Au animalele suflet? sau ce fel de suflet au ele?
Sunt creatii a lui Dumnezeu, creatii minunate, cu personalitate si sentimente.
Sufletul lor este o forma de energie, un sufletel inferior celui uman, dar tot sufletel.
Unde se duce sufletul lor dupa moarte? Am citit diferite articole in care spune ca nu mai exista nimic dupa ce mor, dar totusi nu pot sa cred ca Dzeu in bunatatea Sa a creeat fiinte care se chinuie aici de pamant, care nu au pacat, dar nu au viitor dincolo.
Ce parere aveti?

Am uitat sa mentionez ca sunt o mare iubitoare de animale, de fapt de orice e viu.

Si eu iubesc mult animalele si cred ca si ele au suflet. Cineva (crestin, dar nu ortodox) care am vazut ca stia destul de multe si era de buna-credinta, spunea ca scrie undeva ca animalele vor fi toate in Rai, fara a fi judecate ca oamenii. Si am mai citit o povestire care m-a impresionat: undeva era un parinte de la Athos, care aflat intr-o primejdie de moarte a venit un inger sa il salveze, dar intrebarea lui imediat dupa ce si-a dat seama ca scapase teafar a fost "dar pisicuta mea de ce nu ai salvat-o?" - si atunci se pare ca si pisicuta a scapat cu bine! :thumbsup:

Scrie in Biblie despre ele? unde anume?

In Facerea scrie ca Dumnezeu a creat animalele, iar Adam le-a dat nume. Iar Noe a luat animale in arca sa.
Spre deosebire de oameni, animalele nu au liber arbitru. Dovada ca au perioade de imperechere, dar si ca au o dragoste nelimitata fata de stapanul lor, dandu-si chiar si viata pentru el. Ma refer aici in primul rand la caini, dar cu siguranta e vorba si de alte animale. De fapt cainele poate fi un exemplu pentru noi crestinii: poti sa-l certi, poti sa-l bati, tot el va veni la tine si-ti va arata dragostea lui.
Cand omul nu stie ce e aceea dragoste neconditionata sa-si ia un caine.
In psalmul 8,7-8: Dumnezeu l-a facut pe om stapan peste creatia Lui.

Cred ca ne confruntam cu una dintre cele mai mari provocari si anume modul in care intelegem sintagma `omul - stapan al creatiei`.

O intelegere gresita a dus la probleme atat de grave precum incalzirea globala. Trebuie sa constientizam ca `autoritatea` umana asupra mediului nu este una lipsita de responsabilitati. Omul desacralizat al societatii actuale a incetat sa mai vada pe Dumnezeu creator al lumii si s-a autointitulat stapan al ei, implicandu-se cu agresivitatea in ordinea naturala, lucru ce are atat de multe consecinte negative.

Depinde de noi sa vedem cat de mult rau facem naturii cu aceasta mentalitate si automat noua. Rolul omului fata de natura (implicit fata de animale, de ex.) este acela de a o apropia impreuna cu el de Dumnezeu... Prin cadere, intreaga natura sufera (consecinta a pacatului stramosesc), iar noul om, dupa chipul lui Hristos lucreaza la restaurarea ei.

Aceasta simbioza se vede si la Liturghie prin prisma darurilor. `Ale Tale dintru ale Tale` - desi noi aducem jertfa, ea oricum ne este data de catre Dumnezeu. Painea si vinul insa subliniaza implicarea omului in niste elemente apartinand naturii (graul si strugurele)si modul in care noi ca un tot - omul ce modeleaza natura pt. a o readuce inaintea lui Dumnezeu, lucram pentru un nou paradis.

Societatile `primitive` si nu numai aveau o perspectiva foarte `sanatoasa` asupra naturii, animalelor, vazand in ea/ele infinite posibilitati de a comunica cu sacrul.

Si in crestinism se vorbeste de natura - purtatoare a amprentei divine, rolul omului fiind de a potenta aceasta caracteristica. Sa ne gandim la sfestaniile - atat de populare in mentalitatea romanilor...

Eu zic ca ar fi extraordinar sa regasim aceste aspecte ale naturii (nu am cum sa ma limitez la animale) si sa ne facem noua un bine... O directie extrem de importanta pe care BOR ar trebui sa o abordeze este aceasta implicare in problemele atat de actuale precum incalzirea globala, respectul fata de mediu, iar modul in care ortodoxia a privit relatia om-natura-dumnezeu poate fi un pucnt extraordinar de plcare pt. tot ce inseamna miscare ecologica... Putem fi prin conceptia noastra referitoare la acest aspect punct comun, veriga de legatura in tratarea acesor probleme...

A-propos de subiect merita vazut documentarul ala al lui Al Gore - `An Inconvenient Truth`

Ati uitat de amfibieni , reptile , craturi microscopice , virusi , bacterii , celule vii , s.a.m.d.

E gresit sa zici ca si ele vor fi judecate ca si omul !! Lor nu li sa oferit nici o alternativa, so ele ajung in rai , nu contreaza ce fac ! Animalul ajunge cum este invatat ! So daca omul il invata sa iubeasca , ascel animal va iubi etc.

Un singur lucru nu prea inteleg , dc cand noe a facut arca , dumnezeu ia zis sa ia doar 2 animale din fiecare ?? dc a omorat miliarde de alte animale , salvand doar 2 ? Dc nu si-a folosit puterile sa izoleze celelalte animale de inundatie , lasand doar omenirea sa moara ? ( imi ziceti si mie cam prin ce an a fost aceasta inundatie ? ca nu prea gasesc :) )

Am citit sau ascultat mai demult cum că unii pustnici au păduchi si toate cele, că nu-i omoară, chiar de le-ar suge sângele cu seringa. Câtă iubire, să rabzi pentru Dumnezeu!

Si iată că mă trezesc în cameră cu un păianjen de acela ca o bobită de strugure cu picioare lungi... mă uit la el si îmi aduc aminte de acesti pustnici si îl las în pace. Nu l-am mai văzut decât după vreo două zile. Era în chiuvetă apoi!!! Cum a ajuns el acolo, nu stiu... dar m-a trecut un fior văzându-l. Am încercat să-mi astâmpăr frica si l-am luat pe un carton si l-am dat afară. Pot spune că si la el m-am gândit, si la mine :) . - mă voi întâlni cu el pe lumea cealaltă? Dumnezeu stie.

Treceam pe lângă o mămică de mână cu micuta ei fetită. Mergea si un câine vagabond pe lângă ele si copila vroia să se joace cu el, iar mama, ca să o tină lângă ea si să nu-si piardă timpul asteptând joaca fetitei, i-a spus: "Te va musca, vezi, vine la tine să te muste" sau altele de acest gen [încercam să le scot din cap imediat ce le spunea, ca să stiu doar atât: să nu fac asa]. Ce impact are asupra unui copil? Aceleasi urmări ca si fiorul dat de păianjen, o retinere, frică si altele mai grave.

Doi dintre cei care erau cu Părintele Arsenie au luat-o mai înainte prin pădure, pe cărare. Din pădure iese un urs si stă în mijlocul cărării, parcă asteptând. Acestia doi aveau securi în mâini, dar nici ei nu se miscă. Vine Părintele si îl ia de ureche pe urs si-i spune: "Dă-te din cale, nu vezi că la ăstia doi le este frică de tine?" si îsi continuă drumul.

La mănăstirea Prislop a venit într-o zi un om si i-a spus Părintelui: "Vin la mănăstire si mă muscă câinii". "Care câine?" întreabă Părintele, si după ce află îi spune acestui câine: "Să nu te mai văd pe aici!" si de atunci nimeni nu a mai văzut câinele.

Părintele avea o pisică si într-o zi a venit schiopătând. Spune Părintele că acestea [pisicile, câinii, animalele domestice] au simtul adormit, se duc la oricine, toti le sunt prieteni, dar animalele celelalte simt omul si se apropie doar de cel bun si curat cu inima.

Am înteles din toate câte am citit, că în Împărătia lui Dumnezeu când vom ajunge [adică pentru cine ajunge] nu va fi păcat, diavolul nu poate intra, nu mai poate ispiti, de animale am auzit/citit că nu vor mai muri, păsările vor cânta triluri minunate, fără să mai moară vreodată, florile vor fi minunate fără să se mai ofilească, tot ce va fi nu se va mai dărâma (când îmi voi aduce aminte unde am citit acestea voi scrie, dacă doreste cineva).

Doamne ajută!
Ionut

Cainii işi iubesc stăpânul mult mai sincer şi mai mult decât un alt om......... oamenii sunt parşivi dar câinii te iubesc necondiţionat!

pai cainii te iubesc neconditionat pentru ca le lipseste ratiunea:)

eu stiu ca animalele nu au suflet, au fost create ca sa fie companioni ai omului si cam atat, deci nu ajung in rai pentru ca raiul e facut numai pentru suflete.

si chiar daca ar fi animale in rai, credeti ca va veti juca cu ele?...eu cred ca noi vom fi ocupati cantand si slavind impreuna cu ingerii pe Dumnezeu, sfinti, Maica Domnului:)

....sa nu credeti ca deja ma vad in rai dupa felul de exprimare:P

adica tu crezi ca omul nu dispare, dar animalele si pasarile da? ce e creat nu mai poate sa dispara. Nu conteaza ca e om, pasare sau planta, e o energie mai puternica sau mai slaba si in nici un caz nu dispare! Toate se supun acelorasi reguli.
Eu sper ca in rai sa existe si pasari, si animale ca sa merite sa lupt sa ajung acolo. Daca mi-ar zice cineva ca ma intalnesc cu oameni daca as ajunge acolo, nu mi-ar pasa mai deloc si chiar nu mi-as da silinta sa ajung acolo, dar daca aud ca exista pasari , animale si plante care nu mai mor si nu mai au de suferit ca aici(fiind nevinovate), atunci chiar merita toate eforturile sa ajung acolo.
De fiecare data cand nu mai aveam nici un chef de viata si eram plictisita si satula pana peste cap de toti oamenii se intampla ca o minune sa imi apara un animal frumos in cale :catel , pisica, pasare nu conta ce, si ma gandeam ca merita sa mai traiesc macar numai sa vad din cand in cand o creatura superba si ca estetica si la comportament. Si ii inteleg perfect pe cei care spun ca e pustie viata fara animale.
Cred ca D-zeu a creat animalele ca sa invatam de la ele.

Iar daca vreti sa stiti care ar fi comportamenul corect al crestinului fata animale cititi pilda sfantului aluia ce traia in pustie si cerbul.
Venise un cerb infometat si de fiecare data ii manca toata mancarea (i se aducea de catre calugari paine si apa din cand in cand). Si fiind in padure, un cerb tot venea si i-o manca dar se apropia incet si cu frica ca orice animal salbatic.
Dupa mai multe intamplari la gen cand ramanea fara mancare, odata a iesti pustnicul si l-a prins furandu-i mancarea si de suparare l-a lovit usor. Cerbul a plecat si nu s-a mai aratat pe acolo. Atunci s-a gandit ca a gresit ca e o incercare de la D-zeu(cum fac toti sfintii) si s-a dus inspre directia aia de unde venea el cerandu-si iertare si plangand de cateva ori pana la un moment dat a aparut cerbul .
Si de atunci impartea mancarea cu el, si nu era nici singur.

Consuela, multumesc, mi-a placut mult ce ai scris.

Parintele Cleopa spune ca animalele si plantele nu au suflet, iar parintele Argatu zice ca au un fel de duh al lor.

Dar unde se spune ca dupa moarte acel suflet al lor daca mai exista, unde se duce etc. (Biblie, Sfintii Parinti ?).

Eu cred ca sunt niste fiinte create de Dzeu si trebuie sa respectam viata lor.

La mine pe geam vin zilnic la mancare pe langa pasarele mici si o pereche de porumbei
(de acum sunt cativa ani). Imi sunt asa de dragi. La noi in casa a existat intotdeauna o pisica sau doua, toate luate de mila, gasite pe strada, mici, amarite, infometate. Apoi tratate la doctor, deparazitate, mancare buna, vitamine etc. si au fost pastrate la noi pana au murit.

ca fapt divers, diferenta intre adn-ul nostru si al maimutei e de circa 3% :)

Pentru cei ce iubesc animalele si au credinta-n suflet, pot citi ACATISTUL Sfintului MODEST , ocrotitorul animalelor. Acest acatist superb il gasiti in unele carti de rugaciuni , una find cea editata de MANASTIREA LAINICI (povete si invataturi).

un pic mult mai multa :) s-au facut cercetari si s-a ajuns la concluzia k suntem mult mai evoluati din punct de vedere psihic decat maimutele.
iar faptul k ne tragem din maimute... e doar o teorie k multe altele. cercetatorii au spus "e posibil", nu "asa e!". exista multe teorii referitoare la aparitia lumii... ma indoiesc k toate sunt adevarate concomitent.

Cred ca tu nu ai suflet! Animalele sufera la fel ca noi, poate nai mult ca oamenii.....

Nu ma iau dupa ce spune cutare sau cutare! Pur si simplu stiu ca animalele au suflet........ Cainii mei de exemplu nu stau linistiti daca eu sunt stresat..... simt mult mai bine ca omul. Si te iubesc neconditionat; omul e mult mai periculos ca animalele...... el distruge natura si extermina animale!

Nu citesc nimic!!!!! Am ca exemplu animalele din curte de la mine!

Animalele pot simti: foame, durere, poate si placere, senzatii simple, unele(mai apropiate mintal de om) pot da dovada si de forme rudimentare de logica, insa omul este in fond singurul animal capabil de rationament limpede si de gandire abstracta. Este singura fiinta de pe pamant capabila de a fi cu adevarat o individualitate,iar animalele nu au aceasta caracteristica. Si pentru mine asta inseamna a avea suflet. Animalele nu te iubesc...ele sunt incapabile de a atinge aceste concepte. Ele pot fi atasate de tine ca si de membrii unei haite pentru ca in fond le oferi hrana si adapost, nu pentru ca ar nutri niste sentimente profunde si sincere pe care multi oameni nu le au. Cat despre faptul ca omul distruge natura...nimic nu se pierde, totul se transforma. Sunt specii de animale datorita carora zeci de alte specii au disparut, dar ele nu au nici o problema cu asta. Natura nu e un leagan de iubire si intelegere, e un spatiu ostil, in care fiintele mai puternice, mai inteligente sau mai adaptabile supravietuiesc, si cei slabi mor. Noi cred ca suntem singura specie care se gandeste mai mult la supravietuirea unor alte fiinte inaintea propriilor semeni.

LOL

dan...exagerezi...de ce e omul un animal rau? Pentru ca el gandeste?? Pentru ca e singura fiinta care poate sa rationeze cu adevarat? Ignoranta nu e o binecuvantare. Bineinteles ca poate pare frumos sa fim niste fiinte care traiesc doar ca sa manance si sa se inmulteasca.

CE mare dreptate avea Parintele Arsenie Boca cand zicea :
Nu ne tragem din maimuta dar mergem cu pasi repezi spre ea
Animalele au fost create de Dumnezeu pentru om ,si nu invers.
Un animal nu te poate mantui Am si citit intr-o carte ca oamenii bogati si mandri care nu mai gasesc in ceilalti semeni nici o simpatie si vad in jurul lor doar obiecte insufletite isi iau animale de companie care sa le fie docile pentru toata viata.
Ei le cumpara manacaruri speciale ba chiar ii duc si la coafor, sampoane din cele mai scumpe etc
DAr cand pot sa ajute un suflet omenesc necajit nici nu se uita si ii intorc spatele
Este o replica : DAr ce a muncit cu mine sa-i dau eu?
Si uite asa se amageste bietul om, nedandu-si seama ca animalele sunt facute pentru om ca o dragoste pe care i-o poarta Dumnezeu omului.
Bineinteles ca nu zice nimeni sa-ti bati joc de animale sau sa le chinuim ca nu le-am creat noi.{si mie imi plac animalele si eu le iubesc dar exista o limita intre a iubi un animal si intre a iubi un om }
Dar pentru hrana omul trebuie sa taie animale aici vorbind in limita bunului simt.
Si cand mananci carne de porc sau mai stiu eu, de miel cum este?
FAPTELE APOSTOLILOR CAP.11
5. Eu eram in cetatea Iope si ma rugam; si am vazut, in extaz, o vedenie: ceva coborandu-se ca o fata mare de panza, legata in patru colturi, lasandu-se in jos din cer, si a venit pana la mine.
6. Privind spre aceasta, cu luare aminte, am vazut dobitoacele cele cu patru picioare ale pamantului si fiarele si taratoarele si pasarile cerului.
7. Si am auzit un glas, care-mi zicea: Sculandu-te, Petre, junghie si mananca.
8. Si am zis: Nicidecum, Doamne, caci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodata in gura mea.
9. Si glasul mi-a grait a doua oara din cer: Cele ce Dumnezeu a curatit, tu sa nu le numesti spurcate.
10. Si aceasta s-a facut de trei ori si au fost luate iarasi toate in cer.

animalele au suflet, dar e mult mai involuat de cat al oamenilor...