![]() |
Doamne ajuta!
Va rog imi poate da cineva mai multe detalii despre calugaria alba? In ce consta? Care ar fi diferentele intre aceasta forma de vietuire si calugaria din manastire? Va multumesc mult, Angela |
Citat:
Ideea principala este de ce iti doresti sa cunosti despre asta! Restul...mai discutam...:) |
Dalia are dreptate, totul trebuie facut sub indrumarea duhovnicului. Dar mai intai cerceteaza-te bine. Calugaria nu e usoara. Dumnezeu sa-ti ajute sa iei decizia cea mai buna.
|
Calugaria alba este reala pentru calugarii care sint prigoniti, cum a fost la noi prin desfiintarea minastirilor. Altfel , pentru celibatari , doar ca exprimare metaforica se face asemanarea cu viata de calugarie. Nu exista decit o rinduiala de calugarie, prin slujbele de depunere a voturilor monahale, si intrarea in supunere fata de staret.
|
Asa este.
|
Eu stiu ca acesta calugarie alba este atunci cand hotarasti sa-ti duci viata in lume dupa o randuiala monahala. Dar, atentie sa nu smintesti! Cu intelepciune1
Cine stie mai mult, rog sa scrie aici. Doamne ajuta1 Elly |
,,Calugarie alba", este trairea mirenilor in deplina curatie, ascultare de duhovnic si de Dumnezeu,pe care o pot anumiti crestini care aleg sa nu se casatoreasca, cei care divorteaza si nu mai vor sa se recasatoreasca, vaduvii. Doamne ajuta:)
|
Castitatea minus ascultarea si saracia in lume
|
Citat:
|
Calugarie alba????
Dar asta de unde ati mai scos-o??? Exista si calugarie neagra?...si daca da,care este diferenta intre ele?...ca poate eu trebuia sa ma duc la aia alba si am nimerit la aia neagra...motiv pt care uite,ca pana la urma am plecat si de acolo. Astept lamuriri dar argumentate,nu asa sa ne aflam in treaba,ca pareri am si eu destule. |
Mai Clausemi,m-ai facut sa rad,este mare nevoie de asa ceva in lumea in care traim.Se pare ca ai "gustat "putin din calugaria "neagra",si e bine ca intorcandu-te,totusi,ai ramas cu simtul umorului.Asa zisa calugarie alba o manifesta aproape oricine se hotaraste sa se calugareasca,aceasta este aproape inevitabila,pentru ca odata ce se naste dorinta de-a imbratisa viata monahala,lucrurile din viata ta,lumeasca fiind,capata o forma religioasa mai accentuata,ca o pregatire pentru ceea ce intentionezi sa faci.Nu stiu cine a inventat aceasta notiune de calugarie alba,pentru ca daca intentia nu este precedata de adevarata calugarie,eu nu-i vad rostul in societate.......dar,ma rog!,in lume exista atatea si-atatea lucruri,aceasta de ce nu ar avea loc,pentru cine doreste s-o adopte.
|
ory
Eu simtul umorului si veselia le-am avut de cand m-am nascut si cu ele am sa mor...ca-mi zicea si mama cand eram bebe mic am fost foarte bolnava,numai prin spital statea cu mine si cu toate astea de cate ori ma trezeam din somn si dadeam cu ochii de mama incepeam sa rad,ceea ce fac si pana in ziua de azi.:D in cida faptului ca,poate aveam dureri sau probleme. Altceva..eu nu am gustat putin din calugarie...cativa ani nu stiu daca este putin pt lumea asta...dar stiu ca pt Hristos si Imparatia Lui e cam nimic,adevarat. Iar prin ceea ce mi-ai raspuns ai pus punctul pe I :"daca intentia nu este precedata de adevarata calugarie,eu nu-i vad rostul in societate." Foarte adevarat...tocmai de aceea am fost asa ironica in postarea de mai sus,ca-i vad pe cate unii cum se invart singuri in cerc pana ametesc si pe urma stau si se intreaba de ce sunt ametiti??? Consider ca cei care practica asa zisa calugarie alba habar nu au ce vor in viata si nici nu cred ca stiu cam pe ce lume sunt si cam cum se mananca Painea cea adevarata pe drum corect si sanatos. |
Citat:
|
ma intreb cum au ajuns atunci draga euftalia sfinti unii calugari si nevoitori prin rugaciune multa. acel Doamne, Doamne se refera la cu totul altceva. intreaba pe duhovnic la ce s-a referit Iisus si cu acele cuvinte "mila voiesc, iar nu jertfa". puneti in fata persoanele de pe acest site imaginea unora care se roaga si chiar cred in Dumnezeu si vei intelege mai bine pe ceilalti.
toata lumea pune cuvantul fanatism ca si emblema pentru o persoana care apara traditia sau practica ortodoxa. daca aceasta inseamna ca este fanatismul, atunci da eu sunt fanatic, iar acele persoane care lasa de la el calcarea sfintelor porunci ale lui Dumnezeu NU e fanatic. fanatismul la care se refera cei care pun aceste etichete nu se poate naste din dragoste pura, platonica, agape si din rugaciune. pot sa ma bat si sa lupt la sange cu un eretic fara sa fiu fanatic in acel sens al cuvantului. nu pot lasa un eretic sa pangareasca Biserica pentru ca unii sa nu imi spuna fanatic. sa nu simti resentiment la ceea ce am scris caci am scris din dragoste pura fata de Biserica. Doamne ajuta. |
Darius,si eu am pus accent pe dispretul fata de fanatici ori habotnici,dar a se intelege adevaratul sens acestor genuri de oameni,si anume.faptul ca fanatism nu inseamna a te exprima dogmatic,a iubi pe Dumnezeu prin pura si nestirbita randuiala,ori a fi un crestin autentic,fanatismul pe care-l detesta unii oameni este reprezentat de cei care inteleg intr-un sens gresit credinta si voia lui Dumnezeu,ajungand pana a distruge,a ura cu putere sau chiar a incalca dogma religioasa,culmea,prin considerente pretinse profund religioase.Cum sunt considerati,de ex musulmanii care-si exprima credinta prin razboi si varsare de sange,prin instigare la ura si dispret fata de semeni,ori Insusi Dumnezeu s-a dat exemplu de iubire,blandete si nediscriminare spre invatarea popoarelor.Am cunoscut pe mama unei prietene,femeie foarte credincioasa,care datorita faptului ca fiica ei a facut baie a 2a zi de pasti(fiindca avea o intalnire importanta),a inceput sa o dea diavolului in repetate randuri,sa o renege ca fiica si multe alte ocari aruncate fara noima asupra alelei fete,in opinia mamei,din credinta si respect fata de sf.sarbatoare.Nu mi se pare corect!Sunt multe femei mai varstnice f.credincioase care tin multa manie in suflet pe cei mai putin religiosi,si ajung chiar la conflicte pe care nu le mai remediaza,si astfel se impartasesc bine mersi fara sa tina cont ca este foarte importanta iertarea fata de semeni,considerand ca daca semenii sunt pacatosi nici nu merita osteneala.Psalmul 50 spune;"...jertfa lui Dumnezeu,inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi!"
|
Citat:
|
Fratilor, pe acest forum de comunicare, am "auzit" si eu doua lucreuri pe cat de noi pe atat de ciudate:"casatorie alba" si calugarie alba".Sunt oare niste noi inventii sau sunt eu cazuta din luna?
|
Citat:
1.casatoria alba este intalnita in unele situatii; fie nu mai vor sa aiba copii,fie unul dintre ei are o neputinta trupesca, fie...alt motiv binecuvantat de duhovnic. 2.calugaria alba este intalnita la cei care se pregatesc din lume pentru manastire si se incearca inca de aici.Ei inca nu au depus voturile,nu sunt vietuitori in manastire.Deci e o stare intermediara. In amandoua situatiile trebuie discernamnt si ascultare de duhovnic! |
Citat:
|
Citat:
|
Nu avea legatura cu contextul.
|
Citat:
:thumbsup: eu din cate stiu calugaria este o apropiere de Dumnezeu...ea se face cu ajutorul renuntarii la viata LUMEASCA si dedicarea acesteia Lui Dumnezeu... sa nu mai spi niciodata ca, calugaria este o exagerare... ai fost vreodata in vreo manastire?? ai stat vreodata acolo cateva zile?? daca nu, TE ROG eu tare mult sa te duci si vom vorbi mai multe ulterior.. |
Calugaria alba ... cununie alba ... magie alba. Euftalia, mai lasa pocainta aia falsa ca rade dracul de tine, esti plina de mandrie. Una din lucrarile la moda ale satanei e razvratirea tinerilor impotriva randuielilor statornicite de 2000 de ani, adica impotriva parintilor, mai varstnicilor, impotriva invataturii crestinesti si in general tratarea cu dispret si nepasare a tot ce e "vechi". Muzica trebuie sa fie noua, imbracamintea "trendy", parul suvite. Desigur ca pentru lenes, exista si calugaria alba, adica nici cu Dumnezeu, dar nici cu lumea, doar cu dracul. Sfantul Pavel spune clar, cine nu poate altfel, decat sa se piarda sa se casatoreasca si sa tina casnicia. Si mai zice ... si iarasi dupa un timp (adica dupa Posturile de peste an) sa fiti impreuna ca sa nu va ispiteasca satana. Eu tot nu pot pricepe: Biblia ar trebui sa fie abecedarul tuturor, macar atat, nu e de mirare ca atata lume umbla razna pe la vraci, magi, tamaduitori, vindecatori, babe surde si preoti care deschid Evanghelia.
Nu este toata invatatura crestina cuprinsa acolo, dar sunt convins ca de-ar citi-o fiecare, am face economie de banda pe internet si am usura serverele acestui forum. Asa ... intr-o rasuflare deci, nu exista calugarie alba, ma rog, liber e fiecare acum sa aiba fantasmele lui, nu exista cununie alba, la ce se mai casatoreste omul? E total aiurea, uite cum isi baga dracul coada si ameteste pe crestinii slabi de credinta! Oare nu e destul de clar? Ori Sfantul Pavel pentru cine a spus asta? Fecioria cine poate, cununia la restul, calugaria la cei cu inima arzand dupa Hristos. Vaduvia in curatenie, in lume sau de simte chemarea, intrarea in manastire. Pentru cei care nu mai pot avea copii, nu e "casatorie alba" e simplu casatorie, unire pe viata, nu e alba nu e neagra. Cu sau fara copii, sanatos sau bolnav suntem datori cei ce o avem sa o tinem. Despartirea de bunavoie, cu intelegere, te obliga la calugarie, alta despartire nu exista decat moartea. Cine a divortat si traieste in lume, a facut-o cu de la el voie, pacatele lui, iar recasatoria inseamna prea-curvie. Biserica ingaduie pentru neputinta a doua casatorie, ca sa nu traiasca omul ca un animal, ca legatura trupeaca tot va avea. Asta nu inseamna ca putem sa divortam, asa, ca vrem noi, batjocorind Sfanta Cununie, legamantul dat lui Hristos si binecuvantarea primita. Dar cine se mai incurca astazi de chestiunile acestea invechite? Dovada ca una este cununia, o aflam tot de la Sfantul Pavel care ne indeamna sa ne iubim sotul, sotia si sa fim un trup si-un suflet. Dragostea din ce o daruiesti din aceea creste mai mult. Nu cum zic necredinciosii ca e normal sa se raceasca dupa un timp. S-a racit pofta aprinderii trupesti, ca la inima nici nu a fost. satana e mester mare si seamana neghina in lanul de grau, zice ca tine dar mai adauga sau scoate cate ceva si asa ne incearca, ori de suntem treji ori dormim. Si de dormim, ne duce unde vrea el. Euftalia, nu dormi! Liviu |
Bine spus Colors;"Sfantul Pavel spune clar:cine nu poate altfel,decat sa se piarda sa se casatoreasca si sa tina casnicia...",stiu ca este adevarat,dar in acest sens ma intreb cum ramane cu calugarii care pleaca din manastire si se casatoresc,nemaiputand sta acolo?....de ce biserica ai marginalizeaza?,de ce nu-i impartaseste,de ce sunt considerati rataciti,cand ei nu au facut nimic impotriva firii.Unde scrie ca nu mai ai voie sa te razgandesti in priviinta manastirii????Mi se pare o mare aberatie hranita de legi care mai de care inventate si scrise de oameni care au existat cu mult in urma Mantuitorului si-a Sfintilor Apostoli.
|
ory, grea tema ridici, mi-e si frica sa vorbesc. Cine intra in cinul manastiresc, sau cinul ingeresc cum se mai spune si nu fara temei, se leapada de lume si de amagirile ei si se daruieste lui Hristos trup si suflet. A iesi (fugi) din manastire este ca si cum te lepezi de Hristos, daca viata cea curata dar grea din manastire nu ti-a placut nu stiu liniste unde vei gasi. Banuiesc ca mai degraba si preotilor le este frica sa abordeze prea indeaproape subiectul acesta foarte delicat, tocmai ca fiind oameni sa nu cumva sa greseasca. Nici eu nu stiu ce as putea face. Poate undeva este o invatatura lasata de la vreun sfant parinte, ca nu cunosc asa bine subiectul, dar tare mi-e teama ca nu va fi deloc blanda cu cei care au dezertat din prima linie a luptei cu diavolul. Intrarea in manastire sa se faca cu multa intelepciune, Va_iubesc (Elena) a spus bine undeva ca trebuie sa fii deja calugar in inima ta cand intri in manastire. De buna-seama ca nu tuturor le este data calugaria, de aceea bine este sa ne cunoastem limitele ca oameni, sa nu ne lasam inselati de satana, ca uite cum cadem in pacate grele si cine poate sti cum le vom spala? Sa ne intrebam gandurile de unde sunt, ca nu orice intentie buna are si un sfarsit bun. Multa lume intra in biserica, pe unii ii aduce satana, multa lume se roaga, dar se roaga fara cainta, in duhul mandriei hranit de diavol. La acestia satana nu bate razboi, ba chiar ii incurajeaza ca stie ca ai lui vor fi. Asa si cu mersul la manastire, te incurajeaza daca vede ca ai ganduri, caci te stie nepregatit si apoi nu poti tine ce ai fagaduit. Este tot o mandrie cumva si aceasta cu mersul la manastire, caci inainte trebuia sa se ceara sfat si chibzuinta si cativa ani de ucenicie, poate 3, poate 7, si asa se mai gandea omul daca se foloseste sau nu. Voie sa te razgandesti ai, toate le putem aici pe pamant, pana si sa hulim, dar oare cine poate crede ca la manastire va fi mai usor? Mult primesti in dar, mult ti se cere. satana bate razboi, ori ce-si inchipuie cineva ca e acolo? Vin gandurile, vin greutatile, ba te doare capul, ba spatele, ba fratele cutare are ceva cu tine, ba staretul te "nedreptateste", ba tu faci muncile cele mai umile, ba nici sa dormi nu te lasa, ori ce-ti inchipui? De are cineva tarie in credinta trece examenul si vine lumina intelepciunii, cine e grabit la manastire, grabit va fi si la plecare.
Nu am raspuns ce va fi cu cei care au plecat, nu stiu, dar nadejde la mila Domnului trebuie sa existe, insa ... cainta avem? |
termenul de "calugarie alba" a aparut din necesitatea denumirii unui fenomen la fel cum este si termenul de "casatorie de proba" tocmai pentru exista aceste relatii care nu sunt nici casatorie dar nici concubinaj (ci un fel de etapa intermediara intre cuplu si oficializarea legaturii).
Am observat ca sunt doua situatii:una pentru cei care doresc sa se calugareasca si traiesc in lume un fel de perioada de adaptare prin renuntarea la cele lumesti totusi traind in lume sau a doua varianta cei care aleg sa traiasca o viata dupa relguli mai stricte duhovnicesti (asemanatoare cu cele ale monahului dar in afara institutiei). Primul caz mi se pare inutil (este la fel cu proba dianinte de casatorie). Daca ai chemare pentru calugarie atunci urmeaza-o si pregatirea pentru a deveni calugar se va face chair in cadrul manastirii prin trecerea celor trei trepte ( rasoforiam schima mica si schima mare). Ce rost are aceasta etapa intermediara cand oricum nu poti sa reproduci in lume un mediu manastiresc ca sa stii daca te adaptezi la el. Iar in manstire incercarea cea mare nu este postul, sugaciunea, castitatea (cele pe care le poti face in lume cu succes) ci mai ales ascultarea si rabdarea celorlalti. Adica chiar daca poti sa zicem trai in lume ca si un calugar (si o faci pentru o luna, un an) asta nu te face cu nimic mai pregatit pentru manastire. A doua situatie se datoreaza dezamagirii pe care o au unii dupa contactul cu mediul manastiresc. Istoric vorbint aparitia monahismului in forma lui initiala isihastica (pustia) s-a datorat in sec III pe de o parte persecutarilor la care erau supusi crestinii iar pe de alta parte a slabirii vietii crestinilor din cetati. Din aceste tendinte ascetice, anahoretice s-a născut monahismul organizat Au apărut în acest fel două forme de monahism; mai întâi cel anahoretic sau eremitismul (pustnicia) si apoi cenobitismul sau viata ascetica în obste. In sec IV monahismul a fost clar o miscare de protest fata de degradarea vietei crestinesti prin adaptarea acesteia la idealurile elensitice. Vreau sa spun ca este posibil ca datorita degradarii vietii monahale ( ca sa nu intru in polemici mentionez ca poate fi mai putin un fapt real dar cu siguranta la nivel de perceptie acest lucru este destul de semnificativ in sensul ca sunt din ce in ce mai multi cei care pleaca din manastiri cu un gust amar pentru ca nu gasesc ceea ce cauta sau spera sa gaseasca) sa se dezvolte acest stil de vietuire "calugaria alba" ca o alternativa a unei vieti duhovnicesti interiorizate. |
Stii cum e cu perioada "de adaptare" in lume pentru viata de manastire? Il intrebi pe unul: ce faci omule, parca ziceai ca te-ai lasat de fumat!? Pai m-am lasat, acum mai fumez doar din cand in cand.
Casatoria de proba ... bucuria dracilor, adica hai sa te probez femeie si pe fata si pe dos, vreo luna doua, pana imi dau seama daca imi place de tine! Pai cand ai luat-o ce era? Pereche de ciorapi? Adica se ia unul cu altul dupa ambalaj si se desfac impreuna tot asa ceva vreme pana se termina ciocolata. Si apoi? Incepem alta proba ... ufff grea sarcina asta sa ne gasim jumatatea! Serios Dumnezeu oare ce-a gandit cand ne-a amestecat asa? Tot probe si iar probe, ala e baiat bun dar n-are stare, ala are stare dar e urat, cu celalalt as ramane dar e cam prost si rade lumea de mine. Ala e prea bisericos, ala e prea golan si nu am incredere. Cum sa mai iei barbat? Casatoria de proba vadeste nesimtirea si egoismul din sufletul celor ce o sustin. Cand nu ai nimic de oferit, mentii o relatie de convenienta, fara obligatii morale, gata oricand sa iti iei calabalacul si s-o intinzi. Vorba cantecului: "esti frumoasa dar esti proasta". |
Fratilor, calugaria alba nu exista ca forma oficiala,ca o structura organizata pe anumite principii asa cum sunt organizate manastirile ortodoxe.
Calugaria alba nu este altceva decat un pseudonim. Crestinii (nu neaparat ortodocsi) care duc o viata la fel sau apropiata cu a calugarilor din manastiri, se pot numi ca duc o viata monahala, dar nu reprezinta monahismul (ca forma administrativa), asemanarea este numai IN DUH. De aici si acest nyk name, pseudonim - crestini care traiesc precum calugarii, dar nu stau in manastiri. |
Spre exemplu, cineva care isi dedica viata unei anumite slujiri a lui Dumnezeu care din pricini obiective nu poate avea loc intre zidurile unei manastiri, este un calugar "alb"?
|
A cauta ceva anune, a dori lucruri mai presus de tine este o mare dovada de mandrie. Numai punandu-ti intrebarea ce inseamna calugariaalba deja arata ca esti in inselare. deja in mintea ta s-a cuibarit gandul "voi fi mai sus" decat ceilalti. Lasa gandurile, punew paza mintii, si cauta sa traiesti curat, cu constiinta impacata si e suficient.
|
am o prietena , mai in varsta care are binecuvantare de la duhovnic sa traiasca ca si calugaritele si se numeste Calugarie alba. ea are casuta ei, nu este tunsa in monahism, este necasatorita.dar, probabil nu s-a putut adapta la viata de manastire.
este o femeie deosebita. tine randuiala manastirii, adica luni mercuri, vineri mancare fara ulei, dupa orele 17, nu mananca carene niciodata, nu lipseste de la slujbe, adica liturghie, vecernie si celelalte.arepravila de "chilie" un pic mai speciala ,daca pot sa ii spun asa . este foarte fericita cu modul ei de viata, traieste in lipsa cu indestulare,tanjind dupa o manastire unde sa isi lase oasele. |
daca ai ravna duhovniceasca, poti face manastirea chiar in inima ta. Isihia (insingurarea) nu reprezinta neaparat izolarea, ci despatimirea.asta e calea batatorita a ascetilor, a schimonahilor.
|
am disuctat mai demult cu unparinte despre ce este cel mai greu in manastire Si raspunsul nu a fost legat de rugaciune si post. A spus ca cel mai greu e sa-i rabzi pe ceilalti Csi evident ascultarea) Ca si in casatorie si orice relatie... Nu prea sunt pe principiu acesta "ca si cum" Fiecare cu drumul lui doar ca nu mi se par niste exemple de urmat
|
Calugarie alba...
Eu personal am 16 anii despre calugarie alba am aflat acum cateva zile dintr-o carte si pentru mine mi se pare un mod de viata foarte atractiv si care cred ca mi s-ar potrivi cel mai bine si am vrut sa aflu mai multe despre acest mod de viata asa am dat si de situl vostru.Insa inainte sa dau de voi am gasit o scriere a Parintelui Asenie despre casatorie si calugarie unde am gasit ceva ce mi-a lasat un gust amar si suna cam asa:"Sunteti în lume. Pâna te decizi care îti este calea mântuirii, problema se pune: cum stai în lume? Te casatoresti, sau nu te casatoresti, adica te duci la mânastire? Sunt doua pozitii, caci n-ai cum altfel. Este si a treia, dar e falsa: "Nu ma casatoresc, dar nici la mânastire nu ma duc!" Traiesti amestecat si traiesti balos, adica esti ispitit din toate partile, nici nu stii ce vrei si nu ai râvna pentru viata duhovniceasca. Dar cei mai multi se casatoresc, dupa cum a lasat Dumnezeu, si cei mai putini se duc la mânastire."
Din perspectiva mea pacatoasa cred ca nici in casatoria nu mi s-ar potrivi as putea enumera pe putin 100 de motive mai mult sau mai putin personale(dau un singur exemplu mentalitatea degradata a societatii si americanizarea poporului roman cu sexul facut doar din placere si promovarea acestuia la scara larga ca fiind o necesitate si nu un pacat vorbesc de curvie,dar si de cel din timpul casatoriei facut doar pentru placerea partenerilor nu pentru reproducere asa cum l-a randuit bunul Dumnezeu) si nici calugaria nu mi s-ar potrivi fiindca nu cred ca as face fata conditiilor grele pe care le impune acestea. As prefera sa traiesc in curatie,rugaciune,post si milostenie toata viata aici mai aproape de umanitate unde as putea sa-mi ajut prietenii,rudele cu invataturile pe care le dobandesc.Asta e din perspectiva mea ce o vrea bunul Dumnezeu El e singurul care ma cunoste cel mai bine,imi stie neputintele si putintele si ce pot duce si ce nu. Insa asta mi-as dori cel putin deocamdata,asa gandesc si ii multumesc bunului Dumnezeu ca a avut rabdare si mila cu mine pacatosul si m-a reintors din necredinta si pacatul meu sa speram ca ma va lumina in continuare.Motivele pentru care am scris asta sa aflu parerea voastra despre cele scrise de Parintele Arsenie daca are dreptate si in ce masura si la cine se referea si daca calugaria alba e un mod de viata mantuitor sau nu?Caci in cartea din care am aflat despre calugaria alba spune asa:"Intre aceste doi cai de mantuire,casatoria si calugaria,mai este o cale de mijloc,anume calea sau crucea fecioriei,care are mare plata la Dumnezeu.Aceasta se mai numeste si calugarie alba.Cei care nu vor sa se casatoreasca si nici nu primesc cinul monahal,pot urma lui Hristos si in lume,ducand viata desavarsita prin rugaciunea,feciorie,post si milostenie.La fel sunt considerate vaduvele si cele lasate de barbati care renunta la a doua casatorie si duc viata in lume in totala curatie,smerenie si fapte bune.Astazi sunt mult mai numerosi crestinii care duc aceasta cruce a fecioriei si curatiei in lume,decat calugarii din manastiri.Asemenea tineri,fecioare si vaduve curate erau si pe vremea Mantuioruui,ca femeile mironosite,care urmau intru toate Domnului si erau nelipsite de la biserica."(Calauza ortodoxa in biserica I de Arhimandrit Ioanichie Balan) Astept cu nerabdare parerile si sfaturile dvs.va multumesc!Doamne ajuta!!! |
pt angela.....
,,,,,vad k ai pus o intrebare,"ce nu si are existenta."unde ai auzit in biblie despre alta forma de mintuire adik a "treia"cale,,, calugaria alba,,,,,,,,,,,???????????
ACEASTA "forma de vietuiere a fosta iventata,,, de crestinii cei putini "fatarnici indrumati "de ierodiaconul visarion" care la rindul sau a fost caterisit pt k a luato pe "aratura in tarina bisericii,,!ce sa te indrume duhovnicul,, pe o cale ce inca nu esti sigura k e buna,,, cind noi stim ca doua sint sigure cea a casatoriei,,,,prin nastere de prunci si calugaria prin "jertfirea propiei tale fiinte celui ce tia dat totul adik dzeu,,,,dak vrei sa faci cele ale calugarului,,, dute in cercul lor si prin taierea vointei sa faci ascultare,,,,ce te duce la mintuire ,,, ce calugarie sa faci in lume cind aici ai posibilitatea sa faci "doar ce vrei tu,,,, si nu "ce ti se spune"deci e o distinctie,,,in manastire de multe ori faci ce nu ti place ,,dar faci incercind sa dai si putina dragoste in nadejdea k dzeu iti "binecuvinteaza"ceia ce faci,,,te inseli dak vrei calugarie in lume,,, si iara te inseli dak duci viata de mirean in manastire.....m asi bucura sa fie doar o simpla curiozitate ceia ce zici,,, sau mai exact ce vrei sa afli,,,,e un subiect sensibil........ |
Citat:
Dar calugaria este pentru cei batrani daca n-au destula minte inca din tinerete. Ca vezi si tu ca marea majoritate a Sfintilor nu sunt dintre mirenii care la batranete s-au retras la manastire ci sunt calugari inca de cand le-a mijit mustata. In plus, o fi un pacat sa te chinui, ca daca te asezi pe o plita incinsa la rosu te doare si 2 luni stai numa in genunchi pana iti trece dar cand te chinui rugandu-l pe Iisus Hristos, sa vindece un bolnav care a venit la tine cu nervii in batista si stai pentru el 3 zile numa in genunchi si fara mancare sa-l indupleci pe Hristos, atuncea e exact ce cere Dumnezeu de la noi. Frumusetile Pamantului le-a dat Domnul nu atat ca sa ne bucure cat ca sa ne foloseasca pe drumul spre mantuire. |
?
Am citit si eu diverse impresii si pareri mai mult sau mai putin argumentate si am ajuns la concluzia ca multi dintre noi atunci cind nu putem intelege un lucru il condamnam! De ce oare?
Eu stiu ca parintele Nicodim Mandita avea o carte despre feluri de vietuire crestineasca, si nu erau doar 2 acolo, ba chiar erau 4. -1- Fecioria -2- Calugaria -3- Casatoria -4- Curatia Fecioria si curatia au puncte comune, si acest mod de vietuire schiteaza de fapt traiul calugariei albe atat de blamat sau neinteles pe aici. Sa dam un exemplu Sa spunem ca esti un om oarecare (barbat/femeie nu conteaza) si descoperi ca ai o boala care nu-ti permite sa te casatoresti pentru simplul motiv ca nu poti avea copii, si nu concepi sa faci o casatorie gratuita doar de dragul de a fi ca toata lumea, casatoria in cauza are mari sanse de destramare caci la un moment dat dorinta de a avea copiii a celuilalt care este sanatos va da peste cap lumea celor 2. Deci nu te casatoresti ca sa nu strici viitorul cuiva legindu-l de tine. Trec niste ani si incepi sa-ti dai seama ca trairile tale sufletesti te aduc in pragul unei alte alegeri, dar esti singurul copil ramas acasa al unor batrini care isi traiesc ultimii ani in jurul tau, tu fiind sprijinul si bucuria lor. Pe acesti doi batrini care au facut totul pentru tine(te-au tinut in scoli, te-au ingrjit, te ajuta din pensia lor amarita atunci cind esti somer), va trebui sa-i lasi singuri la batrinete. Cu atat mai greu iti este cu cit s-au zbatut ei mai tare pentru tine, pina ai putut sa te descurci cit de cit pe picioarele tale! Si desi iti este tot mai greu sufleteste nu poti pleca, sa-i parasesti la batrinete cind sunt tot mai bolnavi, cind ii vezi ca se imputineaza zi de zi sub ochii tai. Deci nici nu te poti calugari nici nu te poti casatori, si nu-i deloc usor sa traiesti asa. Te duci la calugari, la preoti si te spovedesti, iti dau dreptate ca in situatia asta nu-i poti parasi pe parintii tai! dar iti spun ca pina la calugaria in manastire sa te obisnuiesti sa traiesti cit de cit viata monahala in lume, cu post cu rugaciune cu slujbe si viata curata. Faci ascultare si iti dai seama ca te simti mai bine si impaci si pe parinti si porti si grija de sufletul tau. Eu nu vad nimic rau in asta, zica oricine ce vrea! |
Citat:
Oare pr. Nicodim mandita o fi mai presus de Hristos care spune ca doua sunt caile mantuirii? Exemplul tau este total gresit...casatoria a fost instituita de Hristos iar faptul ca o persoana nu poate avea copii este tot cu ingaduinta lui Hristos. Acea persoana nu trebuie sa ascunda aceasta problema fata de jumatatea sa ca sa se ajunga mai tarziu la destramarea casniciei. Nasterea de prunci nu este mantuitoare pe cand casatoria este...sotii depun un juramant la casatorie iar directia lor este spre Hristos, sa se sprijine unul pe altul atunci cand cad. Ce spui tu e apa de ploaie, e fuga de responsabilitate...normal ca e mai bine singur, tu faci regulile tu le executi...dar lupta, jertfa unde este? Nu poti naste copii dar poti infia cu acordul celuilalt....si asa iti urmezi calea casniciei. Nu doresti asta, ok!!! Algi calea fecioriei, mergi in manastire si jura pentru Hristos respectarea voturilor si nu-ti mai fa voia...asta inseamna jertfa. Asa singurel acasa ce bine e, nu te supara nimeni, faci ce vrei si cand vrei. Iti formezi propria viata cat mai usoara si gata, ti-ai indeplinit misiunea....ce simplu e. |
Mai gindeste-te
Deci ce-am zis eu e simplu si usor de urmat, dar tu ai propus lucruri foarte simple nu?
Infiezi cu acordul celuilalt... care celalalt? Citi pot accepta o astfel de casatorie, sa traiesti frateste cu sotia ta si ea sa mai accepte sa infiezi copii cind e o femeie sanatoasa? Spune-mi cine poate accepta o astfel de casatorie? Foarte simplu nu-i asa? Se intampla sa te casatoresti si abia apoi sa iti dai seama ca nu poti avea copii si atunci da de comun acord infiezi copii. Dar altfel ceea ce propui e o idee fara fond. Tu spre exemplu te-ai casatori cu el? In ceea ce priveste felul acesta de viata, poate esti prea tinara ca sa-ti dai seama ca viata nu te serveste cu ce vrei tu, ci trebuie din bucatele sa-ti inchegi un drum, un trai. Uiti ca felul acesta de a trai are o cruce si anume singuratatea, singuratatea printre oameni poate nu o fi la fel de grea ca a calugarilor in padure dar nici floare la ureche nu e. Oare te-ai gindit ca are frati, surori, veri sau verisoare, colegi care toti au copii, iar el e mereu altfel. Cit priveste caile lasate in Biblie adu-ti aminte de vorbele sf. Ap. Pavel despre traiul feciorelnic. Dupa ce te vei fi gindit mai bine sa mai dai de veste. Altadata nu mai judeca inainte de a intelege. |
@Hanico - eu cred ca n-ai inteles bine la ce se refera calugaria alba.
Si vad ca si mai sus se fac niste confuzii. De fapt nici mie nu mi-e clara notiunea. Ce legatura au copiii cu modul in care traieste un cuplu? Sunt atatea cupluri care nu au copii si totusi duc o viata normala impreuna. Adica nu traiesc ca sora si frate. Aberatia asta este: sa fii casatorit si sa traiesti ca sora si frate. In rest poti sa traiesti singur, sau cu parintii, in feciorie.Care este problema? Posti sa te duci la manastire. Casatoria nu se face numai pentru copii, sau numai intre persoane fertile, sau sanatoase. Se face din dragoste. Asta este scopul suprem al casatoriei: dragostea. Si infertilitatea nu inseamna ca nu poti avea relatii cu sotul/sotia ta, macar de un anume fel, pana la un anumit nivel. Exista, dupa cum am inteles eu, altceva care s-ar putea numi calugarie alba. De ex. sa te retragi la manastire, dar fara vot monahal. Cum se retrag multi batrani singuri. Ei traiesc in manastire, dar fara a fi calugari. Este doar ceva asemanator cu calugaria. Incerc sa inteleg si lista parintelui Nicodim Mandita pe care il citati: 1. Feciorie - se poate in lume sau in calugarie (nu ai relatii niciodata cu nimeni). 2. Casatoria este clar 3. Calugaria este clar 4. Curatia - asta la ce se refera? Aici e intrebarea. Curatia in casnicie? Adica a nu avea relatii cu sotul/sotia? Dupa o varsta ar fi posibil, dar sunt rare cazurile. In rest...numai daca sotul/sotia a patit ceva (boala grava, paralizie, coma, etc.), sau mai stiu eu. Altfel nu este normal. Curatia poate se refera aici la a trai in limite decente si mai ales a fi fidel sotului/sotiei. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 18:38:36. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.