![]() |
Cicatrizarea
Am iubit si eu din tot sufletul o porumbita. Dar si-a luat zborul. Au trecut 7 ani de atunci. Inca o visez, iar cand o visez ma trezesc intr-o melancolie/nostalgie care prefer sa nu o am. Cand trec pe langa casa unde a locuit ea ma pierd in trecut. Cand mai vine pe acasa si o vad ma blochez. M-am resemnat de mult timp si ma consider destul de barbat incat sa accept realitatea.
Totusi...cat mai dureaza sa mi se cicatrizeze rana asta si sa nu ma mai bantuie "fantoma" ei? |
Citat:
|
Citat:
Doamne Ajută! |
Citat:
|
Cand te ia...te ia...Dragos. Melancolie, nostalgie, boemitate...mna...poate am suflet de artist. Rational sunt stapan. Inca nu am reusit sa imi cobor ratiunea-n inima...
Da...poate trebuie o alta porumbita sa inlocuiasca fantoma... |
Fara Dumnezeu, orice iubire moare. (...) Parintele Teofil Paraian spunea ca suferinta e o mare taina. Degeaba ti-o explici teoretic, inima continua sa doara. Si orice sfat din afara ramane tot in afara. Numai Dumnezeu poate vindeca astfel de rani, daca considera. Dar unele dintre ele nici nu trebuie sa se vindece. Se intampla uneori ca inima ta sa poata purta infinit de multe rani deschise. Capacitatea de suferinta a omului e foarte mare. Dar nici nu trebuie sa devenim atat de obsedati sa se inchida rana, sa uitam tot. Un esec in dragoste nu trebuie sa ne infirmizeze afectiv. Poti sa duci o alta relatie si cu o rana in inima. Si cu mai multe rani in inima. Dumnezeu iti da oricum puterea de a iubi din nou. Trebuie sa mergi inainte, sa ai curajul sa te deschizi din nou, sa incasezi din nou. N-ai voie sa te opresti. - http://www.formula-as.ro/2011/973/as...rea-oasa-13840
|
Dacă ești porumbel, s-ar putea să nu-ți treacă în veci. Nu știu dacă porumbelul își poate uita porumbița; în orice caz, nu înainte ca ea să moară.
Dar nu cumva să fii gânsac și să te fi îndrăgostit de gâsca altuia, iar apoi să umbli viața întreagă, nefericit, în urma lor. |
Cel mai rău ar fi să fii papagal. Părerea mea...:39:
|
Amintirea ei inca te bantuie pentru ca nu ti-ai luat Adio asa acum trebuie..se pare ca inca mai aveti de discutat niste lucruri, de elucidat niscaiva mistere sau frustrari...cand o sa se intample asta(o conversatie deschisa in care sa puneti pe tapet cine si cum a gresit si de ce nu a mers), ai sa simti ca ti s-a luat o piatra de pe inima.
Viitorul tau poate fi ok doar daca inchei cu trecutul.Si pentru asta ai datoria sa vorbesti cu ea... Cat timp tu o vei idealiza asa, nu stiu zau daca alta femeie se va ridica vreodata la nivelul ei...O vei cauta doar pe ea in toate celelalte..fizic, personalitate, gesturi marunte...Poate merg prea departe cu presupusul dar am impresia ca iti place sa suferi..sa te autopedepsesti pentru niste greseli... Nu degeaba se spune ca cea mai romantica iubire este cea care nu s-a implinit...Anii trec si tindem sa ne imaginam numai lucruri minunate despre acel om sau cat de perfecta ar fi fost acea relatie...Vezi ce face distanta si timpul? Iubirea pragmatica, cand stai zi de zi cu partenerul si pe langa "indragosteala" de inceput, incepi sa-i descoperi si micile imperfectiuni, este iubirea sanatoasa..Pentru ca iubesti si ierti, esti iubit si esti iertat, si asta fara sa fii idealizat in vreun fel..Pur si simplu e de-ajuns sa fii tu..:) |
Nu mai am nimic cu ea. Ea si-a urmat drumul, eu pe al meu. Ideea e timpul...cat timp e nevoie sa fii complet vindecat. 7 ani. Azi cand m-am trezit, dupa inca o noaptea halucinanta marcata de vizita fantomei, mi-am dat seama ca e prea mult. Nu stiu...exista vreo "legenda" despre cat dureaza? Rabdare, rabdare...
|
Citat:
|
Citat:
Nimeni nu scapa de acest chin. Pana nu il gasim pe Dumnezeu in toate si peste toate, atata vreme cat ne lipim sufletul de ceea ce trece, nu putem scapa de aceasta durere. Va fi recurenta, va fi gata sa-si implante pumnalul in fiecare clipa. Iar frica de a nu pierde ne impinge in multe greseli. |
Citat:
|
On-topic
Serios, Urbanophon, Red Rose și Monnis au dreptate: trebuie să găsești pe cineva cu care să te cunoști inclusiv în petele de umbră, nu doar în fascicule de lumină. Ai nevoie de mult pragmatism în chestiunea asta, iar pragmatismul, realismul, curajul,etc., sînt obținute doar...practicîndu-le. Cei mai mulți facem greșeala să ne "îngropăm" ba în muncă, ba în vicii. Te asigur că ambele sînt politica struțului: prima e înrobire consimțită, a doua predare în gheara dreaq prin păcate. Nu rezolvă sau ușurează, ci complică și distrug.
Trebuie să duci o viață echilibrată, adică cu toate compartimentele prezente, inclusiv căutarea perechii. Relația cu Dumnezeu și, cînd există, ființa iubită, încep aici și continuă în veșnicie. Cînd nu există ființa iubită, o căutăm, și o căutăm,și o căutăm... "Răbdare, răbdare, răbdare"... Se pare că cele mai realiste sfaturi le dau doamnele de peforum. Mno, natura lor e mai cu capul pe umeri... |
Citat:
Ar trebui sa stii si tu macar atata lucru. |
Citat:
Eventual, lacul ar putea seca, dar cred ca ar fi mai practic daca ai iesi la mal. |
Citat:
|
Citat:
|
Omul are o inclinatie naturala spre latrie.
Problema apare atunci cand in locul lui Dumnezeu, este plasat un idol. Atunci devine idolatrie si consecintele nu sunt tocmai fericite. |
Am citit ce ati scris, si omeneste va inteleg- intradevar, este destul de dureros când cineva se desparte de o persoana la care a tinut!
Insa, pe de alta parte, trebuie sa fiti constient ca nimeni nu-i poate impune unei persoana sa fie impreuna cu el/ea, si dragoste cu forta nu se poate! In plus, nici dumneavoastra nu cred ca v-ati fi dorit sa fiti cu o persoana care nu doreste sa fie impreuna cu dumneavoastra! Intradevar, este dureros, insa, cu riscul de a parea cinic, mai bine o despartire (si implicit o perioada de suferinta) acum, decat o relatie si apoi o casnicie nefericita! Ca si solutii , incercati sa nu va mai ganditi la ce a fost, sa va preocupati cu alte aspecte- serviciu, sport, socializare cu prietenii, lectura, plimbari, miscare in aer liber, iar in viitor sunt convins ca veti reusi sa gasiti o partenera , pe care sa o iubiti si sa va iubeasca din tot sufletul, si cu care sa va casatoriti si sa va intemeiati o familie. |
Primul pas spre vindecare este sa intelegi ca este doar un alt om, ca multi altii cu care te intalnesti zi de zi.
Poate mai bun in unele privinte, poate mai putin in altele.. |
Citatul asta este deja arhicunoscut.."Nimeni nu te poate rani fara permisiunea ta"(Eleanor Roosevelt)...Daca tu suferi acuma, Urbanophon, este pentru ca i-ai permis mintii tale sa gandeasca intr-un anume fel....Un fel care stii ca nu-ti face bine, dar care pe alocuri te mangaie si te indulceste intr-o maniera destul de perversa si nesanatoasa..Ce mai..e chiar definitia adictiei..! :)
Daca vrei sa se schimbe ceva, schimba ceva la tine..nu la tine propriu zis ci in perceptia ta asupra vietii...Singura chestie gresita ar fi sa nu indraznesti si sa continui sa te complaci in valurile nostalgiei... |
Citat:
in tine.Te-a ranit fara permisiunea ta. Sotul tau pleaca cu alta.Te-a ranit fara permisiunea ta. Faci cancer la colon.Esti ranita fara permisiunea ta. Ca sa poti sa fii ranit doar cu permisiunea ta, trebuie sa stii de unde vii si incotro de duci. Ori asta intra in contradictie cu vorbele lui Hristos. Misto spusele lui tanti Roosevelt, dar poate sunt valabile in bucatarie, cand coci cozonacii."Nimeni nu te raneste fara permisiunea ta"...hmm. Pai da, ca daca apuci tigaia incinsa fara manusa, te cam arzi. |
Ma refeream strict la felul cum poti alege tu sa te simti, Copacel..Poti sa fii ranit intr-un accident, asa cum bine ai spus...poti fi spitalizat, sa te vindeci dar tu in continuare sa te simti "ranit" toata viata...Sau poti sa te vindeci . Punct..:)
Suferinta poate veni din exterior si/sau din interior..Eu ma refeream la partea care tine de noi, de interior..ce putem noi schimba...Intr-adevar o situatie cruda si nedreapta ramane cruda si nedreapta...Omul poate alege sa se macine si sa consume toata viata, poate sa se resemneze si s-o accepte ca atare..sau poate sa se adune de pe jos, sa se roage si sa gaseasca o "fereastra", daca usa e inchisa...:) Ideal ar fi sa vezi tot timpul jumatatea plina a paharului..pentru ca orice situatie, uneori pe langa raul care-l provoaca, trebuie sa aduca si un strop de bine.Daca nu chiar pe moment, sa speram ca-n viitor... PS Coc niste cozonaci deliciosi,btw..:)N-am o viata fericita tot timpul dar probabil ca stropul de optimism si speranta in Dumnezeu isi spun cuvantul...inclusiv in mancarea pe care-o gatesc..:) |
Citat:
Citat:
|
Citat:
Citat:
Pe urma faci niste alegeri si poti sa fii sau sa nu fii o persoana ranita. Citat:
|
Citat:
Exista lucruri pe care nu le poti schimba in viata..de ex un om care si-a pierdut picioarele intr-un accident, in veci si-n pururi nu-i vor creste altele...Sa accepti chestia asta e de bun simt...Poti in schimb sa nu te vezi ca un handicapat toata viata..si sa te rogi lui Dumnezeu multumindu-i pentru ceea ce ai:famile, casa, copii sanatosi, etc , etc... |
Citat:
Poate se potriveste cu abordarea ta, dar nu inseamna ca asta e realitatea. Daca unul are o patima, nu se poate vindeca aici? Ca sa vezi... Poate tie ti-e mai comod sa gandesti asa, dar nu inseamna ca asta e realitatea. Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Dar reflexul sectar de a talmaci Scriptura, nu te lasa sa taci cand nu pricepi macar. |
Citat:
Pana la urma mesajul tau "crestinesc" del a "hristosul" tau care este? "boleste dom'le, lasa-te in voia sorti ca si asa o sa fim bolnavi cat om trai. Nu faci asa? Esti contra lui Hristos. " |
Citat:
Și pe când ședea El la masă, în casă, iată mulți vameși și păcătoși au venit și au șezut la masă împreună cu Iisus și cu ucenicii Lui. Și văzând fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii? Și, auzind, El a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Dar, mergând, învățați ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că nâam venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință. Cei care sunt bolnavi suntem noi pacatosii.Si asta pt ca orice boala are ca drept cauza pacatul (fie facut, fie mostenit). Eu din aceasta Evanghelie inteleg asa: vames = pacatos = bolnav = trebuinta de doctor, iar doctor = Iisus Hristos. Ce nu inteleg sectarii este ca Hristos lucreaza tainic ca doctor, in sensul ca Hristos lucreaza si tamaduieste si prin mana medicului dar si prin Harul Sau Dumnezeiesc. Citat:
motive faptul ca ei (sectarii) deja fac voia vrasmasului si atunci necuratul le-a ridicat patimile si ispitele, ca nah din moment ce tu vii spre sarsaila de ce sa vina el la tine ? Citat:
Dar tu stii foarte bine chestia asta, insa am observat ca tie iti place mai mult sa fii Gica-contra. Citat:
aceasta sa fie tratata atat in plan medical cat si in plan duhovnicesc. Insa vindecarea este de fapt o taina.Nu stii niciodata daca te-ai vindecat.Oare vindecare nu inseamna cumva sa-l convingi pe Hristos ca meriti sa ia asupra Sa pacatele tale ? Pentru ca daca ne uitam in NT , Hristos a vindecat luand in acelasi timp asupra SA pacatele lor(celor vindecati). De ce ? Si atunci nu cumva vindecarea inseamna sa-l convingi pe Hristos sa ia asupra Sa pacatul care iti genereaza boala ? Noi de multe ori facem confuzia intre ameliorare si vindecare. Apoi in legatura cu suferinta, mai exista si povestea cescutzei de ceai spusa de Arsenie Boca .Interesanta poveste.Ar explica multe desi majoritatea dintre noi foarte greu ne vine a crede in pilda spusa de parintele. Citat:
Atunci cand nu mai avem o anumita patima, pai n-o mai avem ca ne-am vindecat sau n-o mai avem pentru ca Hristos a luat-o asupra Sa, datorita credintei noastre in EL ? Daca cineva care nu mai are o patima, renunta a mai crede in Hristos, si se apuca de obiceiuri lumesti , ii va reveni patima inapoi ? Daca nu, atunci cum poate cineva(omul) care nu stie de unde vine si unde se duce sa se tamaduiasca singur ? |
Sunt bine. M-am trezit intr-o dimineata si inca eram in frenezia visului. Si am postat aici. Sunt resemnat si constient ca drumurile noastre s-au separat de mult timp si irevocabil. Eram oarecum nervos de ce inca mintea mea o mai proiecteaza in somn sau de ce ma ia nostalgia cand trec prin locuri care ma leaga de ea. Calculand perioada de convalescenta am ajuns la rezultat: 7 ani. Si eram curios doar daca vi se pare mult, putin...
|
Citat:
ma gandesc la o situatie care am mai intalnit-o uneori,caci vad ca esti foarte afectat si te inteleg.Si e bine sa spui Cuvantul ca oamenii sa stie. Cum spunea Monnis ai sa uiti candva, daca te vei casatori,...copii etc si, treptat vei uita. Poate bat campii, mai jos(ma refer la cazul tau,ca la modul generral zic bine), dar poate am dreptate. Poate iti folosea in urma cu mai multi sa fi auzit pe Pam Stentzel vorbind despre virginitate si de faptul ca cel care o are, e special. Eu as zice mai mult, fie ca esti barbat sau femeie e bine sa o faci daca e posibil doarr cu viitorul sot(sotie) . Avea o vorba miliardarul Richard Branson "Ori ca ai doua zeci de ani, ori ca ai cincizeci de ani, sexul e frumos , dar niciodata nu este ca prima oara!" Am discutat cu diversi ,unii care au avut mai multe femei,toti absolut toti isi aduceau aminte de prima femeie, ca ceva special. Ma rog e simplu sa dai sfaturri,uuups...de pe margine...,dar daca nu se concretizeaza ceva ,cu cineva, ramai cu o amintire fumoasa cu cineva care e departe.La ce iti foloseste???... Nu stii cum sa-i dai erase, si sa faci sa nu te afecteze, ca sa nu traiesti din amintiri. Fie ca esti barbat fie femeie e bine sa pui problema casatoriei!Daca nu stop!!! fiindca poti ramane doar cu amintiri frumoase...prea frumoase. Domnul sa te ajute frate, sa gasesti omul potrivit si poate la un moment dat,sa ne dai niste vesti bune.Dumnezeu sa te binecuvinteze! |
Citat:
Da domle' e iubire mare, pacat insa ca nu este Iubirea cea Mare. |
Citat:
Pe undeva e putin, fiindca eu imi aduceam aminte cand am facut-o prima oara cu sotia mea si dupa zece ani.Ptr mine a fost ceva special.Si asta te leaga. |
Citat:
|
Citat:
Pe ea deja ai transformat-o in etalon si orice alta relatie o vei incepe de la comparatia cu ea, adica cu totul defavorabil; vei deveni handicapat emotional. Hotareste-te ce vrei si spune aici barbateste. |
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 10:55:08. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.