Iubirea tine cont de inaltime?
 

Iubirea tine cont de inaltime?

Dacă omu' are înţelesurile pipernicite şi noimele prizărite, geaba-i lungan de i se-ncurcă vârfu' pălăriei printre stele şi fruntea-i ajunge în dreptu' hogeagului caselor. Singuru' centimetru care-ţi trebuie este cel care măsoară înălţimea duhovnicească, precis nu dai greş cu el.

Știu un tip neoprotestant, foarte înalt, care și-a luat o nevastă cam jumate cît el. Deci nu a ținut cont...

Uf, mulţumesc mult pentru încurajare!
Nu v-aţi adresat mie, dar mesajul dvs m-a încurajat în mod indirect fiindcă sunt mai mică decât un chinez... Chiar azi m-a "complimentat" cineva spunându-mi: "măi Laura, eşti cât o fetiţă de cls. a VIII-a, n-ai de gând să mai creşti?".
Mi-a stricat toată ziua! :)
Acum vorbind serios, evident că iubirea nu ţine cont de înălţime, ci este necondiţionată.
A fi mic de statură (asta o spun ca să mă autosugestionez...) nu-i nici calitate, nici defect în sine, ci este, pur şi simplu, o particularitate, o însuşire fizică.
Doamne ajută!

Ştiu şi eu, dar invers - ea de două ori cât el, şi-n lăţime şi în înălţime.
Sunt de 30 ani împreună.
El e poet. (Mare!)

De ce Laura, vrei să te măriți neapărat cu unul înalt? Ăia mai mititei nu-ți plac? :)

Am avut doi colegi foarte scunzi, dar care mult mai deștepți decît majoritatea. Are grijă Dumnezeu să compenseze o lipsă prin alte calități mult mai folositoare.

Și Zaheu era mic și păcătos, dar s-a urcat în dud și acum e în calendar. :)

PS: Ăla care te-a ”complimentat” e un ticălos. Am cunoscut și eu destui la viața mea care aveau mare grijă să-mi amintească defectele, de parcă nu le-aș fi știut. Cînd ești copil mai ales, te afectează în special cînd cei mari fac poante pe seama ta, cînd ei cică ar trebui să aibă mai multă minte decît copiii.

Are omul avantajele lui... :))

Psalmul 126, 5
Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va ruşina când va grăi cu vrăjmaşii săi în poartă.

Acu doi, trei ani am tresărit văzînd pe holul Facultăţii de Teologie, la intrarea în amfiteatrul Stăniloae, o fată însoţită de o doamnă ceva mai înaltă, parcă. Văzînd-o pe fată, mi-am zis "ce chestie, de-acu avem şi chinezi la facultate!" Mă împrietenisem deja cu un călugăr neamţ şi cu câţiva arabi...:)
Cred că tocmai te întâlnisem, nebănuind că vom fi colegi de forum!....:)
Vorbesc serios!

Da. Categoric, da!
Cu cât e mai înaltă, cu atât e mai frumoasă, mai adevărată, mai bună...

Va multumesc pentru raspunsuri. Dar ce faci cand parintii nu-l accepta tocmai pentru ca este mai scund ca fiica lor? Aici este, de fapt, marea mea problema. O zi frumoasa va doresc.

Asa de frumoasa si de interesanta este aceasta idee, acest gind al omului (oricare ar fi el)incit puteti fratilor sa faceti un lucru tare bun multor frati care va citesc, fie ei de aici, fie d-aiurea.
Tocmai cunosc un caz recent in care ea (crestini practicanti amindoi) este cu 3 degete mai inalta decit el; el cu o decada mai mare ca ea, amindoi nevoitori rivnitori inaintea lui Dumnezeu.
Nici ei si nici parintii si nici cunoscutii sau prietenii lor nu au sesizat diferentele, mai ales fizice, dintre ei din cauza iubirii lor statornice si a rivnei lor.
Iar ei se nevoiesc si se iubesc ca si cind ar fi adolescenti la inceput de viata, pregatindu-se pt. f. apropiata unire in duh inaintea Domnului.
Minunile lui Dumnezeu sunt peste tot in jurul nostru si prezente de la facerea lumii si pina in ziua de astazi, numai ca noi nu mai avem vointa sa le vedem intotdeauna.

Personal , cred ca nu este un impediment aceasta diferenta de inaltime .

iubirea inseamna TOTUL, deci NU are cum sa tina de inaltime, culoarea parului, etc.

Cunosc o doamna care depaseste cu umor astfel de situatii spunand: ,,Esentele tari se pun in flacoane mici!" E o persoana energica, este o buna crestina care stie şi sa se bucure de viata si să aducă bucurii altora. Are sot, copii si nepoti. Asadar, sa-I multumim lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a daruit. Nu te mai gandi niciodata la inaltimea ta fizica cu tristete.

pot sa mentionez ca am o slabiciune pt minione?

Pai parintii tai trebuie sa-l iubeasca, sau tu?

Eu! Si il iubesc! Dar ai mei tot incearca sa ne desparta. Nu reusesc, insa imi arunca vorbe foarte grele si de ceva vreme tot caut o cale sa le arat ca aceasta diferenta nu e un impediment.

Vorbe grele doar pentru diferenta de inaltime sau au si alte lucruri de reprosat?

Doar pentru diferenta de inaltime. Atat. Mi-au zis ca nu au nimic cu el, ci doar ca nu e pe "inaltimea mea", fiind cu vreo 6-7 cm mai scund.

Mulţumesc foarte mult pentru aceste cuvinte atât de frumoase şi încurajatoare pe care mi le-aţi adresat!
"Dumnezeu nu caută la faţa omului, ci la inimă", ne încredinţează autorii Sfintei Scripturi. Până la urmă, cred că acesta este esenţialul. Standardele omeneşti... sunt nesemnificative în comparaţie cu criteriile evanghelice, accesibile tuturor şi eminamente spirituale.
Totuşi, uneori, când îmi mai spun câte unii lucruri de genul acesta ("n-ai mai crescut?"; "eşti exact ca-n clasa a IX-a, când te-am văzut ultima oară" etc etc), mă întristez pe moment, deşi-mi dau seama că nu am un motiv serios. :)
Asta e, o să-mi treacă... :)
O seară minunată să aveţi!
Dumnezeu cu dvs!

Ce interesant!!! :) :)
Dar era înainte de a ne cunoaşte pe forum? Eu am început să scriu din iunie 2011 (deşi am contul din 2008), iar la facultate am intrat în 2010, deci este posibil ca dvs să mă fi văzut chiar înainte de a începe să discutăm pe forum. :)
Mai ştiţi la ce curs eraţi? :)
Doamne ajută!
P. S. Călugări nemţi în facultate?... Nici nu ştiam. Despre arabi ştiam (sunt sirieni), dar despre nemţi nu. Probabil că erau la Pastorală... sau?
Mă bucură asta, fiindcă eu sunt o germanofilă convinsă şi, mai mult decât atât, bunicul meu din partea tatălui era de origine germană. Deci, am şi eu puţin sânge nemţesc, dar aşa, mai diluat, la a treia generaţie... :))
Hristos în mijlocul nostru, domnule profesor!

"Esenţele tari se pun în flacoane mici"
Foarte frumos spus! :)
Mulţumesc mult pentru încurajare!
Doamne ajută!

Da, am fost coleg de grupă cu un neamţ...:) Monah la Radu-Vodă, foarte tânăr, un bărbat frumos, roşcovan şi foarte delicat, mereu în rugăciune...
A descoperit Ortodoxia la 18 ani, după spusele lui. A luat legătura pe internet cu monahi români, a ajuns la concluzia că într-o mânăstire din România va găsi calea cea mai dreaptă spre sfinţenie şi...s-a pus pe treabă nemţeşte! A învăţat limba română, a primit binecuvântarea părinţilor apoi, cu acordul stareţului de la Radu-Vodă a fost tuns în monahism. Ulterior a primit ascultare să facă facultatea şi.. iată-ne colegi, nedespărţiţi mai ales la seminariile de NT. Din fericire el a continuat studiile şi acum e absolvent, ca şi tine - a terminat anul acesta facultatea. Din nefericire eu am abandonat şcoala. Român bleg, sentimental...
Iubirea, cred, ţine cont de înălţime precum şi de rasă. Cu cât înălţimea ei e mai mare şi rasa ei mai frumoasă, cu atât mai bine!

Să mă ierte Dumnezeu, că poate fac o mare prostie scriind ce voi scrie acum.
Dacă nu ascunzi nimic şi dacă într-adevăr părinţii au, în mod onest, doar această nemulţumire, dacă tu îl iubeşti pe acel bărbat care are "vina" doar că i-a dat Dumnezeu o anumită măsură a corpului,
dacă şi el te iubeşte, atunci:
a) ia în calcul, cu îngăduinţă, că părinţii se tem de gura lumii, că se tem ca presiunea socială să nu vă joace feste, cu vremea vreunuia dintre voi (întrucât, cu anii, cu greutăţile căsniciei, nu de puţine ori soţii îşi scot la iveală gânduri de început pe care le ţineau în frâu în vremea îndrăgostirii...) şi să ajungeţi la supărări mari şi divorţ şi celelelate tocmai din pricina acestui fapt;
b) cugetă şi la faptul că poate vrei copii înalţi...:) Ce faci dacă vor semăna cu el? Eşti sigură că vrei să creşti un copil care va deveni un bărbat chinez?...:)
c) asigură-te, cum poţi mai bine (las că ştii tu, doar eşti femeie...:)) că pentru el, iar nu pentru tine, înălţimea lui şi-o acceptă; dacă are un complex ascuns pe tema asta, vei avea viaţă grea într-o zi...
d) în fine, dacă toate sunt în regulă, mai rămâne să ai răbdare; asta e cel mai greu. Răbdare ca părinţii tăi să îl cunoască mai bine, răbdare să îl îndrăgească dânşii, răbdare să capete încredere în el. Oare părinţii tăi ştiu cu adevărat ce fel de om e? Le place măsura lui sufletească? Dacă nu, sau dacă nu sunt încă siguri de poziţia lor, atunci neliniştea lor e de înţeles şi îi vei mâhni nespus de mult de vei face un pas pripit...
Te sfătuiesc să nu faci pasul greşit al căsătoriei fără binecuvântarea părinţilor. Veţi suferi cu toţii, va fi un chin pe care nădăjduiesc să nu îl cauţi cu lumânarea... Viaţa aduce, oricum, mii de necazuri în viaţa de cuplu şi de familie.

Totuşi, aş dori să te întreb: tu vrei să te căsătoreşti cu acest bărbat? Să fiţi "un singur trup" pentru totdeauna? Să deveniţi întru veşnicie împreună?
Ştii oare că orice căsătorie creştină e, pur şi simplu, un test cu întrebarea unică: minciună sau mucenicie? Şi că răspunsul corect, înaintea lui Hristos e, oricât ar suna de neplăcut în urechile tinereţii: "mucenicie!"?
Dacă nu eşti dispusă la mucenicie, indiferent de înalţimea bărbatului tău, sfatul meu e să nu te căsătoreşti şi să uiţi pe omul acesta. Dacă e să tindem către iad, cel puţin s-o facem fără a târî şi pe altul după noi...
Dar dacă ai încredere în Hristos Domnul, dacă vrei să împarţi mucenicia iubirii jertfelnice toată viaţa împreună cu acest bărbat, atunci:
LUPTĂ CU TOATĂ ÎNŢELEPCIUNEA ŞI JERTFELNICIA PENTRU DRAGOSTEA TA!
Luptă neîncetat, puind curăţia inimii şi a minţii (evident şi a trupului, de se poate) mai presus de orice în relaţia ta cu el şi cu Hristos. Domnul va fi cu tine, cu voi, vei vedea!

Răbdare înţeleaptă şi curăţie, aşadar,
Doamne ajută!

De ce tot faceti comparatia cu chinezii? Nu sunt chiar asa scuzi. Am vazut multi chinezi destul de inalti, si femei si barbati. Filipinezii ,in schimb, sunt scuzi.
Oricum, nici romanii nu sunt asa inalti. Comparand cu alte natii sunt cam pitici si daca esti o fata mai inalta, cam greu gasesti pe cineva la fel de inalt ca tine sau mai inalt. Englezii, de exemplu, sunt inalti. Sunt multi cu 1.80. De rusi nu mai zic. Romanii mai au si obsesia asta sa se bronzeze si rad de cei care raman albi (pielea lor nu se bronzeaza sau nu vor sa se bronzeze).
*
On-topic. Iubirea nu tine de inaltime si nici de gura lumii. Esti sigura ca inaltimea este problema? Sau ai tai se folosesc de aceasta scuza din alt motiv? In mod normal, nu ar trebui sa fie acesta un motiv intemeiat, mai ales daca e om bun.

http://en.wikipedia.org/wiki/Yao_Ming

“You know the world is going crazy when the best rapper is a white guy, the best golfer is a black guy, the tallest guy in the NBA is Chinese, the Swiss hold the America's Cup, France is accusing the U.S. of arrogance, Germany doesn't want to go to war, and the three most powerful men in America are named 'Bush', 'Dick', and 'Colon.' Need I say more?”

Eeei, a zis Laura poanta cu chinezii şi am adoptat-o şi eu aşa, adhoc, fără să verific cu centimetrul...:)
Era o vorbă de spirit, nu un triumf al exactităţii...

Va multumesc mult pentru sfaturi! Pentru mine, parerea parintilor conteaza enorm, insa, de data asta nu ii pot intelege. Sper, din inima, sa ne fie bine tuturor!

Nu am zis cu rautate, doar asa ca o completare. :)

Si eu aveam impresia ca, chinezii sunt f.scunzi, dar de cand am vazut multi chinzi prin Vest, mi-am schimbat parerea. Nu sunt chiar asa pitici cum credeam eu. Sunt si inalti si medii si scunzi. Cum am zis, filipinezii in schimb sunt micuti.

Tare asta. :))

Conteaza atunci cand dau dovada de maturitate, intelepciune nu capricii infantile.

Pentru ca esti complexata, firea de femeie isi spune cuvantul. :)

Răbdare!
Răbdare şi nevoinţă. (Obişnuieşte-te de pe-acum; oricum va fi mucenicie multă, mai târziu, că aşa-i iubirea)
Curăţia inimii şi multă rugăciune la Domnul şi la Preasfânta Născătoare!

Curaj, soră, curaj!

P.S. Te rog nu-o lua ca sfat (nimic nu detest mai mult decât sfaturile), chiar dacă aşa sună.
Ia-o doar ca pe mărturisire către tine a credinţei mele în Pronia lui Dumnezeu.

Ca să n-o bagi în ceaţă, poate e mai bine să-i spui că un complex, aşa cum îi spune dealtfel şi numele, este o structură sufletească mixtă, compozită,
formată din gânduri, dorinţe, sentimente, aspiraţii, scopuri
care constituie un fel de insulă situată în "oceanul" inconştientului
de unde exercită anumite acţiuni coercitive asupra "continentului" numit eul personal,
sîcîindu-l, jenîndu-l, punîndu-l în tensiune.

Iar acest eu, când este nobil, răspunde cu delicateţe şi fermitate transformînd sâcâiala complexului în aspiraţia desăvârşirii de sine,
prin compensarea pozitivă a unor însuşiri pe care nu se bucură când crede că le deţine.

Aşa arată un om centrat pe efortul nobil de autodepăşire de sine, centrat pe cunoaştere, pe pocăinţă, pe mântuire şi sfinţenie.

Boldul din pieptul lui Pavel şi aproape-bâlbâiala lui (sau ulcerul şi piţigăiala lui Hrisostom), care îl ţinea în tensiunea îndumnezeirii, poate fi frumos asociat acestui gând legat de rolul complexului şi, totodată, poate fi asociat Laurei,
care se foloseşte inteligent de tensiunea lăuntrică pentru a se autodepăşi mereu, ascensional, în şi către Hristos.

Domnul lucrează în slăbiciune! Sfinţi făureşte. Mucenici şi martiri! Luminători, pe Cerul Ortodoxiei.
Cu moartea, pre moarte călcînd.

ce "rau" ai fost aici amice!:)

Ce frumos şi emoţionant!
Mă bucură şi mă impresionează profund poveştile de viaţă ale acestor convertiţi!
M-aş bucura să-l cunosc pe acest monah, despre care nici nu ştiam că mi-a fost coleg de facultate. :)
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Hristos în mijlocul nostru, domnule profesor!