pacatele si crestinul
 

Daca fumezi , nu poti fi numit crestin?

Poti.

Deosebirea de vederi, bine dezbatuta pe alte topicuri (stiati ca exista un motor de cautare intern ?) este daca, fumand, poti fi numit un crestin drept sau esti in categoria care merge pe calea cea larga a crestinilor pacatosi, inspre tormentele infernale.

Prin Botez, esti incorporat Bisericii lui Cristos. Si ramai acolo pana cand iesi. Modalitatile de iesire sunt urmatoarele patru: apostazia, erezia, schisma si excomunicarea.
Fumatul nu face parte dintre acestea.

Avand in vedere raspunsul foarte diplomatic desi cred ca nu e greu de intuit directia intrebarii, trebuie precizat si faptul ca dl. Mihnea Dragomir este romano-catolic si fumator.

Sau v-ati lasat intre timp, domnul doctor?

Poti fi numit fumator!

Ma intreb cati dintre cei aproape 90% care s-au declarat crestini... pot fi numiti crestini? Omul are tendinta sa se indreptateasca pe sine si sa caute solutii "de mijloc" ca si cum mantuirea ar fi o negociere.
Si daca tot am ajuns sa "flecaresc" despre asta, indraznesc sa adaug si altceva. Fratilor, din toata inima va rog: indiferent daca va aflati in tara sau in afara ei, luati aminte la fiecare gest pe care-l faceti, daca este sau nu in buna oranduiala cu ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Pentru ca El ne asteapta o vreme, si ne tot trimite "mesaje" ca nu e bine ce facem, dar daca ne indaradnicim si ajungem ca in loc sa fim de folos celor din jur, aducem mai multa sminteala, Dumnezeu isi intoarce fata de la noi. Am proaspat in memorie o familie de prieteni de familie foarte apropiati sufleteste. De multe ori cand ne mai intalneam sau vorbeam la telefon, el spunea ca merge la munca, duminica, (in Londra) ca si-asa nu face mare lucru, si astfel mai poate scoate un ban in plus. Avea casa foarte frumoasa in tara si gospodarie bine pusa la punct. Anii treceau, iar ei au obtinut intre timp dubla cetatenie. Nevoia de bani nu mai era atat de pregnanta, fiindca practic nu le lipsea niciodata nimic, dar chiar si-asa, prefera sa mearga si duminica la munca.
In urma cu vreo saptamana i-am sunat sa vad cum o mai duc. Am stat mult de vorba, mult mai mult ca de obicei. Printre altele, el mi-a spus ca urmeaza sa plece in vacanta in tara sa-si mai vada parintii si socri. M-am bucurat pentru ei si am intrebat daca merge toata familia si mi-a raspuns ca fiul cel mare (22 de ani), prefera sa ramana in Londra, si ca il vor lua doar pe "cel mic" de 17 ani (nascut in aceeasi zi si la aceeasi maternitate cu fiul meu cel mic). Dumnezeu a decis ca acesta sa fie capatul de linie pentru toti. Luni seara, cand m-am intors de la munca am aflat de un accident ciudat in tara, in zona Ramnicu Sarat si se vorbea de o pereche ce se intorcea din Londra, impreuna cu fiul de 17 ani. Iar in urmatoarele cateva minute am aflat ce era mai trist: era vorba chiar de ei. http://stirileprotv.ro/stiri/actuali...-tragedia.html
Gandul m-a dus la un alt foarte bun prieten care cu multi ani in urma a avut cam aceeasi soarta, dar care nu era duminica de la Dumnezeu sa nu lucreze, inclusiv cu tractorul in brazda...
Poate pare ciudat sa fac asocierea acestui tragic accident cu fumatul, dar si de la fumat am inca destul de vie in memorie moartea cuiva din familie despre care am mai vorbit aici pe forum. Indiferent de felul in care cautam sa ne indreptatim pe noi insine pentru a face un pacat, trebuie mai intai sa ne gandim daca totusi ne putem lipsi. Nimeni nu spune ceva pentru institutiile unde se lucreaza 7 din 7, fie la spital, politie, armata, pompieri sau chiar in magazine de desfacere, dar pentru oricine TREBUIE sa existe 6 zile de munca si una in care ne odihnim si multumim lui Dumnezeu pentru sansa pe care ne-o da. Iata, toti cei de care vorbeam, au plecat brusc, nespovediti, neimpartasiti, desi in principiu erau oameni buni si saritori la nevoie.

Nu, nu poti.Nici n-ai cum.Dumnezeu nu te-a facut cu horn in spate pe unde
sa iasa fumul.Sa stii ca fumatul opreste de la Sf Impartasanie.

Deci, după părerea ta, creştin se poate numi doar acela care nu are păcate ? Tu, de exemplu, nu păcătuieşti ? Înseamnă că nu eşti creştin.

Deci, copăcelule, ai de ales una din două: fie eşti fără de păcat, fie nu eşti creştin. Pe care o alegi ?

Si care este problema ca ar opri? Esti sigur ca fumatul este un asa mare pacat? Exista nefumatori care, de pilda, sunt de acord cu clonarea umana sau cu avortul. Astia sunt crestini sadea, nu?

O aleg pe cea in care lupti sa scapi de patimi.
Daca te macina o patima, atunci cere ajutor la Dumnezeu sa te ajute
sa lupti cu patima, sau sa te invete cum sa lupti sau chiar sa lupte pt tine.

PS:insasi din intrebare ta, am o concluzie:tu niciodata n-ai simtit efectul
rugaciunii.

Patima nu e pacat. Si nu suntem calugari sa ne luptam cu...astfel de lucruri.

Daca patima NU e pacat, iar noi, daca NU suntem calugari, suntem scutiti "de impozit" atunci putem vorbi in mod sigur de un very Grand and deep underground (Moff Hadrianus)...

Aveti dreptate, Mosh-Neagu. Insa adevarul e ca am scris-o si din fronda. Cand vad, si nu doar online pe forum, ci si in viata reala, atitudini inflacarate ale credintei unora, deseori exagerate, dar nu lipsite de un anume temei din Scripturi sau din Traditie, simt un impuls rautacios, foarte puternic. Nu am nimic cu omul, deseori poate il admir pentru unele idei, nici cu credinta, fereasca Dumnezeu, doar avem aceeasi marturisire, si totusi ravna credintei de acest gen, anume cu formulari enervant de arhaizante si categorice, cu multe figuri de stil calugaresti, ma provoaca intotdeauna. Deci, repet, ravna/ardoarea in sine, dar si modul ei hiper-sententios de exprimare ma determina la aceste mici intepaturi. Sincer, nu stiu de ce, care este mecanismul mai profund. Si o spun din nou, e si in viata reala, nu inghit inflacaratii. Poate pentru ca imi place sa fiu un moderat sau neutru, sau cum spun unii pe forum, "caldicel". Asa ca mi-am asumat aceasta conditie, si o voi purta cat voi fi in trup. Va rog sa ma scuzati daca v--am suparat cu ce am scris.

Crestin este omul care cauta sa se vindece complet.

Sa-si curete intreaga fiinta in chip desavarsit.

Fiinta este impurificata de patimi.

Patimi = actiuni care ne produc suferinte imediat sau cu efect intarziat/temporizat, proportional sau cu efect cumulativ.

Cata vreme suntem in necunostinta ("umblam in intuneric") toate actiunile noastre sunt patimase, de la gustatul unui mar pana la savuratul unei tigari.

Orice cautare de placere / comfort este patimasa.

Suntem complet imersati intr-un ocean de patimi.

Crestin este cel ce lupta cu patima.

Toti crestinii (nesfinti) sunt plini de patimi (inclusiv eu).

Fumatul este o patima mai grava, pentru ca va produce in viitor suferinte mai mari decat apucatul unui bob de strugure de pe vita de vie.

Omul poate sa reduca din patimile mari, dar de cele mici / fine /foarte fine nu poate scapa decat atunci cand se uneste complet cu Adevarul.

Deci esti crestin doar daca esti Luptator, altfel nu te incadrezi in definitie.

Da' ce e, patimile mele? Virtute? :39: