Cum gasesc un duhovnic potrivit sufletului meu?
 

Stiu ca e o intrebare foarte des intalnita insa chiar am aceasta indoiala:
Cum stiu ca am gasit un duhovnic bun? Prin bun vreau sa zic un duhovnic pentru sufletul meu, nu am asteptari de perfectiune.
Va rog sa nu judecati dar
Ma aflu in situatia in care in ultima vreme am dorinta foarte mare de a ma impartasi. Cred cu tarie in taina impartasaniei, si in ultima vreme cand asist la Taina Impartasaniei la Liturghie ma bucur sincer pentru cei care o primesc. Nu m-am mai spovedit si impartasit de nu mai stiu exact cand, cred ca sunt peste 15 ani. Nu am fost niciodata agnostica, atee, nu m-am "suparat" pe Dumnezeu, nu l-am negat ba chiar de multe ori am simtit ca imi e alaturi dedsi eu am cam uitat de legatura cu EL. dar pur si simplu a trecut timpul si cred ca am avut perioade in care am cazut intr-o oarecare "uitare". Am mers in Biserica desi nu regular dar nu, nu m-am mai Spovedit si Impartasit. Am mentionat ca imi doresc foarte mult in ultima vreme sa ma impartasesc pentru ca, desi gresit, recunosc ca asta a fost prima dorinta si cumva priveam intr-o oarecare masura Spovedia ca ceva ce imi sta in cale. Nu pentru ca nu cred in Taina Spovedaniei ci pentru ca mi-e teama de greutatea de a gasi un duhovnic adevarat. Nevoile sufletului la varsta asta 30+ sunt altele decat cele cand eram copii/adolescenti, eu ca si persoana cred ca m-am apropiat altfel de Dumnezeu acum si ma tem ca nu voi gasi un duhovnic potrivit mie. Si nu as vrea ca mersul la Spovedanie sa il fac doar pentru ca " trebuie". Nu as vrea sa imi bat joc.

Foarte buna aceasta din urma hotarare.
Pentru ca de cam 15 ani nu te-ai spovedit si ca ai 30+, se pare ca "te-ai maturizat" fara sa dai atentie suficienta curatiei tale, iar spovedania ta ar semana intr-un fel cu prima spovada (matura). De aceea hotararea ta de a face o spovada serioasa e foarte binevenita, si cred ca vei reusi s-o faci la manastirea Oasa(daca planul tau nu s-a schimbat) mai bine decat la Bucuresti, mai ales daca le vei spune asta inainte de a ajunge acolo, ca au si ei nevoie de pregatire.

Daca insa vrei sa ajungi la Oasa in iulie deja impartasita, eu as recomanda sa cauti un duhovnic la o manastire de prin Bucuresti, pentru ca monahii sunt mai favorizati in a ajuta aproapelui decat preotii de mir(iertare daca supar pe cineva!) mai ales ca dupa ce te intorci de la Oasa vei continua sa traiesti in Bucuresti, cred.

Incearca telefonic la Cernica, spunandu-le exact ce vrei, tot asa cum ne-ai spus noua; cred ca te vor primi cu atentie deosebita.

Felicitari pentru decizie.

Daca te cheama Dumnezeu, sa ii multumesti!

Du-te la Radu Voda.

Eu te-as sfatui sa nu complici prea tare problema, fa o cruce, spune Doamne ajuta, nu e o ecuatie atat de grea sa te spovedesti.


Cel mai important e sa nu amani prima spovedanie, ca asta schimba multe in viata.


Deci, du-te la o manastire, vorbeste cu un calugar, spune-i durerea si nadajduieste in Dumnezeu ca totul o sa fie bine.


Nu mai complica o problema, nu e asa de greu, spovedeste-te cu nadejde unde gasesti si apoi o sa cauti in timp un duhovnic bun.

Unul bun pe suflet se cauta in timp, pentru tine ideea e sa nu mai amani spovedania.

Poate de asta esti si aici...

Duhovnic bun poate fi și unul care spovedește studenți sau grupuri de studenți și e obișnuit să lucreze cu tinerii știe nivelul lor spiritual, gen duhovnicul ASCOR, cum e părintele Negreanu la Cluj șamd, în București nu știu cine ar fi.

Unii își aleg duhovnicul în funcție de cât de bine predică, dar nu știu dacă asta e întodeauna o regulă, mai întrebi și tu stânga dreapta la tine în zonă de un duhovnic care să aibă răbdare.
Important e să și poți ajunge la parohia unde spovedește indiferent de vreme, lună a anului, că e iarnă/vară, dacă e prea departe, iarăși nu poți ajunge decât rar.

Oricum ca să vezi abordarea fiecăruia, te spovedești la mai mulți despre care auzi că sunt în regulă, ar trebui să ai și referințe despre unii duhovnici de la oameni care s-au mai spovedit la ei.

În Corinteni I - 11 se spune despre cercetare înainte de Împărtășanie.
28. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar.

Multumesc pentru raspuns si pentru recomandari. Sincer, nu mi-am pus in minte sa fac asta neaparat doar cand merg la Oasa sau neap inainte. Stiu doar ca imi doresc cu adevarat. Nu mi-am pus un termen limita sau vreo restrictie. La Oasa voi merge intr-o tabara pentru tineri. Il ascultam de ceva timp pe staretul de la Oasa pe youtube si imi placea mult felul in care explica, vorbea, felul in care se raporta la multe lucruri. Ascultandu-l la un moment dat vorbea de taberele de la Oasa pentru tineri cu atata caldura. Chiar si asa nu am cautat extra sa citesc mai multe despre ele insa mi-a aparut intr-o zi un link cu " au inceput inscrierile" si m-am inscris foarte spontan si simt ca am luat cea mai buna decizie. Nu stiu sa explic de ce, e doar o intuitie.
Legat de ceea ce ai zis ca monahii sunt mai favorizati in a ajuta aproapelui decat preotii si eu ma gandeam la acelasi lucru sincer desi mi-era jena sa o zic in idea de a nu supara. Nu stiu cum sa ma exprim cat mai clar dar desi nu m-am mai spovedit sau impartasit de mult timp consider si simt ca am o alta apropiere fata de Dumnezeu cel putin in ultimii ani dar nu numai. Dar abia in ultima vreme am inceput sa simt cu adevarat si nevoia de a ma impartasi. Ma uitam spre exemplu la preotii de la parohia unde am crescut ( langa casa parintilor mei) care chiar ma recunosc si ma intreaba ce mai fac, cum imi e atunci cand ma mai vad prin Braila la biserica dar nu am simtit nici o chemare sa merg la ei la Spovedanie. Sau poate era si rusinea, nu zic nu. Acelasi lucru il simt si referitor la cei de la bisericuta de langa mine.

M-am gandit si la asta ca se cauta in timp si ca poate important e sa ma spovedesc prima data, sa incep de undeva dar cred ca nevoia si dorinta de a fi o spovedanie reala, profunda si de a gasi un duhovnic pe sufletul meu m-a tot determinat sa ma gandesc, sa aman, sa sa sa.
Mersi mult pentru raspuns!

Nu e vorba de a supăra, monahii din mănăstirile mari au și ei mulți enoriași care-i solicită deci e cam egalitate între monahi și preoții din parohiile mari la nivelul de ocupare, eu mă mir cum pot să țină minte mii de oameni în 20-30 de ani de slujire minim.

Deci un preot de mir iscusit, care are obișnuința și pedagogia să lucreze cu generații diferite e cam la același nivel cu un călugăr iscusit și jertfitor față de aproape, diferența e că mănăstirea poate fi în alt județ sau la zeci/sute de km și nu ajungi lunar, că e iarnă, că e frig, că vremea, că prețul combustibilului șamd, nu e bine nici să fie prea departe duhovnicul.

Când au fost restricțiile nu puteai ieși din localitate dacă nu făceai naveta cu locul de muncă că n-aveai ce trece justificativ, deci ajungeai tot pe la bisericile din apropiere.

Gândește-te că epoca de maximă forță au fost anii 90 când călugări și duhovnici cu autoritate precum părintele Galeriu, Cleopa, Ioanichie Bălan, Sofian Boghiu trăiau, atunci erau pline Bisericile e adevărat că erau mai puține, de acum totul merge în jos.

Acum numărul credincioșilor scade, scade și numărul călugărilor din obște, sunt mănăstiri în care nu mai vine nimeni, din cauza depopulării, emigrării, desacralizării accelerate, nesimțirii, pierderii timpului etc.

În următorii 15 ani va fi și mai rău decât acum, poate sunt ultimii ani în care mai e spiritualitate ortodoxă, din spate tinerii nu prea mai sunt interesanți, din două sute de mii care se nasc într-un an, nu știu dacă sunt 10.000 practicanți asumați într-o generație care din tinerețe să învețe și să aplice spiritualitatea.

Noi nu avem decât azi, mâine nu se știe ce va fi.

În București sunt peste 150 de parohii, deci ai de unde să alegi, dar tu poate ai o reținere pt că crezi că ei te judecă fiind în apropiere, dar nu e chiar așa, oricum trebuie să te rogi să întâlnești duhovnici care să ajute spiritual.

Monahii sunt retrasi din societate, n-au raporturi sociale, si isi dedica tot timpul lui Dumnezeu si, la fel de mult, aproapelui daca sunt solicitati; n-au de ce sa se grabeasca, nu-s presati de reguli de societate, au timp de rugaciune si de meditatie.
Da, sunt mai favorizati.

N-am stiut ca staretul de la Oasa te-a convins deja, dar mizand pe cele de mai sus, contam exact pe cele pe care tu le-ai auzit de la el; sunt ca o garantie ca fata de el te poti deschide de tot.

Simt ca tu vrei sa-l... creditezi pe duhovnic cu incredintarea unor "secrete" de care ti-e greu sa te desparti, dar nu pentru ca ti-s dragi, ci pentru ca-s rusinoase, iar astfel fata de duhovnic tu vei ramane oarecum... "murdarita", pe cand fata de ceilalti din jur iti vei pastra statutul public "nepatat".
In acest caz mi se pare, te rog sa ma ierti, ca pui pret prea mare pe mandria care ti s-o fi semetzit in anii nespovediti.

Am ajuns la concluzia asta din recunoasterea ca spovada e un impediment in calea impartasirii si ca rusinea in fata preotilor copilariei e o alta piedica spre spovada.
De aceasta "mandra"(orgolioasa) alexa creata trebuie sa te debarasezi!
Tu trebuie sa-l convingi pe duhovnic prin smerenie ca esti onorabila, nu mandra si inchipuita; vrei sa te schimbi fiindca nu erai pregatita sa rezisti conditiilor care au favorizat greselile.

Nu sunt așa retrași din păcate, cel puțin nu în toate mănăstririle, au internet în multe mănăstiri, deci zgomotul-neliniștea din lume intră și peste ei, dacă n-au net sunt căutați pe telefonul mobil.

Mănăstirile din mijlocul orașului sunt ca niște parohii de mir, doar că scapă de obligația de a caza mireni, deci poate au avantajul acesta față de mănăstirile mai retrase.

Au tot felul de obligații care-i pot scoate în afara mănăstirii cel puțin starețul și cei responsabili, au acte de dus la mitropolie gestiuni de tot felul contabile șamd, autorizații să tragă utilități, au de căutat materiale de construcție etc.

În România se muncește mult fizic în mănăstiri, cel puțin așa am auzit, că au treburi agricole-gospodărești și le rămâne puțin timp pentru pravila personală sau pt un program de slujbe zilnic.

Vine societatea și peste ei, dacă au 50-100 de mireni / săptămână de vineri până Duminică inclusiv, e ca un aeroport mănăstirea, deci liniște nu mai e.
Iar dacă nu mai vin mireni o duc greu economic și poate se închide.
Câteodată mâncarea la mănăstire chiar și de post, poate fi mai bună decât ce au unii mireni mai săraci pe masa zilnică.

Cei din Patericul Egiptean nu aveau nevoie de aprobări scrise, hârțogăraie să se stabilească la pustie, nu aveau curent electric, acum monahismul e sub un anumit control birocratic cel puțin, doar la pustie poate sunt mai liberi.

Nu mai sunt multe slujbe la candelă cum erau pe vremuri.

Nu văd nicio diferență între duhovnici de mir experimentați și cu pedagogie aplicată pt fiecare vârstă și monahi îmbunătățiți, dovadă că unii duhovnici de mir s-au călugărit pe finalul vieții, ex părintele Sofian Boghiu.

Profunzimea nu vine prima data vine in timp dupa ani de spovedit cand incepi sa te schimbi...

Acum nu faci decat sa amani prima spovedanie.

Profunzimea vine dupa ce inveti sa stai in Biserica si te asezi.

Deci fugi la prima Biserica si te spovedeste si intra in randuiala. O sa iti foloseasca de 100 de ori mai mult decat sa stai prinsa in ganduri.

Acum stai pe ganduri si te fierb gandurile astea... lasa-le in pace si mergi mai departe.

Multumesc mult pentru raspunsuri si chiar sunt de ajutor.
Nu am "secrete" mari sau lucruri de genul asta si nu o spun acum de dragul de a pastra o imagine caci oricum asta e un mediu virtual. Bineinteles ca nu-s mandra de tot ce am facut, ba dimpotriva, bineinteles ca am gresit mult dar nu am "secrete" mari ascunse, persoanele cele mai apropiate mie ma stiu si cu binele si cu raul. Imi doresc sa merg sa ma spovedesc si sa ma impartasasesc pentru ca simt ca sufletul meu are nevoie de asta si simt ca m-as apropia mai mult.

Rusinea asta asa cum am numit-o nestiind cum sa cataloghez altfel, e mai degraba pentru tot ca ansamblu. Odata pentru ca nu am mai fost de atata timp si poate ma tem de judecata asta " De ce nu ai mai fost" si apoi pentru ca na, e normal, cred, sa imi fie rusine, de un om care vreau sa imi fie duhovnic cu adevarat mai ales dupa atatia ani de lipsa in care se strang lucruri in sufletul omului putin cate putin.

Daca as vrea doar sa " termin cu asta odata" nu mi-as pune atatea intebari si griji legate si de un duhovnic potrivit mie.
Dar imi doresc ca aceasta Spovedanie sa fie reala, odata sa ofer eu respectul cuvenit si apoi da, imi doresc sa fie omul potrivit care sa ma calauzeasca in relatia cu Dumnezeu de acum nu doar sa merg pentru ca "ar trebui sa mai merg si eu" Iti spun sincer ca am fost tentata sa actionez asa in perioada postului Mare in dorinta de a ma impartasi in noaptea de Inviere dar am renuntat pentru ca simteam ca nu e bine.

Recunoasterea sincera a gandului gresit de la inceput ca spovada era un "impediment" in calea Impartasirii e legata, asa cum am zis in primul text, de grija asta a greutatii gasirii unui duhovnic potrivit si cum sa stiu daca e potrivit si da, e legata si de rusine.

Poate ca judec si poate ca e gresit ca fac asta si imi cer iertare dar uitandu-ma in jur la anumite categorii de preoti care dau impresia prin anumite atitudini ca privesc slujirea doar ca o meserie si poate ca pe alocuri nici nu cred in unele Taine, parca asta alimenteaza inca un pic grija gasirii unui duhovnic potrivit.

Cand spun de un duhovnic pe sufletul meu si de o relatie de profunzime nu ma refer si nu am asteptari sa ating eu o profunzime din prima. Astea vin cu timpul, cu smerenie si efort. Dar da, am asteptari sa simt o legatura sufleteasca, sa simt ca imi e duhovnic si nu " cineva la care merg la spovedit doar pt ca asa e randuiala"

Legat de Oasa, poate ca cine stie, asa va fi! Nu stiu inca daca in acea tabara ma voi si spovedi/impartasi, daca au timp pentru noi toti fiind destul de multi ( nu am inca aceste detalii) insa oricum am o intuitie si un sentiment pozitiv legat de ce se va intampla/cum ma voi simti acolo. Chiar daca pe durata taberei nu se va putea intampla asta (spovedi/impartasi) daca o sa simt cu adevarat ca vreau sa fac asta si acolo o sa gasesc o modalitate sa revin.

Cand spun de un duhovnic pe sufletul meu si de o relatie de profunzime nu ma refer si nu am asteptari sa ating eu o profunzime din prima. Astea vin cu timpul, cu smerenie si efort. Dar da, am asteptari sa simt o legatura sufleteasca, sa simt ca imi e duhovnic si nu " cineva la care merg la spovedit doar pt ca asa e randuiala"

Poate ca ai dreptate. Cu siguranta exista multi preoti ( cred ca la asta te referi prin duhovnici de mir/ scuze eu vorbesc in termeni simplu, nu am studiat teologia) care pot fi duhovnici foarte buni. Dar eu o vad mai mult ca pe ceva de suflet decat ceva pedagogic.
Eu nu mi-am setat/ nu m-am gandit sa fie neaprat calugar sau neaparat preot dintr-o parohie din oras ci pur si simplu sa imi fie un duhovnic potrivit.

N-ai decât să încerci și să vezi, mergi la mai mulți preoți să te spovedești și vezi, cred că la una din trei parohii minim găsești un preot care să aibă răbdare, să nu se grăbească și să nu fie nici distant, flegmatic, să fie spovedanii pe repede înainte.

Important e să te spovedești și-n afara posturilor Nașterii Domnului și Paștilor, când e coadă mai mare și dă impresia că e așa tot timpul, dar nu e tot timpul aglomerat peste tot.

Ba da au timp te înscrii din prima zi dacă e cu liste de așteptare, eu îți recomand să mergi la părintele Iustin, cred că acolo e cel mai bine.

Da la preoți de parohie, nu preoți călugări ( ieromonahi) mă refeream, stai liniștită că aici nu te judecă nimeni, nici eu nu am făcut teologia.

E bine așa, eu am făcut și un thread cu periplul pe la mai multe parohii, eu o să merg la cât mai multe posibil, văd stiluri diferite de a predica, din păcate în unele locuri se cântă Tatăl Nostru de către cor în altele nu, asta îmi dă o oarecare senzație stranie, mi se pare că slujbele ar trebui să fie peste tot la fel .

Acum că e cald afară e o ocazie de spovedit prin mai multe locuri, singura chestie e cu programul că nu ai de unde să știi când spovedește un anumit preot, fiecare parohie cu zilele ei pt spovedanie, asta mă cam enervează sincer.

Mă uit care preot are predici și lecturi, dacă are răbdare, să nu fie distant, mai caut referințe de la alții, problema e că unii preoți sunt mutați mai ales la mănăstiri pe unii îi mută, alții mor, iar din spate dintre cei tineri nu văd să vină mulți preoți cu dedicație față de această vocație/slujire.

Confirmarea inscrierii o am deja. De dus ma duc cel mai sigur. Singurul lucru care poate interveni e sa se intample ceva la munca dar nu cred. Deja mi-am cerut si zilele de CO pt atunci.

Ma refeream ca nu stiu daca pe perioada taberei vor avea timp pentru toti participantii ca pe langa activitati sa si spovedeasca/impartaseasca. Iti dai seama ca m-ar bucura enorm dar daca nu am mai fost niciodata pana acum, nu stiu exact.

Legat de parintele Iustin, da, il urmaresc de ceva timp in anumite cuvantari care sunt inregistrare pe Youtube.

Acum ca zici da, si eu ma obinsuisem sa aud cantat Tatal Nostru la parohia de langa casa parintilor mei dar aici, in Bucuresti langa cea de langa casa mea doar se spune, nu se canta. Bine, recunosc ca eu nu am dat mare importanta la lucrurile astea, mi se pare ca altele mai de suflet sunt mai importante.

Si da, ai dreptate ca trebuie incercat. Pana nu incerci nu ai de unde sa stii.

Mă refeream că la ușă la spovedit la părintele Iustin e mai coadă, decât la alții e posibil să se facă liste de așteptare, m-am spovedit eu mai demult la Oașa la un alt preot, te asculta nu zicea nimic și gata spovedania, nu vreau să-i dau numele pt că nu știu dacă acum mai e așa, dar atunci am înțeles de ce se înghesuiau mulți la părintele Iustin.

Ba da e timp, în prima zi când ajungi indiferent cât e oboseala de mare poți să mergi, se face slujbă de la 3 noaptea iar de la 5 spre 6 vine prin camere să cheme la slujbă.
Atunci în ziua sau noaptea aia să fii pregătită să te spovedești, cel puțin în prima zi e timp după, nu știu, dacă e Hram mai vin și pelerini la mănăstire și vor fi ocupați cu pregătirile spre finalul taberei.

În unele locuri se cântă Tatăl Nostru pentru a face pe plac corului și mirenilor, pe mine mă deranjează pentru că o consider o inovație, adică dacă Hristos a rostit nu a cântat Tatăl Nostru cine sunt aceia să facă ei ceva suplimentar ?
Cum ar fi să se cânte și Crezul ?

Iar pe ansamblu mă deranjează că e o brambureală, adică Liturghia ar trebui să înceapă în tot orașul la o anumită oră nu în unele la 9 30 în altele la 10, când unii sunt la crez alții sunt abia la Evanghelie, nu mi se pare corect.
Împrăștierea nu aduce nimic bun în Biserică.

Păi nu mai ai ce pierde s-ar putea pe viitor să nici nu mai fie așa mulți duhovnici.
Pe duhovnicii anilor 90 i-a încercat prigoana regimului în anii 70-80, dar pe cei hirotoniți după 2022 nu cred că au mari încercări din care să iasă mai lămuriți în credință.

S-ar putea ca epoca de aur a râvnei pentru Biserică să fi apus în anii 2007-2010, de atunci să fie o scădere de fapt chiar dacă s-au mai construit în unele locuri.

Sa fiu sincera daca e sa existe timp pentru spovedanie cat voi fi in tabara de la Oasa (eu nu imi faceam sperante ca ma gandeam ca nu va fi timp) tot la parintele Iustin imi doresc si eu.
Pentru ca de fapt prin prisma lui am descoperit si aceasta tabara si pentru ca imi place foarte mult sa il ascut si de la distanta ( pe youtube) si imi transmite o anumita caldura. Daca spui ca in timpul taberei isi fac dansii timp si pentru a ne spovedi cu siguranta voi sta la coada la parintele Iustin.

Mersi mult de informatii, chiar ma ajuta sa stiu de la cineva care a fost. Eu ma gandeam ca poate nu e timp pentru atatia oameni si nu imi faceam sperante, o vedeam ca pe un bonus daca e sa se intample.

Nu e timp pentru atatia oameni?
Nimeni nu e intr-o situatie ca a ta. Tu nu te duci intr-o tabara, te duci in audienta la Iisus Hristos, Care te asteapta in mod special ca sa te curatesti.
Insist sa le spui asta de la bun inceput, adica fara nicio rusine inainte de a ajunge acolo(pe e-mail), ca sa stie si ei ca ai un statut separat, ca vrei sa te cureti de la bun inceput, iar restul taberei sa-l petreci in deplina curatie; daca vei face asa vei fi surprinsa de cate fericire vei primi, iar apoi(dupa tabara) vei avea timp, harul si puterea(experienta) sa gasesti pe cine vrei pentru ca-L vei avea in inima pe Iisus Hristos.

20. În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.(In14,20)

Este timp, stau preoții și spovedesc până la ultimul, trebuie doar să fii pe fază și să ai deja mental cam o schiță despre ce o să zici la spovedanie..

Mersi fain de indemn! O sa iau in considerare asta pana atunci. Sincer, nu mi-as fi dorit sa ies in evidenta, sau sa cer vreun tratament special asta mai mult din respect. Pe de alta parte poate ai dreptate ca "iar restul taberei sa-l petreci in deplina curatie; daca vei face asa vei fi surprinsa de cate fericire vei primi"

Tot asa de sincer, dupa spovada vei avea o alta optica deoarece prin botez esti angajata la respect fata de inima ta in primul rand, iar abia apoi fata de cei din jurul tau.
Pe de alta parte, poate ca ceilalti vin acolo deja spovediti si impartasiti, sau poate ca revin la Oasa dupa experienta altor editii anterioare, astfel ca, poate, tu poti iesi in "contra-evidenta".

Seful taberei este Iisus Hristos, iar insasi tabara toata este o sarbatoare pentru ca in numele Lui si a curatiei Sale sunteti chemati si asteptati.
Crezi oare ca ei, organizatorii, nu se spovedesc si impartasesc ca sa va astepte la fel de curati ca Seful taberei? Sarcina curatiei tinerilor si-au asumat-o ca o misiune.

De le bun inceput am spus ca Oasa ti s-ar potrivi perfect. Nu e o tabara cetateneasca, e o tabara duhovniceasca. Cu cat le vei spune mai devreme cererea ta, cu atat mai bun va fi rezultatul si mai curata inima ta.

Inteleg si o sa fac tot posibilul/ tot ce tine de mine sa merg la spovedit in primele zile de sedere acolo. Doar nu vroiam sa imi atribui un status de "mai importanta"
O sa le spun situatia mea doar ca nu o punctez " bagati-ma pe mine in seama prima ca e mai important/grav etc la mine"

Aici cred ca e un pic prea dus la extrema. Nu cred ca ies in "contra-evidenta" sau ca sunt cumva mai nedemna pentru ca nu am mai fost. Spoveditul il fac pentru mine si pentru Dumnezeu , nu ca sa ma "compar" sau egalez cu altii.

Oricum concluzia e ca voi vorbi cu dansii si ca ma voi ocupa de acest aspect si mai ales ca oricum ar fi abia astept perioada aceea pentru ca simt ca va fi benefica si frumoasa pentru sufletul meu.

O să fie bine, nu trebuie să dai niciun mail, telefoane etc, te interesezi când ajungi acolo la grupul care se formează când spovedesc preoții și cine unde spovedește și te pui la coada respectivă, te trezești mai devreme dacă spovedește de la o anumită oră și gata.

Așa e oricum nu-ți mai fă griji, se schimbă generațiile și de studenți care merg, deci mai mereu sunt oameni noi pe acolo.
Dacă vin oameni care au mai fost e timp mai mult, că nu mai au ce spovedi deci durează mai puțin la ei, deci nu trebuie griji, tabăra oricum durează.

Ma bucur.

Nici nu stii cat esti de importanta pentru Hristos; El Si-a dat viata pentru tine (si pentru mine).
Numai actionand cu maxima determinare ne putem schimba gandirea(conceptia, mentalitatea) ca sa ne ridicam la pretuirea Lui.

Nicaieri n-am spus sa te bagi prima, ca esti mai importanta ca altii, sau ca esti nedemna (din contra, am spus ca esti onorabila), insa pentru tine inima ta este cea mai importanta. Daca le spui si lor ca de 15 ani nu te-ai spovedit, ei(cu experienta lor!) te vor pune in rand cu ceilalti la locul cuvenit, adica printre primii, vei vedea.

Da, recunosc ca Iisus Hristos e "extremist"; eu nu-s(din pacate).
Am vrut sa te apropii mai mult de Iisus Hristos considerand ca si tu vrei mai mult de la Liturghie, impartasindu-te.

Iarta-ma, n-am vrut sa te indispun!

Nu tre sa iti ceri iertare, n-ai facut nimic rau, doar ai spus ce crezi si cel mai sigur cu intentie buna. Nu am fost indispusa.

Te inteleg.

Nu am spus ca esti extremist in nici un caz ci doar ca priveam ca partea cu "contra-evidenta" un pic la extrema opusa.

atunci, am dedus eu gresit din acel "contra-evidenta"

Stiu, iti multumesc. Simt intentia buna, nu te ingrijora.
Eu iti multumesc, va multumesc de fapt! Chiar au fost de folos sfaturile si cuvintele voastre.

Revin sa va mai bat un pic la cap! Scuze!
Daca ati fost atat de deschisi si de ajutor cu mine si va multumesc profit de bunatatea voastra sa va mai cer un sfat.
Din nou poate pare o intrebare prosteasca sau copilareasca dar :
Ce rugaciuni sau ce as putea sa citesc inainte de a merge la spovedit in Iulie. Exista anumite rugaciuni sau lecturi care ar putea pregati sufletul mai bine?
Eu ma rog vorbind cu Dumnezeu pur si simplu, multumindu-i dupa ce spun Tatal Nostru.

Nu-ți mai fă atâtea griji.

Există cel puțin o rugăciune înainte de spovedanie în mai toate cărțile de rugăciune, dacă nu ai una caută în cuprins înainte să o cumperi din orice magazin Bisericesc exemplu de rugăciune aici :

https://www.resurse-ortodoxe.ro/text...-de-spovedanie

Pe net sunt chiar mai multe, dar eu am găsit cam o pagină în cartea pe care o am, cele înainte de împărtășanie ar fi mai multe.

Cât despre lecturi care ar ajuta la pregătire, există celebrele îndrumare de spovedanie, unii nu sunt de acord cu ele, alții spun că au doar un rol orientativ nu sunt exhaustive nu pot cuprinde tot ex:

Ioachim Pârvulescu Sfânta Taină a spovedaniei pe înțelesul tuturor:
https://ia902700.us.archive.org/8/it...povedaniei.pdf

Daca ne ceri sfatul noi iti multumim ca ne invrednicesti cu cererea ta.

Foarte bine faci ca spui Lui cu cuvintele tale multumirile si rugaciunile tale.

Parerea mea e ca, asa bine s-au aranjat toate lucrurile incat, parca e momentul perfect sa le ceri celor de la Oasa sa-ti recomande ei o rugaciune speciala zilnica pentru ca sa te pregateasca pentru spovada de la Oasa fiindca tu ai restante serioase (de ... ani) si nu stii cum e mai bine.
O astfel de cerere nu te umileste, ci te smereste.

Insa daca "inertzia" nu te motiveaza sa faci asta, iti propun lincul de mai jos, care e mai potrivit pentru momentul de dinainte din ziua de spovada, insa din linc poti citi pana atunci in fiecare dimineata cu scop de pregatire Rugaciunea de umilinta catre Domnul nostru Iisus Hristos(aprox 2 minute). Eu o propun dimineata pentru a ramane in subconstient toata ziua, ca o deviza a zilei.

https://www.aparatorul.md/rugaciuni-...de-spovedanie/

Multumesc mult de recomandare. Am sa incerc Rugaciunea de umilinta. Din resursa online data de tine am recunoscut cateva pe care le mai aud la liturgie cum ar fi psalmul 50.

Cine stie, poate imi fac curaj pana in iulie sa fac si asta.

He he, cand e chiar ceva important si de suflet e in natura mea sa imi fac griji. Glumesc! Sau nu chiar. E un semiadevar. Legat de rugaciune nu era neaparat o grija in sensul de teama ci mai mult o dorinta de cunoastere daca e ceva ce pot sa fac care sa ma ajute in demers.


Multumesc mult pentru recomandari!

Într-un fel e normal, simți vibrația Tainei Spovedaniei care ar trebui să fie Taina despătimirii sau arta șlefuirii sufletelor, e o școală duhovnicească de fapt.
Dar te vei mai spovedi de sute de ori de-a lungul vieții, deci n-are rost să te consume prea tare.

Eu mă refeream să nu-ți faci griji că deranjezi șamd, eu dacă eram preot sau cu studii teologice m-aș fi bucurat să fi fost „deranjat” cu întrebări despre Spovedanie, sau despre Omiletică, Catehetică, Dogmatică, Canoane , Istorie Bisericească Universală și Românească, în momentul în care nu va mai fi preocupare deloc, se vor închide multe biserici, se vor demola, se vor transforma în muzee, baruri, cafenele.

Oricum Biserica din România(partea văzută) va apune odată cu demografia ei, deci ce va fi peste 20 de ani sau peste alți 32 de ani cât s-au scurs din 90, cred că nu va mai semăna cu nimic din ce e acum, chiar dacă mai rămân 500 de oameni care se roagă la pustie sau într-o grotă și Biserica nu va fi biruită niciodată, pe mine mă interesează partea civică a Bisericii, cea văzută.

De aranjat sa stii ca intradevar mi s-au aranjat bine lucrurile de la bun inceput. Nu stiu cat de mult merit dar sunt imens recunoscatoare pentru ca toate ma ajuta sa ajung acolo. Si inca continua sa imi favorabile.
Pana si partea cu transportul care ramasese inca in asteptare pana acum (dar pe care eram determinata sa o rezolv pt ca nu concepeam sa nu ajung) s-a asezat intr-un mod neasteptat si nu mai e nevoie sa imi fac griji cum sa combin 3 mijloace de transport in comun ( unele care nici nu circulau decat in timpul saptamanii etc ).