Împotriva ereziilor NEO-PROTESTANTE, Cuvântul al III-lea - RUGĂCIUNILE CĂTRE SFINŢI
 

Doamne ajută.
Pacea Domnului.

Cu mila Domnului, şi rugăciunile Preasfintei Născătoare şi Pururea Fecioarei Maria, continuăm munca începută de Daniel_Ortodox, în Cuvântul I, BOTEZUL, cu acest al 3-lea cuvânt, al creştinismului fără erezie, deci ortodox, cu "Rugăciunile către Sfinţi", pentru a lumina căile ereticilor neo-protestanţi, să părăsească ereziile dracilor ce au întemeiat ereziile lor şi să vină la Lumină, acasă, în Unica Biserică Creştină ce mai există pe pământ, Ortodoxă. Amin.

70 de exemple biblice. Că e număr cu simbolistică. Rugăciunile Sfinţilor lui Dumnezeu şi către ei, unii pentru alţii :

1. Ieşirea 8, 8: "Rugaţi-vă pentru mine Domnului să depărteze broaştele de la mine şi de la poporul meu.
2. Ieşirea 8, 28:aduceţi jertfă Domnului Dumnezeului vostru, în pustie. Rugaţi-vă dar Domnului pentru mine!"
3. Ieşire 9, 28: Rugaţi-vă Domnului pentru mine, să înceteze tunetele, grindina şi focul pe pământ
4. Ieşirea 10, 17: Iertaţi-mi acum încă o dată greşeala mea şi vă rugaţi Domnului Dumnezeului
5. Psalmii 121, 6: Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.
6. Psalmii 121, 7: Să fie pace în întăriturile tale şi îndestulare în turnurile tale.
7. Psalmii 121, 8: Pentru fraţii mei şi pentru vecinii mei.
8. Psalmii 121, 9: Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru.
9. Ieremia 29, 7: Căutaţi binele ţării în care v-am dus robi şi rugaţi-vă Domnului pentru ea.
10. Matei 5, 44: rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
11. Matei 24, 20: Rugaţi-vă ca să nu fie fuga voastră iarna, nici sâmbăta.
12. Marcu 13, 18: Rugaţi-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna.
13. Luca 6, 28: rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
14. Luca 22, 40: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.
15. Faptele Apostolilor 8, 24: Rugaţi-vă voi la Domnul, pentru mine, ca să nu vină asupra mea nimic din cele ce aţi zis.
16. Efeseni 6, 19: Rugaţi-vă şi pentru mine, ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei,
17. I Tesaloniceni 5, 17: Rugaţi-vă neîncetat.
18. I Tesaloniceni 5, 25: Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.
19. II Tesaloniceni 3, 1: Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca cuvântul Domnului să se răspândească şi să se preamărească, ca şi la voi,
20. Evrei 13, 18: Rugaţi-vă pentru noi; căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind ca întru toate cu cinste să trăim.
21. Romani 12, 16: Cugetaţi acelaşi lucru unii pentru alţii; nu cugetaţi la cele înalte, ci lăsaţi-vă duşi spre cele smerite. Nu vă socotiţi voi înşivă înţelepţi.
22. Maleahi 1, 9: Şi acum deci rugaţi pe Dumnezeu ca să aibă milă de noi.
23. Baruh 1, 11: Şi vă rugaţi pentru viaţa lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi pentru viaţa lui Belşaţar, fiul lui.
24. Baruh 1, 13: Şi vă rugaţi pentru noi către Domnul Dumnezeul nostru, fiindcă am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru,
25. Matei 9, 38: Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului, ca să scoată lurcători la secerişul Său.
26. Matei 26, 41: Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.
27. Marcu 11, 25: Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă
28. Luca 22, 46: Şi le-a zis: De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.
29. Iacov 5, 16: Vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului.
30. Apocalipsa 5, 8: alăută şi cupe de aur pline cu tămâie care sunt rugăciunile sfinţilor.
31. Apocalipsa 8, 3: având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului.
32. Apocalipsa 8, 4: fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor.
33. I Regi 2, 8: Paşii sfinţilor Săi El îi păzeşte.
34. Psalmii 82, 3: şi s-au sfătuit împotriva sfinţilor Tăi.
35. Psalmii 88, 6: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne şi adevărul Tău, în adunarea sfinţilor.
36. Psalmii 67, 36: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui,
37. Psalmii 88, 8: Dumnezeul Cel Preamărit în sfatul sfinţilor,
38. Psalmii 109, 3: Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile sfinţilor Tăi.
39. Daniel 4, 14: iar porunca sfinţilor este ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte,
40. Daniel 7, 22: a venit Cel vechi de zile şi a făcut dreptate sfinţilor Celui Preaînalt, şi împărăţia a ajuns sub stăpânirea sfinţilor.
41. Daniel 7, 27: regatul, stăpânirea şi mărirea regilor de sub ceruri se vor da poporului sfinţilor Celui Preaînalt;
42. Daniel 9, 24: se vor pecetlui şi se va unge Sfântul Sfinţilor.
43. TOBIT 12, 15: Eu sunt Rafael, unul din cei şapte sfinţi îngeri, care ridică rugăciunile sfinţilor şi le înalţă înaintea slavei Celui Sfânt".
44. Isus Sirah 42, 22: a dat Domnul sfinţilor ca să spună toate minunile Lui, care le-a întărit Domnul Atotştiutorul,
45. Isus Sirah 45, 2: l-a dăruit pe el cu mărirea sfinţilor.
46. Matei 27, 52: multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat.
47. Luca 1, 70: Precum a grăit prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac;
48. Faptele Apostolilor 3, 21: vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinţilor Săi.
49. Romani 12, 13: Faceţi-vă părtaşi la trebuinţele sfinţilor,
50. Romani 15, 25: Acum însă mă duc la Ierusalim, ca să slujesc sfinţilor.
51. Romani 16, 2: Ca s-o primiţi în Domnul, cu vrednicia cuvenită sfinţilor şi să-i fiţi de ajutor la orice ar avea nevoie de ajutorul vostru.
52. I Corinteni 14, 43: Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea.
53. I Corinteni 16, 15: că spre slujirea sfinţilor s-au rânduit pe ei înşişi,
54. II Corinteni 8, 4: Cu multă rugăminte cerând har de a lua şi ei parte la ajutorarea sfinţilor.
55. II Corinteni 9, 12: slujirea acestui dar nu numai că împlineşte lipsurile sfinţilor, ci prisoseşte prin multe mulţumiri în faţa lui Dumnezeu;
56. Efeseni 3, 5: cum s-a descoperit acum sfinţilor Săi apostoli şi prooroci, prin Duhul:
57. Efeseni 4, 12: Spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos
58. Efeseni 5, 3: desfrâu şi orice necurăţie şi lăcomie de avere nici să se pomenească între voi, cum se cuvine sfinţilor;
59. Filipeni 1, 1: tuturor sfinţilor întru Hristos Iisus, celor ce sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii:
60. Coloseni 1, 2: Sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos,
61. Coloseni 1, 12: ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor, întru lumină.
62. Coloseni 1, 26: Taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinţilor Săi,
63. I Timotei 5, 10: dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinţilor,
64. Filimon 1, 7: întrucât inimile sfinţilor s-au odihnit prin tine, frate.
65. Evrei 6, 10: voi, care aţi slujit şi slujiţi sfinţilor.
66. Iuda 1, 3: am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna.
67. Apocalipsa 17, 6: am văzut o femeie, beată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor
68. Apocalipsa 18, 20: Veseleşte-te, cerule şi voi sfinţilor, şi voi apostolilor, şi voi proorocilor.
69. Apocalipsa 19, 8: căci visonul sunt faptele cele drepte ale sfinţilor.
70. Apocalipsa 20, 9: tabăra sfinţilor şi cetatea cea iubită.

Pacea Domnului.

Astfel, am văzut 70 de exemple, dovezi biblice, despre sfinţi, acum vedem şi 70 de sfinţi. Din mii şi mii de sfinţi.

DECI DACĂ BIBLIA ŞI PREOTUL SPUNE SĂ MĂ ROG SFINŢILOR; CONFORM BIBLIEI PRIMA DATĂ, SĂ MĂ ROG LOR, PĂI EU AŞA FAC, CĂ DACĂ NU, MĂ DUC ÎN IAD.

DE CE?

Din două mari motive. Biblice, normal:

1. I Petru 5, 5: Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţi-vă preoţilor; şi toţi, unii faţă de alţii, îmbrăcaţi-vă întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.

2. Evrei 13, 7: Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.

ŞI ASTFEL, ŞI 70 DE SFINŢI, DIN MII ŞI MII :

1. PREASFÂNTĂ NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU ŞI PURUREA FECIOARĂ, MILUIEŞTE-NE PE NOI CU RUGĂCIUNILE TALE CĂTRE DUMNEZEU MILOSTIVUL ŞI MILOSÂRDUL.

2. SFINŢILOR APOSTOLI, IOAN, PAVEL, PETRU, IACOV, ANDREI, FILIP, LUCA, MARCU, MATEI, BARTOLOMEU, TOŢI CEI 12 ŞI VOI TOŢI CEI 72, ŞI TOŢI SFINŢII ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, RUGAŢI-VĂ LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.

3. SFINŢILOR PĂRINŢI IOACHIM ŞI ANA, RUGAŢI-VĂ LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
4. SFINTE IOAN GURĂ DE AUR, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
5. SFINTE VASILE CEL MARE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
6. SFINTE GRIGORIE DE NAZIANS, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
7. SFINTE GRIGORIE DE NYSSA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
8. SFÂNTĂ MARIA EGIPTEANCA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
9. SFINTE ISAAC SIRUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
10. SFÂNTĂ FILOFTEEA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
11. SFÂNTĂ PARASCHEVA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
12. SFÂNTĂ TEODORA DE LA SIHLA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
13. SFINTE MAXIM MĂRTURISITOR, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
14. SFINTE SIMEON NOUL TEOLOG, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
15. SFINTE GRIGORIE PALAMA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
16. SFINTE MARCU EVGHENICE, AL EFESULUI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
17. SFINTE FOTIE CEL MARE, AL CONSTANTINOPOLULUI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
18. SFINTE ŞTEFAN CEL MARE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
19. SFINTE CONSTANTIN CEL MARE ŞI MAMA TA SFÂNTA ELENA, RUGAŢI-VĂ LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
20. SFINTE TEOFAN ZĂVORÂTUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
21. SFINTE IGNATIE BRIANCININOV, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
22. SFINTE EFREM CEL NOU, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
23. SFINTE IOAN DE KRONSTADT, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
24. SFINTE LUCA AL CRIMEEI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
25. SFINTE CHIRIL AL ALEXANDRIEI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
26. SFINTE ANTONIE CEL MARE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
27. SFINTE AMBROZIE AL MILANULUI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
28. SFINTE MACARIE EGIPTEANUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
29. SFINTE PIMEN CEL MARE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
30. SFINTE NICOLAE VELIMIROVICI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
31. SFINTE CORNELIU SUTAŞUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
32. SFINTE SERAFIM DE SAROV, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
33. SFINTE IOAN CEL NOU DE LA PRISLOP, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
34. SFINTE IOAN BOTEZĂTORUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
35. SFINTE ILIE TESVITEANUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
36. SFINTE DAVID PSALMISTULE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
37. SFINTE IOAN SCĂRARUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
38. SFINŢILOR ADAM ŞI EVA, RUGAŢI-VĂ LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
39. SFINTE IOAN DAMASCHIN, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
40. SFINTE IOAN VALAHUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
41. SFINTE SPIRIDON, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
42. SFINTE EMILIAN DE LA DUROSTORUM, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
43. SFINTE IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
44. SFINTE IUSTIN, MARTIRE ŞI FILOSOFULE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
45. SFÂNTĂ ECATERINA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
46. SFINTE PANTELIMON DOCTORE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
47. SFINTE STELIAN, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
48. SFINTE COSMA DOCTORE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
49. SFINTE DAMIAN DOCTORE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
50. SFINTE ŞTEFAN, PRIMULE MUCENICE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
51. SFINTE NICODIM AGHIORITUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
52. SFINTE PORFIRIE CAVSOCALIVITUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
53. SFINTE SILUAN ATHONITUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
54. SFINTE EFREM SIRUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
55. SFINTE SOFRONIE SAHAROV, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
56. SFÂNTĂ MATROANA A MOSCOVEI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
57. SFINTE CIPRIAN AL CARTAGINEI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
58. SFINTE NICOLAE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
59. SFINTE MARCU ASCETUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
60. SFINTE MUCENICE CIPRIAN, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
61. SFÂNTĂ MUCENIŢĂ IUSTINA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
62. SFINTE VASILE DE LA POIANA MĂRULUI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
63. SFINTE TEOFILACT AL BULGARIEI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
64. SFINTE GHEORGHE PURTĂTOR DE BIRUINŢĂ, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
65. SFINTE PAHOMIE CEL MARE, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
66. SFINTE CHIRIL AL IERUSALIMULUI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
67. SFINTE ANDREI ŞAGUNA, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
68. SFINTE IUSTIN POPOVICI, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
69. SFINTE DIONISIE AREOPAGITUL, ROAGĂ-TE LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.
70. TOŢI SFINŢII , RUGAŢI-VĂ LUI DUMNEZEU PENTRU MINE, PENTRU NOI.


"Sfinţii vor judeca lumea". - I Corinteni 6, 2.

Pacea Domnului.

Domnule Igor, e de admirat munca depusă de dumneata pentru a găsi în Biblie orice verset ce conține cuvântul ”sfânt”, dar asta nu argumentează de fel practica rugăciunii către sfinți. Toată strădania dumitale e dată peste cap de neînțelegerea unui simplu adevăr: rugămintea nu e totuna cu rugăciunea.

Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.
1 Tes 5:25

În sfârşit, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca cuvântul Domnului să se răspândească şi să se preamărească, ca şi la voi,
2 Tes 3:1

Mărturisiţi-vă deci unul altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului.
Iacov 5:16

Cine sunt mai drepti decat sfintii?

Ah, ca voi interpretati Sf. Scriptura dupa traditia voastra si sustineti ca cei trecuti din viata asta sunt disparuti (adventistii si iehovistii) sau ca nu mai stiu de soarta celor de pe acest pamant (alti neoprotestanti) n-aveti decat, este analfabetismul vostru spiritual, nu ne priveste.

Aline, faci și tu aceeași confuzie între rugăminte (adresată cuiva pentru ajutor) și rugăciune.

Nu, e vorba de rugaminte pentru rugaciune.

Adica eu rog pe Sfanta Xenia sa se roage pentru mine.

E ceva gresit in asta? Sfanta Scriptura ne invata asta ca "mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului".

Noi credem in Unitatea Bisericii care e mai presus de moartea pentru ca asa cum Hristos a invins moartea si cei care au crezut cu adevarat in El au facut-o.

Tu nu crezi?
N-ai decat sa verifici, daca aspiri a fi parte a Bbisericii lui Hristos, roaga-te macar o saptamana, in fiecare zi, cu acatistul Sfinteni Xenia si vezi ce se intampla.

Promiti?

Dacă ar fi în viat›ă, nu ar fi gres™it. S˜i bineînt›eles, rugămintea să o adresezi personal, nu fotografiei ei; altfel, e cel putin ciudat... Nu stiu cum as™™ putea face să înt›elegi absurdul situat››iei...

Test: șȘțȚ. Oare ce se întâmplă de forumul nu mai acceptă [câteodată] caracterele central europene?

Pai ce, tu daca ai un album foto cu familia, ala tine loc de familie sau cum functioneaza la voi chestia asta ca dupa cum vorbesti nu pari a fi ca restul oamenilor?

Si da, pentru noi cei raposati intru Hristos sunt vii intru El.

Cum vedeti voi chestiunea asta, e o cu totul alta problema, cand canti dupa ureche poti adauga ce floricele vrei la melodie.

Centesime... Dezastru logica şi mintea ta.

Cum Doamne miluieşte, voi nu gândiţi deloc? Dar chiar deloc, deloc?
Nu cred... imposibil... Sunteţi fiinţe umane. Gândiţi. Gândiţi, măi, pentru Dumnezeu. Gândiţi.

Păi când spune Pavel: rugaţi-vă pentru noi? Spune în scrisoare, în epistolă, da?

Păi ei erau de faţă? Să le ceară Pavel de faţă să se roage pentru ei? Nu, nu erau de faţă. Că de aia le trimite scrisoare.

Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi - 1 Tes 5,25

Gândeşte logic, măi, pentru Dumnezeu. Că ai creier în cap.
Erau la sute de kilometri, poate mii. Şi totuşi le cere Pavel să se roage pentru ei, care erau cu Pavel, prin scrisoare.
Şi mai zice, să ne purtăm unii pe alţii în rugăciune, mereu. Deci cei ai lui Hristos Mântuitorul, mereu să se roage unii pentru alţii.
Sfinţii din ceruri, sau noi de pe pământ, nu-i diferenţă. Tot ai lui Hristos suntem. Cerem să se roage pentru noi.

Ştiu că ai diavoli, te lupţi cu ei, dar ăia pot fi biruiţi, întro clipire de ochi (dacă eşti ortodox).
Îmi mai şi denigrezi munca foarte flegmatic... "asta nu argumentează de fel practica rugăciunii către sfinţi".

Şi mai ales, rugăminte şi rugăciune e FIX ACELAŞI LUCRU !

Ce logică ai în cap nu ştiu... Mă tot mir...

Păi fi atent:

Îi fac o rugăminte lui Dumnezeu ! Îi fac o rugăciune lui Dumnezeu ! Care-i diferenţa ? Zi rătăcitule, care-i diferenţa?

Ce tot îmbârligi acolo, Centesime? Pe cine sărăcie, crezi că minţi tu?
Pe mine nu, în niciun caz, că nu-ţi permit !

Ei, uite că o argumentez, ca să te ofitic pe frăţia ta, şi încă o argumentez bine. Pentru că nu mă lasă Dumnezeu.
Certa-v-ar Dumnezeu dracii care vă luptă, să-i certe Dumnezeu de neruşinaţi.

Pentru că ei nu erau de faţă, cei din comunitatea lui Pavel, faţă de cei din comunităţile de creştini la care scria Pavel să se roage pentru cei ce erau cu Pavel, da? Limpede?

La fel, Sfinţii lui Dumnezeu din ceruri, nu sunt de faţă, şi noi, comunitatea de pe pamânt, cerem comunităţii din ceruri să se roage pentru noi.
Conform celor 70 de versete.
Citeşte-le măcar pe cele de la Apocalipsă, cum în cădelniţele îngerilor sunt rugăciunile sfinţilor, dăruite lui Dumnezeu.

În "absurdul situaţiei" te afli tu, Centesime. Nimeni alţii decât toţi cei din "reformă", din protestantism. Vai de ei de toţi...
Au considerat creştinismul stricat, au avut nevoie să-l "reformeze". Dar n-au văzut că mintea lor era stricată.
N-au văzut, erau orbi şi orbi au rămas...

Dar citeşte cu atenţie cele 70 de versete, gândeşte-le logic, dacă nu poţi să gândeşti prin credinţă ! Atunci gândeşte logic.
Dar gândeşte !
Că îşi bat dracii joc de voi de toţi. Tu chiar nu vezi? Nu simţi?

TREZEŞTE-TE ÎN NUMELE LUI HRISTOS MÂNTUITORUL. TREZEŞTE-TE.

Nu stiu de unde ai dedus bazaconia asta, oricum noi nu conversăm cu albumele foto.

Domnule, eu cânt după Partitură, iar ”Partitura” spune că:
1. sfinții morți sunt ”adormiți în Hristos” nu ”vii” 1 Cor. 15,18.
2. Nu pentru ”noi” sunt ei vii, ci pentru Dumnezeu Luca 20,38.

Mai consultă și tu Partitura din când în când că ai început să cânți fals.

Domnule Igor, de ce mă obligi să-ți ignor postările? Că-ți place să dai citate lungi din clasici ori contemporani, am înțeles. Că mă etichetezi cu adjective pe care eu nu-mi permit să le rostesc, am înțeles și asta. Dar totuși, buna măsură... În toate, inclusiv în logica discursului... Pavel cerea să se roage pentru el niște oameni vii (nu contează dacă direct, prin epistolă, ori la telefon), adică niște oameni care nu au răposat... nu știu cum să mă fac înțeles.

Pace !

Să verificaţi versetele, creştinilor, că minte, că e înşelat !

Centesime, minţi !

Spui:
În primul rând, nu e I Corinteni 15, 8, ci e I Corinteni 15, 20, unde spune: "Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi."

Deci nu spune de sfinţi morţi, sau sfinţi adormiţi.
Nici nu spune că nu sunt vii.

Ai minţit.

Partitura ta e scrisă cu minciuni sfruntate.

Prin urmare:
Ia ridică-te un verset mai sus, la 1 Cor. 15,19:

---> "Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii." <---

Cei adormiţi, au dispărut ? Nu, normal. Sunt cu Hristos, în viaţa cealaltă ? Da, normal.
Deci cei adormiţi sunt vii?
DA! SUNT VII CU ADEVĂRAT.
Se numesc sfinţi? Da, Sfinţi cu adevărat! Pentru că Hristos e Sfânt.

Şi etichetele ce ţi le pun, e adevărul.
Ai minţit, deci eşti mincinos şi eşti în erezie, eşti eretic, înşelat.
Am minţit eu cu ceva? Cu ce? Dovedeşte. Te-am defăimat? Nu. Am spus Adevărul.
Eşti un mincinos.
Toţi protestanţii sunt cu toţii mincinoşi.

Când îţi ceri iertare, atunci iert şi uit adevărul stricat, în care eşti.

Pacea Domnului !

Mea culpa, greșeală de tastare, am corectat. Nu e nevoie să țipi că am mințit, doar am greșit. E omenește...

Domnule Centesim, nu, n-ai corectat, tot aşa a rămas. N-ai greşit. Ai minţit.

E formă de exprimare, ce ai scris acolo. Partitura ta, cum ai spus.

Deci, ai minţit.

Ce vrea sa zica mr. Igor e ca ati interpretat lautareste Sf. Scriptura, nu ca ati gresit numerotarea pasajului..

Personal n-am de gand sa reiterez zeci de pagini de discutii unde s-a dezbatut deja cu adventistii chestiunea vietii de dupa moarte, fara nici un rezultat in definitiv.

Bravo!
Exact!
Nici noi!

Problema nu e la noi ci este la voi, pentru ca voi ati fost instruiti sa credeti ca noi...

Pricepi?
Nu?

Nu-i bai, daca iti era dat sa pricepi, nu mai erai adventist.

Ei, frate Igor, ce bine era să nu te zgârceşti la vocale şi să fi pus încă vreo doi i, pe ici pe colo. Uite ce frumos ar fi ieşit:
Când îţi ceri iertare, atunci ierţi şi uiţi adevărul stricat, în care eşti.
Ar fi fost frumos, nu-i aşa?

1.
"Iar despre morţi că vor învia, n-aţi citit, oare, în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug, zicând: "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov"? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci a celor vii. Mult rătăciţi." - Marcu 12, 26-27.

Dacă Dumnezeu este Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov şi este Dumnezeul celor vii, sunt ei morţi sau nu sunt morţi Avraam, Isaac şi Iacov?

Nu, nu sunt morţi.
Dacă spuneţi că Avraam, Isaac şi Iacov sunt morţi, atunci Dumnezeu, nu este Dumnezeul lor, căci Dumnezeu e Dumnezeul celor vii, spune Biblia.
Şi contraziceţi Biblia, fiindcă cu adevărat Dumnezeu, este Dumnezeul lor, al lui Avraam, Isaac şi Iacov.

Deci dacă nu sunt morţi, este greşit sp spunem: "Sfinţilor Avraam, Isacc şi Iacov, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi?"

Nu este greşit.
Dacă spuneţi că e greşit să le cerem rugăciunile celor ce sunt vii întru Domnul care e Dumnezeul lor, al celor vii: Avraam, isaac şi Iacov, de ce Sfântul Apostol Pavel ne spune: "Rugaţi-vă unii pentru alţii"?
Ei, fiindcă sunt vii, nu se roagă oare pentru noi?

Mergem la înălţimi mai mari:

2.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
28. Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
29. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi. - Luca 16, 27-31.

De ce are putere să se roage bogatul din iad? (din pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr)
De ce se roagă lui Avraam, bogatul nemilostiv şi îi cere în rugăciunile lui, să-l trimită Avraam pe Lazăr să vestească celor din casa bogatului să se îndrepte ?

De ce are putere să vorbească cei din iad cu Avraam ?

De unde ştia bogatul că Lazăr, poate fi trimis înapoi din Rai, pe pământ, să vestească celor de acolo să se pocăiască ?

Este mort Lazăr? Este mort Avraam? Nu, nu sunt morţi, ci sunt vii, prin Hristos, în Rai, precum dovedeşte Biblia.

Se poate ruga Avraam lui Dumnezeu, pentru noi ? Categoric, DA ! La fel cum se pot ruga toţi Sfinţii pentru noi.

Mergem mai departe:

3.
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." - Luca 23, 43.

Dacă tâlharul de pe Cruce, care s-a mântuit, a ajuns în Rai, este el mort sau este el viu ?
Dacă ziceţi că este mort, contraziceţi Biblia şi pe Însuşi Hristos.
Dacă este viu, e greşit sau e corect să-i cerem să se roage pentru noi?
Dacă este greşit, înseamnă că niciun sfânt din Ceruri, nu se roagă?
Am dovedit că se roagă nu numai cei din Ceruri, dar şi cei din iad, bogatul nemilostiv, care se ruga lui Avraam.
Este corect, deci, DA, Sfinţii din Ceruri, se roagă pentru noi, pentru că sunt vii, nu sunt morţi, precum vedem în cele 70 de Sfinte Versete de mai sus, că ne rugăm unii pentru alţii.

Mai departe:

4.
"Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El." - Matei 17, 2-3.

Dacă Moise e mort, de ce s-a arătat lângă Hristos, când S-a schimbat Hristos la faţă?
Dacă Ilie e mort, din nou ce a căutat lângă Hristos?
Dar Ilie nu e mort, a fost răpit cu trupul la Cer, precum şi Enoh, şi vor veni în vremurile din urmă, să vestească oamenilor Evanghelia Dreptăţii şi vor fi ucişi de antihrist.

De ce nu cer şi neo-protestanţii rugăciunile lui Ilie, cum cerem şi noi ortodocşii?

Dacă Moise nu e mort, precum vedem la schimbarea la faţă a Domnului Hristos, ci Moise este VIU, e corect sau nu e corect să spunem: "Sfinte Proorocule Moise, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi păcătoşii?"

DA, este corect.
La fel cum şi cei din iad se roagă Sfinţilor lui Dumnezeu (bogatul nemilostiv se roagă lui Avraam), aşa şi noi, de pe pământ, ne rugăm Sfinţilor lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îi ascultă şi ne ajută, fiindcă "minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Lui." - Psalmii 67, 36.

VĂ INVIT LA DIALOG, dragi protestanţi şi neo-protestanţi !

Multumesc, drag fratior.
Credinciosii adventisti cred ca atunci cand omul moare, si trupul si duhul inceteaza a mai trai.
La acest capitol sunt de aceeasi parere cu credinciosii ortodocsi care afirma ca trupul moare dar duhul continua sa traiasca.

Asadar Avraam si ceilalti sfinti din vechime sunt morti din punct de vedere fizic dar duhul lor este viu.
Cred ca este nimerit sa incercam o definitie.

1. omul mort = omul caruia i-au incetat functiile vitale ale trupului dar al carui duh este viu
2. omul viu = omul al carui trup si duh sunt vii


Se pare ca Biblia nu este de acord cu practica chemarii celor morti (Lev.19.31). Desigur este vorba de cei morti fizic.
Protestantii considera ca este mai prudent sa ceri ajutor in rugaciune celor vii.

Am observat ca-ti place Biblia.
Ai gasit in ea macar un singur exemplu in care un om viu ii cere unui om mort fizic sa se roage pentru el?

Bine-aţi venit. Ce mult mă bucur, că mi-aţi acceptat invitaţia.

Eu sunt cel onorat şi cel care vă mulţumesc, că mi-aţi acceptat invitaţia la dialog.

Doamne ajută.

Când Hristos se schimbă la faţă, pe muntele Taborului şi când lângă Domnul, apar Moise şi Ilie, de unde ştiau Sfinţii Apostoli, care erau cu Hristos, că ăia sunt Moise şi Ilie?

De ce Moise şi Ilie, aveau formă de om, dacă ei erau duhuri şi trupul lor nu mai era capabil să-i definească cine sunt?
(apropo, Ilie e viu cu trupul şi acum, la fel şi Enoh, deci rămâne Moise)
De unde ştiau Sfinţii Apostoli că acela era Moise, şi celălalt era Ilie?

De ce duhurile lor, aveau forma trupului, astfel încât Sfinţii Apostoli, i-au putut recunoaşte ?
De ce li s-a dat voie la Moise şi Ilie, să vină să se arate Sfinţilor Apostoli, când Hristos se schimbă la faţă, dacă ei erau doar duhuri, fără trup?

De ce când Hristos, după Sfânta Înviere, a avut trup material şi nematerial în acelaşi timp? Că putea trece prin ziduri şi prin uşile încuiate, unde erau Apostolii şi totuşi, a mâncat cu ei la masă şi Sfântul Apostol Toma, pune mâna pe rănile Domnului şi se convinge că a înviat?

Ce vreau să scot în evidenţă?

Definiţia dată de tine, frăţior "penticostal_tradiţional", cu "omul viu" şi "omul mort", e o înşelare demonică. Să nu mai crezi aşa ceva.
Trupurile în care intră Duhul Sfânt, adică omul îndumnezeit ("teologia" protestantă nu ştie ce-i aia îndumnezeirea, dar trecem peste) nu mai pleacă din om, niciodată. Şi acel trup, devine Sfânt, Duhul Sfânt dând mărturie despre sfinţenia la care a ajuns acel om, sufletul Sfântului lui Dumnezeu, fiind întro stare superioară celorlalţi oameni obişnuiţi care adorm, Sfântul primeşte Sfinte Moaşte, Osemintele lui, oasele, miros frumos şi fiindcă Duhul Sfânt e în trupul Sfântului, trupul acela prin Duhul Sfânt, devine făcător de minuni. Acele Sfinte Trupuri ale Sfinţilor, sunt în Biserică, unele izvorăsc Mir, şi asta a binecuvântat Dumnezeu să fie încă demult din Biblie, de la Sfintele Moaşte ale Sfântului Elisei, care a înviat uun om obişnuit care era mort, în 4 Regi, în Biblie.
Apoi şi Sfintele Trupuri, ale majorităţii Sfinţilor Martiri, care erau ucişi la Coloseum, la Roma, izvorau Mir şi săvârşeau minuni, cum şi azi avem atât de multe şi minunate, pline de Duhul Sfânt, ca şi atunci.

Deci nu există "om viu" şi "om mort". Există altceva: om şi Sfânt. E diferenţă majoră, între un om normal, obişnuit şi un Sfânt.
Mai ales când Dumnezeu îl arată Bisericii că e Sfânt, ca să fie cinstit şi amintit, pentru viaţa în Dumnezeu care a avut-o. Şi ca să i se ceară să se roage pentru noi.

Chemarea celor morţi din Levitic, era practică de magie, vrăjitorie, practicată de cei care nu erau din poporul lui Israel.
Levitic 19, 31 desigur spune să nu chemăm pe cei morţi.
Dar Sfinţii din ceruri sunt morţi?
Rugăciunile către Sfinţii din Ceruri, prietenii lui Dumnezeu, care sunt vii, nu este invocarea lor, nu este chemarea lor, ci doar cererea noastră, ca şi ei, alături de noi, să se roage pentru noi. Ei nu sunt chemaţi, ei pot sta acolo unde sunt, nu trebuie să vină lângă noi, deşi au puterea să vină lângă noi, noi nu-i invocăm, ştim că rugăciunea lor este de ajuns.
"Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla." - Ioan 10, 9.
Sfinţii din Ceruri, intră şi iasă din Împărăţia Cerurilor, au voie, precum vedem că ne spune versetul. Căci sunt liberi cu adevărat în Hristos.

Repet, Sfinţii, nu sunt "oameni morţi", sunt Sfinţi. Iar un Sfânt e viu, nu-i mort, e viu prin Hristos.

Spre exemplu, în Biblie nu există versete unde să spună în mod direct, să mă rog Domnului Hristos Dumnezeu sau Domnului Duhului Sfânt Dumnezeu, Persoane ale Aceleiaşi Sfintei Treimi.

Asta nu înseamnă că nu sunt conştient că Hristos şi Duhul Sfânt, sunt parte a Sfintei Treimi, şi rugându-mă Tatălui, mă rog şi lui Hristos şi Duhului Sfânt, fiindcă:

"Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt." - I Ioan 5, 7.

Deci dacă mă rog lui Hristos şi Duhului Sfânt, atunci "pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus." - Galateni 3, 28; şi Sfinţii din Ceruri, sunt una în Hristos, deci mă rog şi Sfinţilor, care ei toţi sunt una în Hristos. Ei nu pot fi morţi. În Hristos nu există moarte.
Ei sunt vii şi dacă le cerem să se roage pentru noi, ei se vor ruga pentru noi. Căci Biblia spune: "rugaţi-vă unii pentru alţii".

E simplu.

Trebuie doar să vreţi să lepădaţi înşelarea şi întunericul minciunilor protestante şi veţi fi liberi, veţi deveni creştini.
Şi veţi veni Acasă, în Sfânta Ortodoxie, Unica Biserica Creştină ce mai există pe pământ. Unica în care lucrează Duhul Sfânt şi Unica care biruie demonii şi oferă mântuirea. Amin.

Posibil. Era doar o incercare de a defini mortii si vii.
Va rog definiti ce este omul viu si omul mort din perspectiva dumneavoastra.

Din "perspectiva" Bisericii, adică mărturisind Adevărul: nu mai există moarte. A biruit-o Hristos. Hristos a înviat !
Toţi vom învia, şi buni şi răi, unii cu învierea spre slavă, alţii cu învierea spre osândă.
Moartea cea de-a doua, este însă, veşnicia petrecută în iad.
Care are loc, imediat după adormirea întru nădejdea Învierii, la judecata particulară, sau judecata mică, unde omul primeşte Raiul, Împărăţia Cerurilor sau Iadul, Ghena.
La Judecata de Apoi, cea mare, se vor judeca morţii şi vii, se va reconfirma ce am primit la Judecata particulară a fiecăruia, imediat după adormire, luând însă şi trupul cel nou, care înainte nu l-am avut şi va începe Împărăţia Cerurilor, cerul nou şi pământul nou. Dar nu aici pe pământ, căci vom fi precum îngerii, spune Scriptura, nu vom bea, nu vom mânca, nu ne vom însura.

Nu cum spune predicatorul Lazăr Gog, din adunările penticostalilor, că vor fi guvernatorii Hristos şi cu David, în pământul şi cerul cel nou.
Păi dacă-i nou, nu va fi nimic din ce a fost, nu vor fi guvernatori, nici preşedinţi, nici alte prostii.
Nu, asta-i înşelare. Predicatorul Lazăr Gog, dintre penticostali, minte, înşeală oamenii şi vorbeşte anti-biblie.
Ci va fi "ceea ce ochiul n-a văzut, urechea n-a auzit şi la mintea omului nu s-a suit", cum spune Duhul Sfânt prin Sfântul Apostol Pavel, întărit şi de explicaţii mai profunde ale Sfinţilor Părinţi, la aceste versete.

Deci moartea fizică, e o stare temporară, ea defapt nu există. La Sfânta Înviere, fiecare îşi va lua trupul cel înviat, care va fi, aşa cum la avut Adam şi Eva în Rai, nemuritor, nematerial şi materil în acelaşi timp, cum a fost şi Hristos, după ce a înviat, că trecea prin uşile încuiate, dar totuşi Sfântul Apostol Toma, a pus mâna pe rănile lui.

Aceasta, în linii mari, despre "moarte."

Mă bucur mult, să vă pot fi de folos.

Este greu de crezut asa ceva, frate Igor.
Multi dintr noi am vazut oameni murind.
Apostolul Petru spune despre Sfantul David ca a murit: "Bărbaţi fraţi, cuvine-se a vorbi cu îndrăznire către voi despre strămoşul David, că a murit." Faptele 2:29
Experienta vietii si Scriptura te contrazic.

Sau poate ai vrut sa zici altceva?
Poti reformula.

Ce minunat verset ai ales, frăţior. Faptele Apostolilor 2, 29. Mă bucur că te luminează Preacurata, Maica Domnului.

Ce minunat lucrează pronia lui Dumnezeu, chiar fără să-ţi dai seama, ca să te atenţioneze în căutarea ta.

"Bărbaţi fraţi, cuvine-se a vorbi cu îndrăznire către voi despre strămoşul David, că a murit şi s-a îngropat, iar mormântul lui este la noi, până în ziua aceasta." - Fapt. Ap. 2, 29.

Ce vedem din verset?
Că ei, creştinii, cinsteau mormântul lui David, într-atât de mult încât îl luau cu ei, că zice "care era cu ei", spune versetul, "până în ziua aceasta".
Care e ziua aceasta?
Ziua scrierii cărţii Faptele Apostolilor, anii 63-65, după Hristos, desigur.
Îţi dai seama?

Mormântul Proorocului David, era cu ei, îl luau peste tot cu ei, Sfinţii Apostolii, deci chiar şi în ziua când scria Sfântul Apostol Luca cartea Faptele Apostolilor. (a doua cartea scrisă Sfântului Teofil, care era un aristocrat bogat şi vroia să afle despre creştinism, de la Sfinţii Apostoli, şi a devenit creştin.)

De ce îl luau cu ei?
De ce era cu ei, mormântul lui David?
Pentru că mormântul lui, adică racla, unde puneau Sfintele lui Moaşte, nu aveau dimensiuni mari şi o puteau transporta cu ei, în comunităţile creştine, la episcopi, preoţi şi diaconi.
Faptele Apostolilor, a fost scrisă între anii 63-65. Pe atunci creştinii încă avea şi cinsteau mormântul cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Prooroc David.
Ce minunat, nu? :)
Exact cum facem şi noi azi, creştinii, cu racla, adică cutia specială sau mormântul care îl putem lua cu noi, unde sunt puse Sfintele Moaşte Oseminte, ale Sfinţilor, pe care Dumnezeu îi slăveşte şi le dă Sfinte Moaşte, spre a ne fi exemple de sfinţenie.
Exact la fel şi atunci creştinii, în anii 63-65, cu Sfintele Moaşte ale Sfântului David dar şi alţi Sfinţi, cum avem mărturiile în cartea "Actele Martirice", care nu-i în Biblie, scrisă mai târziu.

Iar acum, vis-a-vis de "moarte" :) Nu reformulez, fiindcă am spus Adevărul. L-am mărturisit pentru tine, frăţior.
Îţi explic mai detaliat, despre "moarte":

În Vechiul Testament, nu a existat Sfinţenie, şi nici Sfinţi, şi nici har, fiindcă nu era încă lumea mântuită, Răscumpărătorul nu era încă venit. Proorocii, peste care se pogora Sfântul Duh, să proorocească, aveau acţiunea directă a Sfântului Duh, fără har. Toate acestea până la venirea lui Hristos.
Dar a existat moarte. În Vechiul Testament.
Ştim deja că Hristos s-a pogorât la iad, înainte de Înviere Sa, şi a eliberat drepţii, fiindcă şi drepţii (nu sfinţii, că nu existau Sfinţi atunci) mergeau în iad.
Adică drepţii, precum David şi alţii.Apoi, abea după învierea lui Hristos, ei, drepţii, devin Sfinţi.
Deci în Vechiul Testament există moarte.
În Noul Testament însă, nu mai există moarte. A biruit-o Hristos. Hristos a înviat !
Hristos era venit, harul şi darul era venit, Sfânta Treime, lucrează deplin, pentru cei din Biserică, iar demonii lucrează şi mai activ, să rupă părţi din Biserică şi să-i arunce în erezii, precum ereziile neo-protestanţilor, foarte diverse...

De aceea şi spune Sfântul Apostol Luca, zice: "cuvine-se a vorbi cu îndrăznire despre strămoşul David că a murit şi s-a îngropat" fiindcă atunci, oamenii mureau, în Vechiul şi se îngropau.
Dar azi, unii oameni nu mai mor, Sfinţii, Dumnezeu alege pe acei oameni care au urmat Sfinţeniei Lui, şi le dăruieşte Sfinte Moaşte, ca să arate că nu mai există moarte, (deşi trebuie să ne temem să nu ajungem în iad), şi fiindcă nu mai există moarte, Dumnezeu arată tuturor oamenilor, pe Sfinţii Lui, drept mărturie, prin Sfintele Moaşte ale lor, ale Sfinţilor, pline de Duhul Sfânt, care face minuni prin Sfintele lor Oseminte, sau Moaşte. (pentru cel ce crede, firesc).

De aceea creştinii, Sfinţii, din Faptele Apostolilor, purtau cu ei, racla sau mormântul Sfântului David.

David a devenit Sfânt, după învierea lui Hristos şi Dumnezeu Tatăl, l-a cinstit pe David, dându-i Sfinte Moaşte, făcându-i trupul să miroase minunat de frumos, (cum miros Sfintele Moaşte), fără să intervină vreun om, ci astfel, evreii nu au mai vrut trupul plin de Duhul Sfânt al lui David şi creştinii, noi, îl purtau cu ei, precum spune versetul, Biblia.

Că şi atunci, când Luca scrie F.A. în 63-65, Sfintele Moaşte ale Sfântului David, erau cu ei, cu Luca, cu Petru şi alţii, la pogorârea Sfântului Duh, până în anii 63-65 şi apoi şi după aceea.

Ce minunat e Dumnezeu.

Mai ales pentru că ne-a dăruit să ne naştem în Biserica Lui cea Adevărată creştină, Sfânta Ortodoxie... :)

Mă bucur nespus... :)

Deci Sfintii Apostoli purtau cu ei racla cu moastele lui David. Priceless.

Nici la Martorii lui Iehova n-am intalnit asemenea interpretari dupa ureche ale Scripturii.

Aşa-i că-i minunat ? :) Cu adevărat priceless. Şi eu m-am bucurat mult, că e întărire şi confirmare a cinstirii şi preţuirii Sfintelor Moaşte.

Asta spune versetul, frăţior drag, nu eu, eu nu-mi atribui nimic. E un verset care vorbeşte despre Sfintele Moaşte, ale Sfinţilor lui Dumnezeu din ceruri.

Dacă studiezi şi citeşti exegeză pe text deschis, mai ales originalele din care a fost tradus, respectiv originalele greceşti, vei vedea că aşa va rezultă.

Dar şi tu fiind de altă confesiune, nefiind creştin, greu îţi este să crezi. Ştiu, e greu. Şi eu mă lupt cu mândria, vreau să adun smerenie, şi pace şi bucurie.

Iertare, dacă te-am smintit, nu a fost cu intenţie.

Vrei să spui că evanghelistul nu și-a găsit cuvintele și a folosit „mormânt” în loc de „sicriu”?
Când Petru spune „este la noi” tu înțelegi că îl purtau cu ei? N-ar putea însemna „este în țară la noi”?
Mă tem că forțezi sensul cuvintelor ca să-ți susțină teoriile. N-ar fi mai bine ca teoriile să se formeze în funcție de realități?

Problema este că face un deserviciu grav ortodoxiei.

Pe de o parte se umflă în pene: să vină neoprotestanții, să le demonstrez adevărul!!!!

Și pe de altă parte vine cu interpretări din astea adacadabrante, pe care NICIUN teolog, în aproape 2000 de ani de exegeză biblică, nu și le-a imaginat.

Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă un neoprotestant ar citi aceste.... idei... și s-ar hotărî să le prezinte în biserica sa:

- Fraților, știți cum susțin, mai nou, ortodocșii cultul sfinților și al moaștelor ?

- Nu !

- Ei spun că Apostolii cărau după ei moaștele lui David ! Hohote de râs (pe bună dreptate)

O exegeza atenta a Scripturii ne ajuta sa intelegem ca afirmatia nu a fost facuta in anul 65 ci in anul 33, in predica lui Petru de la Cincizecime.

Pare destul de ingenioasa ipoteza ta insa e greu de crezut ca crestinii incercasera sa puna stapanire pe "moastele" lui David. Pentru simplul motiv ca era abia prima zi a Bisericii.
Iar daca crestinii ar fi incercat sa subtilizeze oasele lui David, ar fi inceput cu stangul si ar fi incasat-o urat (si pe buna dreptate) de la evreii necrestini.

Frate Igor, incearca, te rog, sa nu interpretezi Biblia dupa capul tau pentru ca usor poti cadea in greseala.

Daca ceva (sau cineva) este biruit, nu inseamna ca nu mai exista.
Hristos l-a biruit si pe satana. Dar asta nu inseamna ca satana nu mai exista.

Conform Scripturii, cu moartea se va termina doar la sfarsitul vremurilor. Astazi moartea este biruita de Hristos, asa precum spui din Scripturi, insa sfarsitul ei este descris in Apocalipsa 20:14 Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc

Chiar si in Nou Testament oamenii mor din punct de vedere fizic, frate Igor. Martirul Stefan a murit: Şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi zicând acestea, a murit. Faptele 7:60

Apostolul Pavel vorbind despre moartea crestinilor afirma ca "nu toti vom muri" aceasta lasandu-ne sa intelegem ca multi crestini vor muri, dar nu toti. Doar cei care vor fi in viata cand va reveni Domnul, nu vor mai muri.
Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba 1 Corinteni 15:51

Invatatura Noului Testament este clara: Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata Evrei 9:27

A afirma ca in Noul Testament nu mai exista moarte fizica este si impotriva Scripturii si a judecatii sanatoase.

Sfinţii Apostoli nu erau toţi în Israel, ci erau trimişi prin tot pământul: "Mergând, învăţaţi, botezând". Ai uitat ? Asta făceau ei, de aceea noi suntem creştini decând a venit Sfântul Apostol Andrei la noi, la sciţi, viitorul pământ românesc.

Cei 12 şi cei 70 (şi doi) de după ei şi mulţi alţii.
Sfântul Apostol Andrei, deci, a mers în Sciţia, adică zona Dobrogei, România de azi.
Sfântul Apostol Pavel, devenit creştin târziu, după ce a prigonit creştinii, călătoreşte foarte mult.
Sfântul Apostol Toma, a mers în India, unde nu a făcut minuni, fiindcă nu a crezut în Învierea Domnului, până nu a venit Domnul direct şi personal la el.
Şi tot aşa.

Deci "mormântul este la noi, până în ziua aceasta", cuvinte scrise de Sfântul Apostol Luca, în anii 63-65, de la Roma, de unde era Sfântul Teofil, cel căruia îi era adresată cartea Faptelor Apostolilor, ca şi Evanghelia a 3-a.
Iar acest "noi", adică Apostolii, care e clar că nu au rămas în Israel, se înţelege că aveau cu ei Sfintele Moaşte ale Proorocului David, şi că era cu un grup mare de creştini de la Roma, conduşi de Sfântul Apostol Luca, cel care scrie Faptele Apostolilor.

Deci ori aveau anumite părţi din Sfintele Moaşte ale Proorocului David, ori erau întregi.
Cert este că erau cu ei, că era cu ei, "până în ziua aceasta", adică anii 65, de la Roma.

Nu e forţat niciun sens, ci e un verset, din multele versete, care atestă, confirmă, întăresc şi mărturisesc că Sfintele Moaşte pot fi transportate de la un loc la altul, spre cinstirea lor, ca un exemplu viu cu adevărat în Duhul Sfânt, al celor ce sunt şi azi, ca şi atunci, Sfinţii lui Dumnezeu, cinstiţi de Însuşi Dumnezeu, şi dat nouă să ne fie exemple de sfinţenie.

Frăţior, nu eşti atent.
Cartea Faptele Apostolilor nu a fost scrisă la Cincizecime. Atunci abea s-a întemeiat Biserica lui Hristos. Sfântul Teofil nu auzise de creştinism. Iar Evanghelia a 3-a şi Faptele Apostolilor îi sunt adresate lui, Sfântului Teofil.
La Cincizecime a început propovăduirea Evangheliei, dar nu au avut de scris niciun Sfânt Apostol, atunci, nimănui...
În capitolul 2, se aminteşte doar ce s-a întâmplat la Cincizecime, nu avea chiar atunci loc Cincizecimea, în urmă cu câteva ore. :)

Cum să spui şi să crezi aşa ceva? :) Să fi mai atent, te rog. Cincizecimea avusese loc în anul 33, de la Hristos. Adică 65, anul scrierii Faptelor Apostolilor, minus 33 de la Hristos, rezultă în urmă cu 32 de ani, nu în urmă cu câteva ore. Iar Sfântul Apostol Luca, doar aminteşte ce s-a petrecut atunci, acolo.

Interpretarea, nu e ingenioasă, e adevărul Bisericii lui Hristos, în care Biserică, frăţia ta fiind penticostal, eşti înafară şi nu primeşti adevărul Bisericii, nici harul ei, nici mântuirea.
Dar nădăjduim că te vei trezi... :) Cel puţin eu, nădăjduiesc sincer, cel puţin în schimbarea ta la adevărata pocăinţă, în Sfânta Ortodoxie, cum ea de altfel, cheamă pe toţi oamenii, toţi fumătorii şi toţi păcătoşii.
Cine are urechi de auzit, să audă.

Aşa este, cel biruit, nu înseamnă că nu mai există. Dumnezeu iubeşte pe satana, iar biruit, înseamnă alungat.
Dumnezeu este viaţă, El nu omoară pe nimeni. Tot ce crează Dumnezeu, e nemuritor. Adică îngerii, chiar şi cei căzuţi, şi sufletele oamenilor, adică adevărata noastră esenţă. Sufletele care vor primi trupul nou cel înviat.

Sigur că nu avem voie să interpretăm Biblia, după capul nostru, că uşor cădem, cum spune însuşi Biblia, că nu toţi avem voie să interpretăm Biblia, ci numai Sfinţii Părinţi, au interpretato deja pentru noi, acum sute de ani. Şi plini de Duhul Sfânt, au interpretat minunat, nu mai avem nevoie de interpretări noi, ci doar aprofundări şi explicări ale interpretării.
Căci Teologia, este infinită, spune aceeaşi Sfinţi Părinţi.

Iar Biblia, ştim deja din Patristică isihastă şi noetică, adică a Duhului Sfânt:

Sfânta Scriptură nu este nici Revelaţie, nici Cuvântul lui Dumnezeu, ci Sfânta Scriptură este cuvântul despre Revelaţie şi despre Cuvântul lui Dumnezeu, scrisă sub insuflarea Duhului Sfânt.
Dar cum zice la finalul Evangheliei după Ioan, că dacă s-ar fi scris toate câte a făcut Hristos, nu ajungeau cărţile lumii, câte erau atunci.
Altfel, idolatrizăm Biblia, iar "litera ucide, duhul face viu" (II Corinteni 2, 6)

Şi tu îţi imaginezi un râu de foc, care curge spre neanturi, spre nicăieri, şi acolo e aruncat iadul personificat şi moartea personificată?
Sau de ce dai exemplele astea?
Că nu înţeleg, sincer... cum e teologia voastră?
Aşa, cu personificări?
E ciudat, nu-i în regulă...
Moartea e o stare a sufletului... A sufletului, nu a trupului. E o stare, fiindcă şi sufletul e nemuritor. Moartea nu e reală. E biruită de Hristos. Cu toţii vom învia. Dar mă refer la altă moarte, a trupurilor. Trupurile oamenilor obişnuiţi şi trupurile Sfinţilor.
Acolo-i cu totul altceva.
La fel şi iadul, e o stare a sufletului. E neputinţa de a fi în prezenţa lui Dumnezeu, veşnic, spune Sfântul Isaac Sirul.
De aceea Dumnezeu a creat iadul, ca un loc special şi separat, pentru diavol şi îngerii lui, spune Scriptura şi cei care au urmat diavolului.
Că zice Scriptura:
"De voi ajunge în Rai, Tu de faţă eşti, de mă voi coborâ la iad, Tu acolo eşti."
Iadul acela, e plin de dragostea lui Dumnezeu şi tocmai asta îi arde pe cei ce vor fi în iad. Neputinţa de a sta veşnic în dragostea lui Dumnezeu.
Explică minunat, mai pe amănuntul Sfântul Isaac Sirul, în Filocalia 10, să citeşti frăţia ta, dacă binevoieşti.
"Litera ucide, duhul face viu", din nou amintesc.

Da, moartea fizică, pentru Sfinţi, nu mai există. Doar pentru oamenii normali. Şi chiar şi aceea, e temporară. Până la Înviere.
De aceea le dăruieşte Dumnezeu Sfinte Moaşte. Adică sufletul e luat în Împărăţia Cerurilor, iar trupul se umple de Duhul Sfânt Dumnezeu şi devine făcător de minuni, sau izvorăşte mir sau altele.
E modul lui Dumnezeu de a-i dovedi pe acei creştini, că sunt Sfinţi, de ai arăta creştinilor. E modul lui Dumnezeu de a-i cinsti pe Sfinţii Lui, nu doar în Ceruri, ci şi pe pământ, printre creştini.

De aceea zice că nu toţi vom muri. Adică vor fi şi cei care mor, cei care nu au Sfinte Moaşte.
La Faptele Apostolilor 7, 60, spune că a murit Sfântul Ştefan, primul Sfânt Mucenic, adică şi-a dat sufletul. Că mergem la Evanghelii, şi ce vedem? Când Hristos spune că a murit pe Cruce, defapt şi-a dat sufletul în mâinile Tatălui.

Deci ne referim la moartea Sfinţilor din Ceruri. Ei nu mai mor. Şi drept dovadă, Dumnezeu ne arată acest lucru prin Sfintele Moaşte. Nu le dă trupul care l-au avut înainte, fiindcă acela e muritor, şi nu le dă trup material stricăcios nemuritor, ar schimba legile firii, ci le dă Duhul Sfânt, în trupurile lor, din care a luat sufletul, iar prin Sfintele Moaşte, le arată trupul nestricăcios, nemuritor, plin de Duhul Sfânt.
Ai văzut cât de frumoase sunt Sfintele Moaşte şi cât de frumos miros? Fiindcă Duhul Sfânt este în ele, de aceea ele nu sunt stricăcioase, şi nici nu îţi este teamă când eşti lângă ele şi sunt făcătoare de minuni, vindecătoare, prin Duhul Sfânt.

Iar asta fără să mai amintesc ce a văzut Sfântul Mucenic Ştefan? Ce a văzut? Că zice, era plin de Duhul Sfânt, a văzut Cerurile deschise şi a văzut slava Tatălui şi pe Hristos.
Şi ca el, mulţi au mai fost care au văzut acestea: pe slava Tatălui şi pe Hristos şi pe Sfinţii îndumnezeiţi, şi au pictat ce au văzut. Şi aşa avem varietatea şi frumuseţea Sfintelor Icoane.
Ai văzut că au aureolă, în jurul capului, cu toţii? Aceea este slava Tatălui, cu care îi proslăveşte pe Sfinţi, cum spune Scriptura.

Corect, oamenii de rând obişnuiţi. Mor fizic. Apoi Judecata, particulară, judecata mică. De acord. Moartea fizică la oamenii de rând, ca efect temporar. Dar nu Sfinţii. Ei nu mor. Fizic, mă refer. Ei nu mor fizic. Fiindcă Sfintele Moaşte ale lor, sunt pline de Duhul Sfânt. Iar Duhul Sfânt nu e mort, e Viaţă şi Dătător de Viaţă. Explic mai mult în quote-ul următor.

Deci ne referim la moartea trupului Sfinţilor. Nu la moartea unui om de rând. Ci la Sfintele Trupuri ale Sfinţilor, care fiindcă Dumnezeu le dăruieşte Sfinte Moaşte, le arată deci, pe acelea, că nu sunt moarte, ci sunt vii prin Duhul Sfânt.

Cum Sfintele Moaşte ale Sfântului Elisei, ucenicul Sfântului Ilie Tesviteanul, au înviat un om obişnuit, îţi aminteşti? La 4 Regi.
Fiindcă ele, Sfintele Moaşte ale lui Elisei, nu erau moarte. Ci era şi este Duhul Sfânt în ele.

Trupurile Sfinţilor, acelora care Dumnezeu le dă Duhul Sfânt în ele, în trupuri, sunt vii prin Duhul Sfânt, nu pot fi moarte, fiindcă Duhul Sfânt este Vistierul bunătăţilor şi Dătătorul de Viaţă.

Nu este împotriva unei judecăţi sănătoase, este adevărul Bisericii lui Hristos. În care dacă nu crezi, vei fi osândit la Judecată, de către ei, Sfinţii, care vor judeca lumea. (I Corinteni 6, 2)

Eu mai mult nu pot face pentru tine, decât să îţi mărturisesc Adevărul. Tu dacă vrei crezi, dacă nu, nu. Eşti liber. Dar nu mie îmi vei da socoteală, ci Sfinţilor, care te vor judeca.

Este ca bati campii absolut fara nici un fel de gratie.

De acord. Am o intrebare:
In ce an crezi tu ca a rostit apostolul Petru predica in care aminteste despre moartea lui David?

Sau poate un serviciu, aratand unde poate duce interpretarea lautareasca a Sfintei Scripturi.

În anul 33 de la Hristos, nădăjduiesc cu mila Domnului, că e certitudine.

Fiindcă în anul 33 a avut loc şi Cincizecimea, atunci s-a întemeiat Biserica lui Hristos, în chip văzut. Biserică, care azi, mai păstrează creştinismul cel mai adevărat, doar în ce se numeşte din anul 1054, Ortodoxia. Şi înainte şi după acest an, ea este Biserica. Atât.

Eventual, spus: Biserica Creştină. (nicidecum penticosali, baptişti, adventişti, iehovişti, lutherani, calvini şi alte eresuri)

Deci in anul 33 (nu in 65 cum pretindeai mai devreme), chiar in ziua intemeierii Bisericii apostolul Petru marturisea ca ei, crestinii, carau dupa ei "moastele" lui David?

Ai putea sa-mi spui, te rog, daca aceasta invatatura este doar o presupunere de-a ta sau este general acceptata in ortodoxie? Si daca da, este scris in catehism sau undeva in Sfanta Traditie? M-ar interesa de asemenea daca credinta ca "nici un om sfant nu a avut parte de moartea fizica" este si ea o invatatura ortodoxa sau doar o teologumena a ta.

Eu uneori sunt invitat sa predic si nu as vrea sa gresesc afirmand "fratii ortodocsi cred ca..." si de fapt sa prezint doar niste teorii ale unui singur ortodox.

Şi eu, naivul, care îmi imaginam că predicatorii altor culte sau denominaţiuni răspândesc şi cultivă Cuvântul, Evanghelia, pe când, iată - în realitate predicatorii penticostali se ocupă cu propovăduirea credinţei fraţilor ortodocşi...:)
Iată că şi critica poate fi uneori o formă de evanghelizare a oamenilor penticostali!

Invatatura ortodoxa exista in catehismul ortodox. Altfel fiecare spune ce stie si ce a inteles, pe forum.

Eu cred ca daca vrei sa le prezinti alor tai Ortodoxia cel mai bine ar fi
sa-i trimiti la o biserica ortodoxa sau la un preot ortodox sa vb cu ei.

A fost la inceput asa, cand s-au infiintat.Dar cum vremurile inainteaza asa
si clopotul constiintelor incepe sa bata si Dumnezeu ii cheama la El pe toti
cei care sunt scrisi in Cartea Vietii indiferent la ce religie/secta sunt acum.
Asta inseamna sa te astepti la multi tineri care vor veni la Ortodoxie.
Sa nu te miri cand o sa observi asta. Se intorc acasa, la Tatal.