bucuri, deci fiind pe sfinvers vorbesti de neseriosi si de polologhie, ca sa defaimi Cuvantul si pe mine in contra Lui, nestiind si nepricepand cat esti de trist din pricina asta in ”bucuria” ta oricat incerci sa arunci cauza tristetii tale pe mine ca sa te scapi pe tine... din tristetea ta!

Deci nu rad de cei ca tine si nici macar nu zambesc oricat ar fi de ras incapatzanarea unora, nu dam nume, cei de fatza se exclud, care ma urmaresc si ma osandesc proletar si inchizitorial, medical si superior intelept si stiintific facandu-ma prost, culmea, pentru ca io primesc mereu nu numai crestin-ortodoxia ci si pe Cel mai mare Dar al tuturor timpurilor: Cuvantul!...pentru credinciosi si pentru oameni, ca ei sa invieze din... din... din pacat=moarte!

Fecioarelor nebune (nu e vorba de Joana dArc), se stiu ei, le e greu, de lene nu pot sa primeasca si pe Domnul daca Il au si vine. E chestie de infailibilitate si logica morala. Cum poti primi pe Cineva daca Il ai deja, caci daca Il ai nu mai are cum sa vina? Deci le e lene sa se plece asa ca stingandu-li-se lor candelele din pricina trufiei caci ulei nu si-au luat in ele, tot de lene, or sa fuga in lume sa-si cumpere, caci n-ai cum sa te abtii de la sopping in draci daca esti prosta si nebuna ca orice fecioara mortodoxa puturoasa. N-ai cum!

Am terminat poliloghia dupa scrierea unui text frumos cat se poate de serios!

Pe scurt ”Fericit barbatul care urmeaza, prin credinta, sfintenia... Cuvantului!” ca sa-l parafrazez pe regele David, iar rasul, bucuria, zambetul acestei minunate fericiri nu este nicidecum un pacat!

continuare in mijloc
 

Nu ti-e clar ca si in problema asta ai mers prea departe dupa mortodoxia slugarnica la inchizitia catolica a mareului papalâc care iata a condamnat rasul pana acolo incat si pentru un zambet erai si esti pasibil de ardere pe rug ca Joana d'Arc care osandita si aruncata fiind in flacari a ras de ei, de Coshonii si Torquenazii de serviciu, in timp ce ardea bine mersi si iata astazi e socotita una din marile sfinte ale apusului, fecioara din popor care a faurit Frantza mare, mucenicita de inchizitie, osandita pentru sute de ani, acum e repusa in toate drepturile si libertatile caci papalitatea a socotit, vazand ce priza are la popor si la public, ca e timpul sa-i retraga anatemizarea si osandirea si s-o puna in randul sfintilor desi se stie ca auzea voci si le asculta doar pe cele ale sfintilor arhangheli Mihail, Gavril si Rafail, considerata o fecioara nebuna ce asculta de soaptele satanei, asa ca altii, nu dam nume, care au fost cam la fel osanditi si priviti chiar in zilele noastre.

Nu crezi ca ar fi fost mai bine pentru toti crestinii sa nu se fi ajuns in situatia asta ridicola, penibila, rusionasa si greu de reparat?

Pupescoolistii Nicolaitzii-bitzii n-au de ce se distra. E pacat ca ei sa rada. Mint.
 

Cand te indoiesti de Dumnezeu, pentru stinta si semetie, pentru parere (de sine) nu e de ras! Iese sange si e de plans! Cand ceri doar sa bagi in tine placeri pentru cutra-inima ta plina de trufia vietii, care strica si distruge ca sa se laude, sa te laude, sa va laudati impreuna cu parerea... nici rea, nici buna, ci aia ticluita: media mediaiei perfect echilibrata si ”dreapta” doar ca sa bage in sine drogul dreptatii, fainutza si aluatul uns cu ou si undelemn ca sa luceasca, parerea si apoi il vezi ca rade, zambeste, ca te-a pacalit, te-a speriat, te-a ingrozit si tu-l iei de Dumnezeu si te dai si tu insuti Dumnezeu ce-l ia de Dumnezeu, si va dati si-i dai lui infiindu-te centrul de comanda si control si te faci parintele lui, familia lui laudandu-va in haita pentru ca te pune sa ”lucrezi”, sa furi si pentru ca apoi iti ia din ce ai ”lucrat”, din ce ai furat si iti da si tie o mica parte, nu de mila ci ca sa minti, sa te faca frisca si sa vrei sa intrii in aparatul privilegiat tortionar, de teroare si propaganda, pedagog si magog crescator de porci, sa vrei sa te faci justitiar, paracios, crud, un fel de iscapoSS, mai marele detinutilor slujind temnicerii corupti si pe seful temnitei, pe marele ipocrit, ca sa le faci ca fraierul tzepuit treaba murdara si ei sa fie si cei mai tari din parcare si fara fapte rele... sa fi macelarul-mercenarul benevol ce le faci toate mizeriile, toate, ca sa se tina ei curati pe tzepuirea si fraiereala ta. Si lasandu-te mituit din banii tai, pe banii tai pentru parere ca prostul iata razi mai rau ca proasta, ca la aia ii place sa-ti faca tie pe plac insa tie iti place sa-ti faci, nu altora ca ea, ci fix numai si numai tie insuti pe plac, sau dracilor carmuitori de parere si vrand sa scapi de Judecata, de frica ajungi ca o frishca, ca si raciturile tremuratoare, fugi si te arunci in balta deznadejdii doar ca sa te pescuiasca diavolul si apoi sa te apere el ca mare avocat, diavolul avocatul diavolului care ai devenit cand ai ajuns paracios si ipocrit si iata esti dus mereu inaintea lui Iisus, fiind vrednic de uciderea cu pietre mai rau ca cea prinsa in adulter... asa ca un pui de VIPeres care se cere infiat la lume, la lumea oculta a duhurilor rele care te lingusesc si te linistesc... pentru parere din care ai facut insasi viata ta, o problema de viata si de moarte, sa stai cu ea ca pe un tron, ca pe o tzara, ca pe un pat al puterii de odihna, ca pe o pluta, foarte suprat ca esti miscat, convins si motivat de asta ca sa vezi ca pe un rau si sa-i faci rau. In mod evident nebunia nu e de ras. E defapt un coshmar, o patzanie horrorr caci ai ajuns vrajmas lui Dumnezeu si te razbuni ca pripitul care pilindu-se indrazneste sa-si ia privilegiul de a violenta pe sfinti asa beat de sine insusi, pe mai micii Domnului, pe drepti, pe Duhul Sfant, pe Cuvantul, pe Tatal, lovind cu nesat chiar si in Iubirea curata a fecioarelor intelepte facatoare de roade bune... inclusiv si pentru tine cel ce nu stie altceva decat sa bage in sine insusi pe placul propriu, al sufletuhului si al cutrei-inima rea, pe placul propriu si personal zgarciorb ca noaptea mintii ciuruita ca o sita ca sa se mandreasca infumurandu-se cu manie ca-si rezolva singur problemele, ca poate singur, fara Dumnezeu, le rezolva prin a le da la altii si a-i silnicii sa si le rezolve ei asa cum zice el insusi, marele prooroc mincinos!.. laudaros... laudarosUuuuuuuuiuiuiuiui... fui! (gretzos)

Nu-i de ras sa bagam bani in noi ca-n urgentza fiindca tot bagand devenim bagabonzi ce-si baga bogoiul si apoi umbla asa bagati in ei insisi ca sa faca rele... pentru bani. Deci nu e deloc de ras ce va fi cu gurmanzii astia vidanjeuri care rodesc cotloane si buncare pline de mancare si bautura, pentru zile fara numar.

Orice viclenie si desfranare, orice inselare si labordelatorie este defapt un avort. Iubirea nu cauta sa-si faca plozi insa nu e frumos sa-i omori daca apar puii ei. De aia nu-i bine sa te incurci cu desfranatele, pentru ca ele iubesc dar nu-ti fac copii... au tehnici de contraceptie iar daca ele esueaza atunci ii omoara... iata apeland la un drept constitutional. Ai dreptul sa tai dreptul altora!.. culmea, a unor nevinovati a caror vina este defapt vina ta ca au aparut pe lume. Era darul ei, darul iubirii. Nu lor le-ai taiat dreptul ci tie insuti. Cand dai pe cineva afara, la dracu sau il arunci la gunoi, defapt pe tine insuti te dai desi nu esti constient de asta si ti se pare ca ar fi invers. Tu vei fi cel ce va suferi.

De ce nu faci copilul si apoi il dai sa si-l creasca? Asa nu te scapi de problema? Ai rabdare 9 luni jumate, nasti prin cezariana daca vrei si gata. Il dai lui si pleci in lume. Daca i-a trebuit atunci sa-si asume. Asa ar fi cinstit. De ce sa-l pui in situatia in care trebuie sa participe la o crima? De ce sa participe la o contraceptie? De ce sa opreasca cineva puterea iubirii de a se inmulti? E rautate! E blestem. ”Lasati copiii sa vina la Mine!”

O sa ne tzepuim iar si iar de nu ne vedem... crezand ca e de ras. Nu e! Am ridicat un monument al tzepuirii in piatza revolutiei si acuma ce facem, ii aducem mereu jertfe ca tampitzii? Anul asta avem parte de cele mai multe tzepuiri. Cand o sa ne trezim din betie ca sa stim cu cine sa votam? Io cu cine votez? Si oricine iese, are cineva impresia ca presedintele e Dumnezeu sau ca parlamentarii sunt sfinti? Alegem un om care prin natura functiei ne tzepuieste. Ce-i democratia? O tzepuiala mai desa decat o monarhie. Dar avem impresia ca scapam mai usor de un conducator rau. Tzeapa! N-ai de unde sa stii cat e de rau urmatorul decat atunci cand ajunge pe functie. De la alesi nu vine nicio schimbare in bine. Iata au trecut 100 de ani si mergem din rau in mai rau spre indreptatirea tzepei din piata revolutiei. Bine ca mai e inca de tzepuit cate ceva ca ne-au vandut si viitorul stranepotilor. Dar daca am fi destepti am da o lege ca imprumuturile sa le plateasca cei ce au semnat si au aprobat si de la ei sa le ia justitia ca sa plateasca datoriile. Sa-i vanda pe ei cu tot neamul lor si sa-si recupereze banii... iar pe noi sa ne lase in pace ca sigur n-am fost deacord!.. cu pensiile si salariile nesimtite si cu toate privilegiile si sinecurile politrucilor si ale aparatului militar, justitiar si tortionar, a statului politziensc, medicalo-sanitar, paralel-securistic, mafiot si impostor. Jos calaii!! Ne-ati tzepuit, ne-ati jefuit. Si acuma umblati sa ne pacaliti sa va realegem? Tzeapa! De data asta sper sa va luatzi tzapa de la popor! Insa daca tot voi numarati voturile... a clar ce va fi... tot ce a mai fost o sa mai fie, nimic nou sub soare.

O sa votez cu sica, cu drula si cu bula. Ba nu, o sa votez cu SOS Roamnia. Ba nu, o sa votez cu USL 2.0 reloaded. Ba nu. O sa votez cu Simion Gica Contra. Doar ca io-s pentru. Asa ca nu stiu cu cine sa votez. Dar o sa votez sigur cu cineva, daca ma miluieste Dumnezeu cu zile sa ajunga la ceasul ala.

Deci haideti la vot ca o sa va dam...... taxe si impozite si inflatie si cresteri de preturi cat le mai puteti duce. Rabda mamaliga rabda si odata rabufneste.

Ce m-as mai distra sa ia AUR 50%+1 din voturi! Asta va fi intradevar de ras! Tzeapa mult visata si preaindelung asteptata! Sa-i vezi pe toti ciuruiti si pliostiti iesind la declaratii. : )))))))))))))))))))))))))))))

”Cand Te-am crezut, cand Te-am ascultat?” (oile si oitzele)
”Cand nu Te-am crezut, cand nu Te-am ascultat?” (capreleprele si capraideleurilelele)

De la un frate oarecare
 

Binele invinge raul si Lumina lumineaza in intuneric mai ales atunci cand implineste binele bazat pe invatatura de Credinta si nu cand se consoleaza compatimindu-se si victimizandu-se impreuna cu ipocritii teroristi bucurandu-se ca nu e ca acel vames ce se bate in piept ca o gorila decazuta la stadiu de râma, de vierme neindraznind sa-si ridice nici macar ochii spre cer... darmite, sabia, pumnul, vorbele sau altele asemenea invartind amenintari si vorbe grele ca sa se laude ca ei, casta autoaleasa impaunandu-se ca fara ei se darama templul cel mare de saracie si de lipsa de aparatori drepti, vrednici si curajosi asa ca ei insisi.

Daca te gandesti la comunitatile cetatenilor romani de etnii conlocuitoare, la unguri si secui, la tigani si romi, la sasi, shvabi, austrieci si nemti, la evrei, la rusi lipoveni, basarabeni si ucraineni, la armeni, turci, tatari, arabi, greci, nepalezi, pakistanezi, chinezi, bulgari, sarbi, americani, francezi, africani, italieni, si multi-multi altii, atunci e clar ca glasul scrashnit al cezarului de la rasarit cam are dreptate, e clar ca nu suntem o natiune ci una majoritara ce traieste pasnic milenar cu multe natzii si etnii de diferite culturi convietuind in pace, prietenie si ajutor reciproc. Deci nicio jignire, nicio suparare. E clar pentru oricine ca cetateanul roman este un amestec destul de sectant, erectic si sateist cu crestin-ortodoxia daca ne gandim la multimile de crestini si de comunisti cu libertate de constiinta.

Nu stiu daca exista român traditionalist pur sange si unde il gasim pe acest roman de rasa pura imaculata, milenara ca sa revendice el drepturi impamantenite inca de la Noe. Pe de alta parte neamestecul si puritatea poruncite de Dumnezeu se refera la Via si poporul credincios de credinta curata in adevar si duhovnicie traind cu mare sensibilitate duhovniceasca si sufleteasca pana in inima si cu discernamant limpede si deslusitor caci nu se poate amesteca adevarul, umilinta, curatenia si smerenia cu mitomania, trufia si smintzisorenia ipocrita plina de mizeria viciilor impatimite pana la nepasare in impietrirea inimii.

De bine de rau acest moftangiu roman poate fi bunicul, tata, unchiul, fratele, fiul, varul meu si al unora dintre noi si avem tot dreptul sa ne manifestam shucareala la astfel de insulte care ne desfinteaza ca natiune, religie, tzara si rabdare istorica, pe de alta parte suntem desfintati si nerecunoscuti ca parinti duhovnicesti care i-a increstinat pe vecini si pe respectivii tupeisti trufasi care dau astfel de declaratii insolente si nerecunoascatoare negand evidenta. Dar lingushitorii care ne ”ajuta” cu bani si cu arme sa ne auto-distrugem intre noi ca ucrainenii or fi mai buni?

Sigur ca nu vrem sa chichirizam galceava si nu ne ambalam la umbra armamentului greu al altora caci in spiritul traditiei noastre milenare la loc de cinste sta lucrarea pacii si rabdarea indulunga si iertatoare caci oamenii blajini din locurile astea binecuvantate au rabdat in mod traditional toate veghind ca mamaliga pusa pe foc sa nu vrea sa rabufneasca ci doar sa suspine cu folos cand cele mai crude si pagane imperii au venit sa prade si sa ne supuna cu incapatzanare punand biruri grele pana si-au sfarsit semetia si trufia lor sfaramandu-si capetelor lor imperiale blestemate lovindu-se de stanca, de muntii Raraului, Ceahlaului si varful Vladeasa din firea crestina a oamenilor ca de ceva ce nu puteau ei intelege nici privind la crucea Domnului de pe Caraiman!

Deci nu e de ras si de batjocura moftangiul roman!.. care se infierbanta vorbind de natiunea româna!

de la un alt frate de credinta
 

E bine sa pui inceput bun lepadand legea pismei si parvenirii ca sa primesti Harul Intelepciunii Marianice a lucrarilor duhovnicesti mantuitoare si facatoare de pace. Adica prin noi insine poate sa se implineasca voia divina, buna voire daruita din belshug prin Hristos-Cuvantul, daca mergand pe Cale ne smerim si ne umilim atat de mult si de tainic pana ajungem sa auzim, sa credem si sa ascultam cu multa credinta si fara indoila, negare, necredinta, nepasare,... plini de recunostinta si intro multumire continua pentru tot darul si toata lucrarea de curatire si indreptare ce vine de la Dumnezeu prin Iisus Domnul si prin mai micutzii Sai prea-cuminti, rabdatorii cei de sub sarcini si cruce pana la sfarsit.

Nu trebuie sa ai in cap scopul de a schimba lumea caci nu-ti foloseste la nimic sa castigi lumea in timp ce sufletul tau ti-l vei pierde ci scopul cel bun e de a ajunge si tu, dupa sfinti, in fericirea din Cer caci acolo e multa multumire, bucurie, veselie si fericire curata fara bani murdari si fara pacate=moarte. Acolo sufletele sunt vii si fierbinti, infocate, calde, bune, harnice, treze, veghetoare, curajoase, drepte, si mult iubitoare intru marele adevar de Dumnezeu si de apropiatii cei vrednici, nicidecum de sine insusi si de pile, privilegii, inlesniri si comoditati desarte.

de la un frate
 

Putina aplecare spre cele duhovnicesti pacifiste lucrandu-le mai in profunzime nu cred ca strica. Trebe folosita perioada asta cu intelepciune caci mai ”nou” am vazut ca se asculta prin neascultare si se merge intelept prin prostie smerindu-ne k lumea prin alegerea trufiei cu deschidere prea primitoare de tradatori pagani si erectici ”intelepti” de la pacat ca sateii.

de la un frate
 

In post nu e cazul de agape. Practic ar trebui astfel sa mancam si sa postim incat sa nu mai fie nevoie sa folosim toileta-buda.

Ba da!
E vorba de iubirea-agape, pentru care e ”harți” tot timpul.
Eu însă mă aștept ca tu să nu înțelegi că jertfa lui Iisus exact asta a fost, iubire-agapă pentru toți păcătoșii, tocmai în postul Paștilor.
Ascultă trâmbița!

Ai dreptate, nu poti cere nuntasilor cu haina de nunta si celor invitati sa nu se bucure in mod liber cat timp Mirele e cu ei. Cand va fi luat de la ei vor posti si se vor ruga pocaindu-se cu amar. Io m-am referit la noi cei din lume care ne pregatim de chemare ca in post nu e cazul sa tragem cate o agapa campeneasca acuma ca a venit primavara, un mic o bere, un gratar, un vin, o shampanie, un dans, o gluma proasta, o bataie...

De la un frate
 

Injuratura si hula in Duminici si sarbatori nu e de ras, oricat umor negru ai lega de ea, tot gluma proasta rau ramane. Cat de tampit si de handicapat, lash, cretinetz poti sa fi incat sa te dai mare si sa te incanti cu bucurie cruda visandu-te aplaudat si invidiat ca beroii facand rau sau coparticipand la nebunii, amenintand peste tot cu bataia si jucand ipocrisme si personaje raufamate, scamatorii si vrajeli ca la circul globus?

Ba esti prost? Ba esti nebun? :44::64:

Si cine mai stie azi care-i frumusetea... autentinca?

De la un frate oarecare
 

Raspunsul cinstit-corect nu este unul diplomatictactic, politicaly corect ci este unul adevarat intru adevarul duhovnicesc mantuitor: ”Va pripiti domnilor ”frati” prea grabiti pe sfinvers, anul asta inca n-a inviat. Mai e cale lunga de rugat, postit, privegheat si curatit de ingamfari deznadajduitoare erectice si pagane. Domnul o sa invie, daruind ca sa dobandim, la vreme, numai dupa cum este scris in scripturi si nu asa aiurea...” de parca nu le-ar fi deajuns ca ne-au shutit 13 zile din calendar smintind pomenitrea sfintilor, ”...cam cum ar vrea sa minta si sa schimbe unii foarte foarte... importanti, ce se alege numai intre ei si imparte facandu-si parte ca sa vreau sa vrem sa vrem si noi asa ca ei, uneltististii deznadejdii ingafate... mari beroi de benzi desenate, ”geniali” erectici... rupti ce robdesc din sine...” nu dam nume, cei de fata se exclud ca sa nu provocam certuri si razbunari pripite si inutile ca-n noaptea hughenetotilor.

De la alt frate
 

Io stiu cu cine o sa aleg. As alege cu doamna Elena Gabriela, cea mai serioasa si curajoasa fata care a invins sistemul paralel oricat o folosesc unii sau altii compromisi ce se compromit haituind-o impreuna cu sistemul vrand sa se elucubreze trufind cu osandiri penibile la adresa ei. Pacat ca-i in puscarie pe nedrept ca cu ea as alege! Asa ma rezum la cei ce o respecta, mai ales ca a urmat teologia la fel cu domnul Voiculescu. Astia macar au cautat pe Dumnezeu si-L respecta oricat ar fi fost de securistoizi privilegiati.

de la un frate crestin-ortodox
 

Nici prin cap nu-mi trece ca poate, nu stiu, insa poate, cine stie, poate ca si de mine e vorba. Aaaa, scrie clar fratele ca nu e vorba de mine, ci e vorba de dracul si de erectici, de occidentali, ce bine. M-am linistit ca ma speriasem putin la astfel de vorbe acuzatoare dar daca e vorba doar de dracul si de occidentul care-l celebreaza atunci sa punem mana de la mana si sa ne unim fortele ca sa-i distrugem sufletul comertului la dracul si sa-l inchinam cu deasila lui Dumnezeu! Daca nu vrea atunci macar sa-l dam afara din tara ca a pus mana pe castelul Bran si vrea mereu Transilvania s-o dea la erectici si noaptea ne suge sangele poporului ortodox. Da' daca totusi si de mine e vorba atunci cand autorul se foloseste de expresia, porecla, diminutivul: dracu'? Noa atuncea-i bai mare... daca si io fac la fel... ca toti dracii si ca toti erecticii. Inseamna ca m-o insultat si asta nu-i frumos. Sau o fi vrut sa ma curete si sa ma-ndrepte? Atunci il iert si-l cred frate bun. Da daca nu-i? Ca asta o studiat in occident. Daca-i face jocurile? Pai dracul are multe nume, nu doar legiune, ca asta voine de la romani, de la cezari, de la armata cezarilor, soldatii formau nu o regiune ci o legiune, nu ca nu putea zice litera r ci era vorba de legea cezarului, erau mercenari angajati ca sa implementeze legea cezarului ales in mod foarte demoncratic... deci era legea poporului majoritar cum ar veni. Rezulta de aici ca fratele il numeste dracu fix pe popor. In concluzie, in urma analizei textului rezulta ca n-ai voie sa legalizezi poporul si sa-l celebrezi decat pe stapanii de sclavi care-i spun poporului raul si-i spun raului rau, iar acestia sunt bogatii. Deci e clar ca fratele e cam ocidentalizat cu mintea si lucreaza in el duhul rau politicianist fara ca el sa aiba habar!

Deci trezeste-te frate ca mai mult slujesti duhul rau decat ne pazesti de occidentul care-l serbeaza si-l promoveaza pe toate canalele vrand sa ne sileasca sa facem la fel, sa nu cumva sa-l discriminam. Si au dreptate ca discriminandu-l pe dracul defapt pe noi poporul ne discriminam. Deci legea trebuie sa fie aceiasi pentru toti si trebuie si dracul sa se supuna si el la fel ca noi insa trebuie sa aiba si el aceleasi libertati cu noi... caci legea e aceiasi pentru toti. Dar e vorba de legea cezarilor ca pe regi i-au alungat sa se introneze ei fiindca n-am dreptul sa aleg decat pe aia din lista lor, deci e legea lor asa ca sa se spele cu ea pe cap ca numai legea Domnului e sfanta, restul legilor sunt legile lumii in favoarea ei si a celor pe care-i privilegieaza ea.

Asa ca... trebuie sa avem grija ce scriem ca se poate interpreta si vin baietii, legiunea, si te ia... ca cica nu le-ai respectat legea... adica te ia si iti cer sa te inchini cezarului, un fel de sfant doar ca nu e sfant ci e un fel de Dracula vopsit si travestit in zeu, ce te sileste sa-l iei de sfantul suprem si sa-i respecti legile. Daca nu vrei sa i te inchini te omoara sau te baga la puscarie pe termen lung asa ca altii, se vede pe la vecini si pana departe, asa e in toate demoncratiile si regatele... de au scos textul "capul ce se pleaca sabia nu-l taie" ca sa te faca sa accepti mai usor sa te faci tradator.

La final, avem o tara si o lume de tradatori.

-Da io nu tradez.
-Oare? Te-ai cercetat? Ce faci, cu ce te ocupi? Cui te inchini? Pe cine vrei sa inchini si cui vrei sa-i inchini cu deasila cu idoli cu tot? Iar idolii sunt de piatra si lemne si sunt roboti programati... ai tu putere sa faci minuni si sa apleci astfel de statui si de roboti invincibili sau doar te lauzi? Iar daca nu esti trimis si doar te lauzi... atunci inseamna ca ma pacalesti. Defapt esti plin de idoli si-mi ceri mie sa distrug idolii altora ca sa ai tu mai multi adepti? Mie-mi ajunge sa-mi lepad idolii mei, asa ca fiecare sa-si lepede idolii si prorpii draci si sa-i lase pe altii sa slujeasca cui vor. Insa fratele are dreptate. Trebuie sa nu-i persecutam pe cei ce spun raului rau caci si ei au tot dreptul sa-si distruga idolii si sa se lase de partimi, de pacatul ce se da sfant... si daca pacatul e sfant... atunci te-a invins caci ii slujesti mai bine ca lui Dumnezeu ca sfantul Dumnezeu nu vrea sa pacatuiesti in timp ce sfantul pacat te lasa si sa pacatuiesti deci ce sfant o sa alegi? Pai o sa alegi asa ca-n averica... legea pacatului ca-i buna pentru popor si se fac bani negrii pentru zile albe.

Deci ii greu cand e vorba sa deslusim cam cui ne inchinam si ca nu e frumos sa fim inchinatori de idoli luptandu-ne sa inchinam pe unii si pe altii la ce vrea muschii mei.

De acolo se vede intelepciunea ta, din faptele de inchinare, cui i te inchini, si de acolo se vede prostia ta, din faptele cui vrei sa inchini pe altii ca toti cei ce vor sa se laude ca au inchinat lorusi pe cei ce pana atunci se inchinau numai lui Dumnezeu. Dumnezeul cui? A cui Dumnezeu va inchinati voi? Cine e si ce a facut omul acela sau sfantul acela sau duhul acela pe care il numiti voi sfant? Cum il cheama? Cine este? Ce este?

Ia hai sa ne lamurim? Dar poate ca va e rusine sau credeti ca e de ras... Stiu, va e frica. Da... deci cine este cel de care va este cel mai frica? Cine este, ce este, cum v-a amenintat ca sa-l credeti si sa-l ascultati ca sa-i faceti treaba, sa-i ziceti tata sau stapan sau sef suprem?

Deci iata asta-i problema... A cui este Dumnezeu, adevaratul Dumnezeu?.. caruia ar fi de dorit sa ne inchinam si noi... toti dracii?.. adica poporul majoritar aparat de legiunea cezarilor?

Raspunsul prieteni ii vanare de vant, raspunsu-i vanare de vant caci suntem fricosi si lasi... iar sfintii in zilele noastrea sunt foarte putini.

Deci Dumnezeul carui sfant e adevartul Dumnezeu care ne poate darui fericirea vesnica?
Cine este inteleptul care ma poate face sa ma inchin cuiva si mai ales cine ma poate face sa ma inchin adevaratului Dumnezeu ca sa-i dau slava fara suparare?

De la un frate mare razboinic al luminii
 

Iar se fura focul din cer ca sa-L arunce Hristos asupra lumii?

La cati beroi de carton si de benzi desenate au aparut dupa ploaie ca ciupercile, toti saraci si cinstiti ca idolul iliescu, ce mai conteaza niste politicieni mari poeti ratati care stiu versurile si le citeaza pentru a fi alesi uitand sa le inteleaga.

Versuri Criticilor mei - Mihai Eminescu

Multe flori sunt, dar puţine
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieţii,
Dar se scutur multe moarte.

E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.

Dar când inima-ţi frământă
Doruri vii şi patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,.

Ca şi flori în poarta vieţii
Bat la porţile gândirii,

Toate cer intrare-n lume,
Cer veştmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ţi viaţă,
Unde ai judecătorii,
Ne'nduraţii ochi de gheaţă?.

Ah! atuncea ţi se pare
Că pe cap îţi cade cerul:
Unde vei găsi cuvântul
Ce exprimă adevărul?.

Critici voi, cu flori deşerte,
Care roade n-aţi adus -
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.

Deci nu e recomandabil sa va hraniti inima cu minciunile mitomanilor ca sa nu cumva sa vi se perverteasca pofta sufletului spre ipocriti.

De la un frate crestin-ortodox mare luptator cu puterile intunericului
 

Adevaratele intalniri sunt cele din interior cu cei drepti care se pleaca doar lui Dumnezeu caci orice a-plecat la altii se poate socoti o tradare a iubirii.

Nemultumirea de Dumnezeu desi se ascunde si tace pana la mutenie duce pe toti cu vorba in ispita ca un limbut fara putinta de a se linisti tot creind dezbinari si ziduri de despartire si generand paravane dupa care sa-si poata ascunda adevarata fire, aia rea care cica doar glumeste si se joaca... se joaca cu focul ca nebuna aia care tot scoate cate 10 negrii mititei dintr-o data... si-i aduna ca apoi sa-i trimita in lume unde sa se risipeasca band si cantand: 10 negri mititei s-au dus in plin post pascal sa mance oua, unul a mancat si gainile, l-a luat baietii cu ochi albestrii si-au ramas doar noua, 9 negri mititei sau dus la sala, s-au tot antrenat vrand sa strige "Pooot", unul si-a scapat haltera pe picior sau pe coloana si-au ramas doar opt, 8 negrii mititei au baut ca AndriPopa sange cu lapte in concerte la pasarea Colibri si la Ada Milea, unul s-a facut vacar, cawboi cum ar veni, s-a suit pe Harley Davidson si s-a carat dupa Cargo, si-au ramas doar sapte, 7 negri mititei si-au zidit case, de tot felul, unul s-a facut Manole, mare mester, si-au ramas doar sase, stiti ce s-a-ntamplat, 6 negri mittei au mers la lupte de cocosi si-au intrat in clinci, unul prins in cleste a uitat sa bata de 3 ori in podea si-au ramas doar cinci, 5 negri mititei s-au dus la teatru... de papusi, unul s-a facut actor de standup comedy pe post de sharpele-broscoi Kermit si scrofitza Miss Pegy si-au ramas doar patru, 4 negri mititei s-au urcat in tei pupuind ca pupaza lui creanga vrand sa adune toate florile lui Eminescu pentru ceai, unul s-a indragostit si el de Veronica Micle fiind asa drogat si-au ramas doar trei, 3 negri mititei s-au dus in munti sa se faca calugari, asa ca niste oi... intre lupi, unul s-a facut cioban si-au ramas doar doi, 2 negri mititei s-au dus la razboi si au tras cu tunul, cu orice arma din dotarea armatei, unul din ei s-a facut bucatar la popota, ca i-a placut sa traga cu chiulul si-a ramas doar unul. Un negru mititel s-a-nsurat c-o "fata" si-mpreuna iar au mancat oua dar nu in post ci de Pasti, friptura si drob de Miel cu salata de boeuf, icre si maioneze, prajituri cu frisca, bere, wisky, inghetata si... si... nebuna i-a facut 10 dintr-o data. Zece negri mititei...

Sincere condoleante tuturor celor care l-au iubit pe marele patriot, pe fratele nostru intru Hristos, pe stimabilul domn Ilie Șerbanescu, marele analist politic si economic. El ne-a zis clar ca deja suntem o colonie doar ca nu vrem sa recunoastem. Zicea mereu ca altii ne pun presedintele si primul ministru, bancile, multinationalele si ambasadorii, respectiv serviciile secrete din interpol lucrand in mare secret... fireste ca doar pentru interesele noastre.

In memoriam:
https://www.youtube.com/watch?v=HE6pYJpCA2g
Ilie Șerbănescu (Gazda, in schimb, nu are o zi prea buna, debiteaza prostii)
Dumnezeu sa-l odihneasca!

De la un frate crestin-ortodox
 

Parca avea nume predestinat: Cioran, Coran, Cioroianu... minti geniale care s-au revoltat pe sperietoarele de ciori puse de om prin lanul de grau si de porumb si au aruncat vina pe Dumnezeu, mai nou dotate cu celule fotovoltaice, baterie reincarcabila si sirena wuau-wuau. E groaznic sa te lasi auto-speriat si auto-ingrozit de slujitorii idolilor minciunii si desfranarii autoexilandu-te la Paris pe post de student etern si de acolo sa le dai dreptate hotilor ca prostul cerand o dovada sa crezi. Pana la urma insa a biruit coshmarul fariseilor cersetori de semne si minuni ca sa creada, a reusit sa iasa din Longhorn, asa cum se numea unul din sistemele de operare Windows, scrise in red cod basic denumite asa pentru uz intern.

Din aceste doua exemple rezulta clar ca se poate face schimbarea!.. in bine... pana la urma. Trebuie doar rabdare si perseverenta.

O mostra de analiza politico-economica foarte corecta.
(D-le Cozia, mersi ca mi-ai dat atentie.)

Citate de la frati crestini-ortodocsi
 

Adica in loc sa ne socotim pe noi insine dushmani ai poporului Domnului ne erijam prin mandrie si parvenim la putere si-L socotim pe El dushmanul ”poporului” a carui casta aleasa am fost alesi noi insine prin jocuri de culise si prin viclenii oculte si uneltiri filanlizate cu decizii nedrepte luate la masa ”verde”, lista de ales o facem noi, voi doar raspundeti in locul nostru.

Bineinteles ca Domnul ne-a invatat rabdarea pentru iesirea din chinurile vesnice pe cand baietii ne umple capul cu dorinta realizarii utopiei aici cand nimeni nu mai are nimic de rabdat... si iata abea atunci se realizeaza cat de importanta e femeia si abea atunci incepe omul sa-L binecuvinteze pe Creatorul ei si pe Mantuitorul nostru in Duhul perfectiunilor rabdarii.

Sunt pro dreptul la avort, insa numai atunci cand inteleptii, duhovnici, medici, ingineri, vor fi in stare sa mute embrionul intro alta mama sau sa-l creasca in incubator... caci daca femeia are dreptul la avort si copilul are dreptul la viata. Pana atunci privind la lume trebuie sa intelegem ca suntem 7 miliarde de oameni, de fii ai lui Adam, adica de frati. Daca ne nastem intru Hristos atunci inseamna ca dorim sa-L slujim pe Cel ce a venit sa slujeasca si nicidecum sa devenim rasisti exclusivisti caci ”Blak lives matters”, black poate fi inlocuit cu draci, satei, pacatosi, recidivisti, pagani, răi, femei, copii, sclavi, saraci, prosti, handicapati, politicieni, militieni, securisti, judecatori si toti cei ce traiesc din acuzare.

Daca implinim utopia cum o sa mai rabdam? Iar fara rabdare in credinta si adevar, in ascultare, practic ne ducem sufletele la pierzare caci intrun loc lipsit de ispite, de provocari, de silnicii si de pacate nu mai esti nevoit sa lupti ca sa te dovedesti de drept. Deci cu cat mai rau pe afara, cu cat mai iad, cu atat ai prilejul sa te mantuiesti mai usor... cu conditia sa nu tradezi. Daca te stii tradator, atunci ascunde-te-n buncar, in cotlon si nu iesti ca oricum vin mustele la tine si te incearca ei ca pe monahii zavorati in chilie. Iar lumea oculta a norilor lumesti vine la tine si-ti sta pe suflet toata ziua. Nu te plange ci invata sa rabzi fara sa-L tradezi pe Dumnezeu, fara sa-L acuzi dorind sa nu-L mai asculti si sa-L lasi singur dupa ce L-ai scos din minti ca in locurile goale din intelepciunea Lui sa te bagi ca viermele in mar sa rozi toata ziua stiinte mancand cu capetele din cozile tale blestemate.

Imi vine sa-i zic: ”Domnule, fara-ndoiala ai dreptate”... iata deci aici semnul ereticului care vrea in mod firesc sa laude fratii erectizati care-si lauda profesorii ipocriti care i-au bagat in capcana limbilor de lemn si de fier si de piatra, o perfectiune a intunericoolui lipsita de Har, in stil german sau anglo-saxon, care-ti arata mercedesul si rols-roysul in comparatie cu magarul pustnicului sau cu dacia aia veche a romanului de la oras, sugerandu-ti sa-l crezi pe cuvant de pioner al stiintei si cunoasterii si sa-i devi sclav benevol, uitand sa mentioneze ca Dacia, Maritza, AROul nostru sau cum vrei sa-l numesti erau masini vii, nu te lasau la greu iar cand simteau ca vrei sa mergi la pierzare nu mai porneau si cand te razgandeai si mergeai la lucru ca prin minune porneau. Orice lucru facut fara rugaciune, oricat e de perfect ca sa-ti ia ochii si mintile e o desertaciune caci sunt lucruri moarte si te vor chinui si daca nu le vei distruge tu ca nebunii care-si distrug operele atunci le vei purta grija pana ruginesc si le manca moliile altora si in ambele cazuri pierzi mult timp in nimicuri tot mai departe de Calea mantuirii. Deci in mod evident crestinul nostru este tzepuit de ideologii materialismului comercial si imperialist, deveniti la randul lor, mari profesori, lingusind defapt Averica... ca cica ne da verbe si arme, nu gratis ci pe bani grei cu care sa ne omoram intre noi, fratiile ortodoxe, uitand ca suntem la baza crestini, si neglijand adevarul ca noi avem arme din belshug: saracia in Duh, Crucea, apa sfintita, cele 7 sfinte Taine, Cuvantul, Harul, rugaciunea, Invatura dreptei Credinte, postul, curatenia si pocainta, smerenia si umilinta, rabdarea pana la sfarsit a oricaror ispite, incercari si provocari, arme multe si adevarate care iata pot spulbera orice duh necurat din mintea, sufletul si inima proprie, inclusiv din trup si din acasa si apropiere iar aproapele si vrajmasul vazand poate constata si lua aminte ca el insusi se vinde ca fraierul tzepuit mare tzepuitor risipindu-se in lupte si razboaie desarte evitand adevartul mare razboi, Cel al Domnului cu copiii Lui.

De la un frate crestin-ortodox
 

Am bolduit indemnurile de la Dumnezeu. Toate astea sunt bune si frumoase insa sunt doar initiative personale, pana la urma ele devin sinecuri erectice pilite si privirilegiate. Ma intreb cand incepem sa auzim pe Dumnezeu ca sa-L ascultam caci fara rugaciune si curatenie-post pentru Har si Cuvant totul merge spre desertaciuni si rautati in care te vei incorona ca cea mai mare desertaciune a desertaciuniunilor... trezindu-te prea tarziu fortat de-mprejurari sa-ti dai seama ca ai ratat toata viata ceea ce era mai important... aplecarea spre Dumnezeu... ca sa faci voia Lui si nicidecum a ta sau a lumii lumii.