Noi si tara noastra
 

Continuare de aici.In ultimii 23 de ani,tarand dupa ea pacatele trecutului, in tara asta societatea nu a evoluat ci s-a prabusit din ce in ce mai acentuat pana la situatia din prezent.Este efectul unei indiferente si fugi de responsabilitate aproape generale,pe principiul ,,merge si asa".Astazi ne ajung pacatele din urma din ce in ce mai vizibil,se apropie clipa decontului.Avem,ca societate si ca tara,atat de multe si atat de grave probleme incat daca de astazi ne-am apuca toti sa incepem sa le rezolvam nu putem spune cat ar dura si daca generatia noastra ar fi de ajuns.Daca ai dori sa incepi enumerarea problemelor nu ai stii de unde sa incepi.Exista si lucruri bune care s-au facut sau care se fac dar,din pacate,se pierd in marea de esecuri care ne sta in fata.Aceasta situatie nu poate fi rezolvata decat colectiv,prin efortul tuturor.La ora actuala societatea romaneasca este foarte divizata si cu putine semne ca ar fi dispusa la un efort colectiv lasand la o parte fiecare interesul personal pt a ne ridica de la pamant.Mie mi-se pare ca la ora actuala suntem intr-o profunda criza sociala si mentala,cumva rabufnesc multe la suprafata.Si parca inca nu intelegem ca nu ne va ajuta nimeni si ca doar noi ne putem ajuta singuri.Ar fi foarte multe de spus dar pana la urma ramine intrebarea:ce trebuie facut?

Este vorba de viata si de tara noastra pana la urma,nu putem sa nu facem nimic si sa stam cu bratele incrucisate asteptand minuni de la Bunul Dumnezeu.Poate prima minune ar fi sa nu mai stam cu bratele incrucisate,sa facem fiecare ceva,cat de mic,dupa puterile lui,dar sa facem ceva.Voua va place cum aratam ca tara si ca societate? Daca ne place asa si consideram ca suntem pe drumul cel bun atunci macar stim o socoteala si asta este,mergem asa,inainte,cat s-o putea si dupa noi potopul.Sa ne uitam bine in jurul nostru,acestia suntem si acesta este tara noastra.Ne intereseaza sau nu si ce putem face pt tara noastra.Asta este ceea ce lasam copiilor nostrii,le lasam ceva bun?Ce trebuie facut?

Situata grea si neplacuta din tara noastra nu este consecinta doar a actiunilor noastre, a locuitorilor. Iar indreptarea ei nu tine numai de noi.
Nu suntem noi cei mai degenerati cetateni, nici cei mai corecti si stie oricine ca nu depinde numai de noi cetatenii bunastarea sau bunul mers al lucrurilor in aceasta tara.
Nu putem hotari noi schimbarile majore din tara insa am putea ca fiecare in parte, in perimetrul lui de trai, sa imbunatateasca ceva. Am putea sa fim mai atenti la cei de langa noi, sa luam atitudine cand cel de langa noi este in necaz, in lipsuri, nedreptatit sau agresat. Este inutil sa mai spun de grija pentru curatenia strazilor sau zonelor de relaxare,
Ni se spune asta inca de la gradinita.
Sa fim mai buni. Nu e suficient sa nu fim rai, trebuie sa unplem golul rautatii cu bunatate. Spunea un parinte: “Fereste-te de rau si fa binele”.
Asta ar trebui sa facem toti, fiecare in locul in care este: acasa, la scoala, la munca. Si daca toti am putea implini asta, starea generala s-ar imbunatati.
Nu cred ca trebuie sa organizam, sa facem fapte extraordinare, istorice, nici n-am putea, nu ne-ar lasa “cei mari”, as fi suficient ca fiecare in anonimatul lui sa curete raul si mizeria. Ar fi suficient ca fiecare dintre noi sa inteleaga neputintele celuilalt, sa-l ajute si daca nu poate, macar sa nu-i ingreueze si mai mult povara vietii.
Facand aceste am fi niste fericiti intr-o tara chinuita.
Sunt convinsa ca asta ar fi solutia dar nu stiu daca eu am putere sa o aplic…
Sa ne punem nadejdea in Dumnezeu si sa punem inceput bun!

De ce alte popoare din estul europei, deesi au trecut ca si noi prin zeci de ani de regim comunist (e drept ,ca probabil la ei, facut putin altfel decat la noi !) au reusit totusi sa arate,unii mult mai mult, alti fie si chiar putin ,dar in orice caz mai bine ca noi !!!
De ce ???

Citind cele ce s-au scris pe un topic al unei tinere care sufera in situatia ostila de la ea din casa ,m-am indignat insa am avut si o revelatie a atitudinii romanesti milenare.
Romanii cand vad ca ceva este rau si gresit in viata lor nu doresc sa faca nimic sa schimbe acea situatie ci apeleaza intotdeauna la magic ,la supranatural. Dumnezeu trebuie sa le revolve lor problemele;dar mai ales se aude mai mereu vocea martirului:poate Dumnezeu vrea sa suferim atat ca sa ne mantuim!

Scuzati-ma,tare greu imi este sa detasez adevarata credinta de nebunie,prostie,lasitate si nu in ultimul rand de indiferenta(atat la binele cat si la raul altuia).

Cum ne dam seama cand suntem victimele delasarii si cand suntem martirii aia de-i plac Lui Dumnezeu???
Bunul simta face sa ma indoiesc ca Dumnezeu s-a molipsit de un asa sadism vremelnic si ne da lopeti in cap una dupa alta,din iubire.

Mai este un aspect! Cand si in ce context Dumnezeu ne invita sa rabdam toanele si mojiciile unor oameni necrestinati,care foarte probabil sunt condusi de spirits rele?
Ne cearta Dumnezeu daca am avem dorinta sa ne facem o viata mai buna?Este el impotriva detronarii raului si a persoanelor rele din viata noastra ?a situatiei politice ? A coruptiei si mafiei?

Dupa asa asteptari si conceptii ar trebui ca Raiul sa fie luat cu asalt de catre Romani,nu ?
:)

Imi face placere sa mai continui dar sunt in intarziere la job.
Cineva trebuie s-o faca si pe asta.

Pelerinule si eu imi propusesem faza cu 1000 de mesaje, am bagat intr-o seara vreo douazeci de postari cu poze amuzante ca sa ajung la 1000 si dupa am zis „halt”...sper sa ai la fel de multa vointa ca mine.
Eu nu cred decat in proiecte de tipul Mihail Jar :). Un copil orfan de ambii parinti, crescut din mila diferitelor familii din OD, care fara nici un fel de resurse(pt. cine cunoaste povestea amintesc faza cu supa de urzici) si de pregatire, desfasoara un „proiect” care ne face sa ne intoarcem in timp pana la Bizanțul lui Vasile cel Mare pentru a gasi un termen de comparatie.
In „logica” viziunii amintite, eu consider ca de fiecare data cand facem ceva pentru a urma lui Hristos(spre exemplu nu raspundem unui mesaj jignitor pe forum) facem ceva pentru tara.
Diferenta dintre Mihail Jar si noi e că... :)

Ei sunt ei, noi suntem noi... Nu putem fii toti la fel. Ei cu ale lor , noi cu ale noastre. Sa ne bucuram pentru ei si sa ne vedem de ale noastre. Uite, la un nivel redus putem compara cu viata de familie: unele familii au bunastare, altele sunt sarace, unele duc o viata linistita, altele zbuciumata. Numai Dumnezeu stie de ce. Nu trebuie sa ne uitam in ograda altora.
Sa avem dorinta, vointa si nadejde de mai bine si sa incepem de acum schimbarea noastra, mai intai ca indivizi. Nu trebuie sa facem minuni, nici fapte eroice, nu trebuie decat sa fim buni.

Multumiri tuturor celor care au raspuns pana acum,este imbucurator sa vezi ca tinerii nu ezita sa-si spuna viziunea, visele, asteptarile.Mena si Vlad opteaza in primul rand pt o abordare crestina a problemei,poate o viziune a pasilor mici dar macar sa existe pt ca,asa cum remarca Vlad,toti am dori sa fim oameni minunati precum parintele Jar dar este cam greu :) poate nu suntem atat de curajosi si atat de dispusi sa ne lepadam de noi insine.Guardian Knight ridica,in opinia mea,o problema foarte pertinenta,de ce noi,spre diferenta de alte tari din lagarul comunist,am evoluat parca atat de prost.Cel putin la prima vedere ungurii,cehii,polonezii si restul nu se confrunta cu probleme precum cele de la noi.Este o tema de gandire.Yasmina merge pe o latura mai pragmatica sa spunem,nu pare genul sa se multumeasca cu o atitudine usor pasiva,doreste ceva mai concret si sunt foarte multi care impartasesc acest punct de vedere.Parerea mea este ca toti ati atins un aspect al problemei,fiecare in felul lui si cred ca este foarte necesar sa intelegem cum gandeste cel de langa noi.Sper sa fie o discutie cu folos :) este o imagine a noastra si a viziunii noastre despre viitor.

Sa sti ca foarte des am pornirea sa gandesc asa ca tine. Ceea ce ai scris tu nu-mi este strain. Totodata imi vine un gand contrar. Acesta porneste de la o rugaciune pe care obisnuiesc sa o citesc uneori dimineata: rugaciunea staretilor de la Optina. In rugaciunea aceasta se cere de la Dumnezeu puterea de a primi cu calm, cu liniste sufleteasca tot ce ne aduce ziua aceasta, sa constientizam si sa ne incredintam ca totul se petrece cu stiinta si cu voia lui Dumnezeu. Si de aceea ii cerem Domnului sa ne invete sa ne purtam cu dreptate si sa nu jignim, sa nu tulburam pe nimeni. Cerem sa ne dea Domnul putere sa ducem povara zilei, sa ne calauzeasca voia, sa nadajduim, sa rabdam si sa iubim. Pe cine sa iubim? Pe toti. Ce sa rabdam? Tot.
Aceasta rugaciune ma face sa imi schimb gandurile. Si incerc si eu cu puterile mele slabe sa fac ce pot...
Asta nu inseamna nici lasitate, nu inseamna nebunie, nici prostie.
Sigur, nu trebuie sa stam sa ne pice para malaiata, trebuie sa luptam. In primul rand cu noi insine, cu egoismul nostru, rautatea noastra si cand le-am invins putem sa trecem la corectarea semenilor nostri. Fiecare din noi sa inceapa cu lupta impotriva rautatatii proprii.
Avem cu totii dorinta sa ne facem o viata mai buna si trebuie sa incercam, suntem obligati. Sa muncim sa ne hranim asa cum ne-a indemnat Domnul: "Cine nu munceste sa nu manance" sau "Iesi-va omul la munca lui pana seara". Lenea este un pacat.
Ce este o viata buna? Bani, averi, delicii si distractii? Nu! Sunt oameni muncitori, harnici, priceputi a caror viata e totusi saracacioasa. Dar au o viata mai buna decat bogatasii. Viata buna inseamna, bucuria dragostei intre frati, bucuria intelegerii in familie, multumind lui Dumnezeu.
Nu trebuie sa detronam persoanele rele din viata noastra, trebuie sa ne rugam pentru indreptarea lor. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa faca un miracol cu ele. Sa credem in miracole si in supraputerea lui Dumnezeu. Nu e gresit.
Iti amintesti patimile lui Hristos? Ei, acelea toate cate i s-au intamplat sunt un exemplu de urmat, o invitatie la a rabda toanele si mojiciile oamenilor rai. Cand ne este mai greu, cand fratii nostri ne nedreptatesc si ne fac rau sa rabdam gandindu-ne la Patimile lui Hristos Cel Nevinovat.

Eu am fost de curand in Germania, care este o tara foarte civilizata, dar nu fiindca are e mare putere economica. Nu cred in teza marxista cum ca materialul, economicul, influenteaza moralul, adica faptul ca saracia indobitoceste. Au fost bombardati in doua razboaie mondiale pe care le-au pierdut, extrem de multe cladiri si mai vechi si mai noi au fost rase de pe fata pamantului, dar au pus mana de la mana, au muncit toti pe gratis, fara sa le ceara nimeni, si si-au refacut tara. Asta e patriotism, sa pui osul la dezvoltarea tarii tale, nu sa debitezi lozinci despre o istorie mai mult sau mai putin imaginara. Nu zic ca si la ei multi sunt foarte nationalisti si se cred inca pe vremea lui Hitler, dar diferenta e ca nu doar se cred un popor superior, se si comporta ca atare. La noi e o deosebire foarte mare intre cuvinte si fapta si mai e si lipsa asta de solidaritate, concretizata cel mai bine in expresia "sa moara capra vecinului".
La noi esti privit ca un nebun daca te apleci sa ridici de pe jos o hartie pe care nu ai aruncat-o tu si sa o pui la cos. Din pacate, majoritatea romanilor nu fac nimic daca nu e rost de vreun castig imediat si cat mai facil. Munca - si mai ales munca cinstita - a ajuns sa fie privita ca pe ceva degradant sau numai si numai un mijloc de a obtine bani. De aici si desconsiderarea adevaratelor valori. Toti vor sa parvina cat mai repede si cat mai bine, prin orice mijloace.
In rest, suntem buni la criticat si la vorbaraie, dar prea putini reusesc sa si
faptuiasca ceva, sa se implice si sa lupte pentru drepturile lor. E foarte multa dezbinare in acest popor, iar lucrurile merg din rau in mai rau.
Trebuie multa, multa educatie si practica crestina ca sa se schimbe ceva.

Situaţia României nu e prea roz pentru că deşi românii se dau credincioşi, ba cei mai multi ortodocşi, suntem, ca naţie, probabil mult prea păcătoşi. Şi nici prin gând nu ne trece să ne caim sincer şi să ne oprim din a păcătui: furturi, minciuni, avorturi şi câte şi mai câte.
Aşadar să începem a ucide păcatul!

In viziunea mea,o viata mai buna cuprinde tot.
O viata a unui om care nu sta sa astepte sa treaca ploaia pt a iesi din casa,daca are o umbrela la indemana.Un om care se roaga la Dumnezeu inainte de a iesi din casa pt a intreprinde ceva.
Nu m-am referit neaparat la averi,deoarece venind in USA am cunoscut cazurile unor oameni putrezi de bogati dar foarte nefericiti si vesnic depresivi,care se lupta cu abuzul de substante.
Totusi,nu in toate cazurile saracia poate fi o virtute,mai ales ca in spatele saraciei se pun tot mai multe crime.
Sau ma rog,haidem sa-i spunem asta unui om care nu a mai mancat de 48 de ore sau a unuia care nu are bani sa-si cumpere o aspirina.

Exista atatea situatii concrete in viata noastra cand trebuie sa apucam taurul de coarne cum se spune;rugaciunea este si ea esentiala dar daca nu este sprijinita pe actiunile individuale,nu stiu cum se sa infaptuiasca.
Dumnezeu nu face nedreptati.
Situatie concreta:ai un examen.Unii aleg sa invete,altii sa se roage si sa invete,altii doar sa se roage,fiind lenesi.
A-I ajuta pe cei care sunt lenesi,ar fi o nedreptate pt ceilalti,ar putea sa se sminteasca.S-ar lua toti dupa exemplul ala si nu ar mai invata nimeni.
Cum sa le ajute Dumnezeu sa treaca si asa,in conditile in care vor sa devina medici,ingineri constructori sau piloti?
Omul potrivit la locul potrivit.

Oricum,am deviat putin de la subiect dand un exemplu mai amplu vizavi de atudinea pasiva a majoritatii.

Referitor la situatia din tara,trebuie aplicat acelasi principiu active,de a face ceva folositor pt oameni,acolo in batatura ta.A fi un bun administrator saritor si de ajutor,in blocul tau,pe strada ta.
Primaria are alte corvoade,repararea drumurilor,intretinerea spatiilor verzi,manageria gunoaielor etc.
Putem fiecare sa mai punem mana(ca stiu eu sigur ca nu se usuca si nu cade)acolo unde vedem ca alti mai nevolnici au lasat mizerie in urma sau putem repara urmele de vandalism.

De educatia personala nu mai zic,este absolut inadmisibil sa arunci gunoaie pe strazi,pe sosele,in paduri,la lacuri,la bloc,in parcul de copii.
Inadmisibil sa arunci
animale vii pe teritoriul altora,punand responsabilitatea si viata sau moartea lor in carca altora.
Nu ti-ai castrat animalul si s-a impuiat,spala-te cu ei pe cap,doneaza-i,creste-i,impaiaza-i fa ce vrei cu ei,dar nu-I lasa pe strazi !

Un alt aspect de mitocanie poate fi intalnit si la stapanii de animale de companie(in speta caini),stapani ai caror animale nu sunt de acord sa curate dupa urmele lor.Cat de dezgustator este sa calci in... si sa vii in apartamentul tau cu mizeria pe talpi?Este posibil?
Este daca nu sunt amenzi,daca oamenii nu raporteaza,nu telefoneaza,nu exista interes,nu au principia,procedeaza si ei la fel.
Astfel suntem uniti in"crima".

E cam greu sa te ridici cand nu ai demnitate si te consideri mereu inferior.

Eu nu inteleg de ce in tara nu se promoveaza valorile. Tineri destepti si talentati, din toate domeniile, de la arta la stiinta, in loc sa fie incurajati, promovati, sunt impisi sa plece in Occident. Cum sa se ridice tara daca elita nu exista, iar tinerii care pot face parte din noua elita sunt alungati din tara? Aici nu ma refer numai la politicieni. In loc sa radem sau sa spunem ca ei nu sunt importanti, am putea sa ii sustinem. Apoi, la televizor vezi numai exemple de 2 lei. Daca vrei sa ai succes trebuie sa fi smecher, sa ai bani(nu conteaza cum ii faci), daca esti bun si cinstit o sa pierzi, sa fi pitipoanca si meltean-- cam asta promoveaza televizorul. Bine, asta pe langa ideile repetate cum ca noi suntem idioti, inapoiati, medievali, mistici, "tara e frumoasa, pacat ca e locuita"-deci ar trebui sa disparem. Pai daca ti se repeta mereu si mereu ca esti o natie de 2 lei, cum sa iti gasesti demnitatea si sa te ridici? Nu zic sa ne ascundem problemele sub pres, dar exemplele bune de urmat ar trebui impinse in fata, nu uitate. Cand Franta a pierdut un razboi important (am uitat anul si datele exacte, iertare), conducatorii au inceput sa dea exemple bune si importante din istoria lor, sa isi promoveze valorile ptr. a ridica moralul cetatenilor. Aprobam si aplaudam oamenii de valoare din alte tari si ii uitam pe ai nostri.

(Legat de politicieni, e complicat. De ce a trimist USA personal sa rezolve problema cu Basescu? De ce a sarit UE in sus cand 7,4 milioane de romani au spun Nu la referendum? De ce cancelarul Germaniei a facut o vizita imediat dupa? Cum scapi de niste oameni care iti distrug tara si viata, cand ei sunt sustinuti de alte tari puternice?)

Cu alte cuvinte, Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista. Ai dreptate cu pasivitatea asta. Oamenii se plang, dar cand ii intrebi ce au facut ei ptr. a rezolva problema, schimba subiectul.

Propagandă tipică pentru mentalitatea ortodoxeistă; mai că aş fi înclinat să cred că ori eşti vreun preot, vreun părinţel, ori ţi-a şoptit sau dictat vreun preot ce să scrii. Cu astfel de mentalitate de mâna a paişpea am ajuns, ca ţară şi ca popor, unde am ajuns. Deşi putem şi puteam să fim cu mult mai sus atât din punct de vedere spiritual şi moral, cât şi economic, politic, cultural. Dar cu oameni care nu gândesc decât pentru ei şi la nivel mic şi pe termen scurt normal că nu ai cum să ajungi prea departe. Acesta este rodul mentalităţii de sclav ortodoxist, ce suferă de marea lui inflaţie de "smerenie", că altceva nu prea ştie bietul de el. Şi nici nu vrea. Pentru că aşa îi este băgat în cap că e mai bine, pentru că în fapt aşa le merge mai bine stăpânilor lui. Ai sclavului.

Avem nevoie de aristocrati !!!
 

De cand ai lumea in toate societatile umane motorul principal al evolutiei a fost constituit de aristocratie !

Aristocratul are in plan social o anumita forta financiara, care ai permite sa fie "curajos",in sensul criticarii oricaror aspecte negative ale societatii in numele unui idealism social .
Asa s-au facut mari revolutii (inclusiv cea de la 1848 ) inclusiv, idealul Unirii de la 1918 e tot unul de factura aristocratica !
Aproape toti marii oameni politici din trecutul Romaniei si al Principatelor au fost si marea majoritate mari aristocratii, marii boieri cu nume sonore, si in domeniul artelor, aproape toti marii scriitori ai tarii sau oamnei de stiinta au provenit fie din inalta aristocratie fie din inalta burghezie,mai tarziu (un caz specific este si Eminescu, care provenea dintr-o familie mic-boiereasca).
Boiierul,dupa ce invata la Paris, in tinerete, si se impregna de acele forme ocidentalizante, venea inapoi in tara spre a ocupa functii publice in politica tarii !!!

Tot succesul Romaniei ca regat, incepand de la 1856,a fost legat de importarea unor forme occidentale, in care s-a bagat cu forta fondul autohton, si s-a dovedit un succes acest proiect istoric !!!

Aristocratul dadea trendul societatii, el fixa cadrele in care sa se miste societatea,pentru ca el era un om superior, rezultatul stralucit al unei familii al carei sir de generatii se intindea pe parcursul a sute si sute de ani ,de aceea avea o onoare si o morala sociala foarte bine fixate din familie !!!
Deasemnea ,aristocratul venea in politica cu banii de acasa ,pur si simplu, ca sa nu se plictiseasca stand degeaba, si sa faca ceva bine pentru semenii lui,adica restul tarii !!!

Un element social extrem de important, dezvoltat mai ales in ultima parte a secolului 19,l-a constituit chiaburimea satelor !
Chiaburul era un fel de aristocrat al satului, el fiind factor decizional, dar si cu rol de protectie sociala pentru taranii mai amarati ,deasemenea era si un reper moral, alaturi de biserica, in viata taranului roman !!!

Comunismul a venit ca un tavalug rosu ,insangerat ,exterminand fizic toate aceste elite sociale ale tarii naostre !!!

De 66 de ani, Romania e ca un copil de la casa de copii !!!
Romania e un copil orfan,debusolat,fara repere,si care nu stie in ce directie sa o ia pentru ca in capul lui e un mare haos. Un copil care si-a pierdut parintii,oare cum se mai poate el dezvolta ??? In ncici un caz foarte armonios,chiar daca o dezvoltare se poate remarca in timp !!!

Concluzia e una simpla : Noi,ca si tara ,ne vom dezvolata, insa, extrem de incet, si pe parcursul uni foarte lungi perioade de timp !!!
Si tot aristocratii ne vor salva...cand vor reapare in viata tarii !!!

Per ansamblu învăţăturile marxiste sunt greşite, însă pe alocuri a avut şi el partea lui de dreptate. Existenţa socială influenţează şi ea şi determină cumva conştiinţa, nu doar conştiinţa personală, individuală mişcă societatea într-un anumit sens. De aceea şi este greşită atitudinea pe care o au unii sau unele ca Mena, pentru că nu vor să vadă şi nu înţeleg felul în care aspectele de ansamblu influenţează mentalul individual. Nu, ei au impresia că totul se schimbă doar văzândui-ţi de tine însuţi la locuşorul tău, ceea ce este profunde greşit, aşa cum am arătat cu altă ocazie referitor la implicarea creştinilor în politică. Văd că dumneata ai pomenit doar de economic, însă existenţa socială obiectică nu se reduce doar la dimensiunea obiectivă, şi prin urmare nu doar economicul are influenţă asupra conştiinţei. De aceea spre exemplu europenii apuseni au o mai mare rigoare morală, creştină să-i zicem, tocmai pentru că Inchiziţia şi în general doctrinele catolice şi protestante au încercat să impună creştinismul nu doar la un nivel individual sau de grupuri mici, ci ca obiectivare, ca o generalizare la nivel societal. Se ştie că una din funcţiile legilor este de a modela societatea în sensul care poate fi dat de legi; astfel cu legi inspirate de creştinism, însăşi societatea capătă în timp mai civilizat pentru că legea exterioară prin practică devină tot mai mult lege interiorizată. Asta nu înseamnă că o încreştinare autentică trebuie făcută aşa sau numai aşa, ci că pentru a avea efecte la nivel general, societal, pentru a influenţa lucrurile la nivel macro nu sunt suficiente creştinismele individuale ori de grupuri mici, pentru că asupra celorlalţi nu se exercită influenţa decât mai mult prin seducţie, nu şi prin obligaţie.

Astea sunt roadele şi ale ortodoxismului. Eu chiar nu înţeleg cum unii se mai miră pe de o parte, şi nu reuşesc să înţeleagă pe de alta. Dezbinarea între români pleacă încă de la biserică, unde nu există niciun fel de unitatea spirituală, morală, afectivă, de prietenie între aşa zişii creştini. Nici nu mai vorbesc de faptul că nu există legături econimice sau sociale, decât aşa pasagere, conjuncturale şi în funcţie de anumite interese temporare. Dar în rest popii tocmai de aia şi stau acolo şi fac ce fac, tocmai pentru ca să nu existe o mai mare legătură, pentru ca să existe o dezbinare şi o lipsă de unire sistematică şi permanentă. Asta este una dintre misiunile popilor; dacă nu credeţi mergeţi, cercetaţi şi verificaţi. La noi oamenii nu se ghidează în funcţie de criterii creştine, ci aproape exclusiv după criterii lumeşti şi conjuncturale. Asta este roada ortodoxismului care menţine dezbinare permanentă între oameni prin misitificarea evangheliei şi tirania cvasi-fariseică a domniei canoanelor şi canonarzilor. Nu mai contează ce spune Hristos, ci ce spun canoanele. Există astfel de exemple inclusiv aici pe forum. Iar ortodoxiştii şi-au dat seama că adevărul evangheliei induce mult prea multă libertate oamenilor, şi atunci au început să măsluiască canoane pentru ca să instituie pe temeiul lor un sistem de putere, de ierarhie, aşa încât biserica de la o comuniune în Hristos a ajuns la un sistem de ierarhie şi de putere în care stăpânii exercită putere şi autoritate asupra scavilor supuşi, prin intermediul canoanelor, a ierarhiei sacramentale, şi prin diverse mijloace de manipulare în special făcute pentru apărarea intereselor de clasă ale preoţimii. Se şi vede de altfel că biserica nu are niciun fel de reacţie la călcarea în picioare a creştinilor pe multiple căi, însă sare ca arsă preoţimea atunci când sunt "atacaţi" preoţii; de ce? pentru că acesta este un mecanism al mentalităţii de clasă, despre care vorbea foarte clar şi marxismul. Pentru că apartenenţa la clasa clericalistă induce aparţinătorilor reflexe şi atitudini, pe care foarte posibil înainte nu le aveau, anume atitudini şi concepţii de clasă (unii ar spune chiar de haită sau de turmă). (Se ştie spre exemplu că securiştii comunişti dintre ortodocşi acţionează, împotriva propriilor lor confraţi dar nu numai împotriva lor, ca o veritabilă haită de hiene prădătoare. Dar, în sfârşit, poate este mai bine ca "ortodocşii" de rând să nu cunoască astfel de aspecte din interiorul piramidei puterii.)

Păi cam asta spunea şi Marx, anume că munca îl face pe om.

Guardian la ora actuala nu se poate vorbi de o aristocratie pe stil vechi in RO si nici in viitorul apropiat.Tinand cont de conditiile si durata de timp necesare pt a se relansa o asemenea clasa sociala cred ca discutam despre o utopie.Sa incercam sa raminem in sfera realitatii,visele,oricat de eroice ar fi,nu ne vor ajuta prea mult :)

Radule(32), despre ce aristocraţie mai vorbim, despre cea capitalistă? Uite că s-au mai ales după revoluţia americană din '89 nişte "aristocraţi" şi mulţi sunt plini de bani, la nivelul societăţii româneşti, dar am impresia că forţa aia financiară pe care o au nu îi ajută prea mult la criticarea oricăror aspecte negative. Poate să fie vorba şi de altceva la mijloc, totuşi, de necesitatea unei transformări spirituale şi morale, nu doar de apartenenţa la o clasă economică şi socială.

Nu...
 

Sunt satul de acest negativism care persista intre fratii mei romani. Tara asta e de ****, de 23 de ani nici o schimbare, orice se face la noi e prost, etc. etc.

Poate asa a vrut Pronia sa ne tina smeriti, eu asa cred. Am iesit ieri cu nepotica in parc si priveam la copiii din jurul meu. Ma uitam la expresia fetei lor. Din intamplare se afla pe langa copiii romani si un copil de alta nationalitate. Nu vreau sa fiu rasist sau un nationalist imbecil, care exagereaza....dar pe fata copiilor nostri se citeste inca de mici o istetime iesita din comun.

Cred ca Dumnezeu a dat alte daruri acestui popor. O tara nu e definita numai de situatia ei economica. Daca eram atat de neputinciosi si atat de lipsiti de har, cum se vehiculeaza in tot negativismul asta, dispaream de mult de pe harta, avand in vedere toata persecutia istorica.

Romania, mama mea, te iubesc!

Interesanta perspectiva, si eu imi pun problema asta deseori.

Poate gresesc, dar de obicei treaba ar merge corect cam asa:

1. Iti propui sa ajungi undeva, sa realizezi ceva, pentru binele tau si a celor din jur, iti faci un plan, ceva care sa fie 100% moral si sa presupuna o implicare totala din partea ta dar binenteles respectand si datoriile morale fata de cei apropiati si nu doar.

2. rogi pe Dumnezeu sa-ti ofere o oportunitate sa-ti realizezi visul.

3. Vezi ca ceea ce iti doresti incepe sa prinda contur

Ce se intampla de multe ori, in realitate:

1. Iti propui sa faci bani pe spatele nefericirii/nenorocirii altuia (deschiz o crasma, vinzi bautura si tigari, pseudo-leacuri, credite, etc.)

2. Incepi ceva, dar fara sa fie un plan realist, sa aiba la baza o socoteala temeinica. Spui "Doamne ajuta" si te arunci cu capul inainte.
Esuezi - asa a vrut Dumnezeu.

3. Nu faci nimic, dar te rogi ca Dumnezeu sa faca minuni in locul a ceea ce poti face cu mana ta.

3. Iti distrugi viata prin lipsa ta de implicare si spui "asa a vrut Dumnezeu".

etc.

Eu cred ca in primul rand ne trebuie o directie clara,sa stim exact ce vrem,nu la modul general,ci concret,macar pe termen mediu.Apoi sa analizam daca dpdv al mentalitatii noastre suntem pe drumul cel bun.Problema este ca ambele masuri vizate de mine implica in primul rand clasa politica si am dubii legitime cu privire la luciditatea si pragmatismul ei.Si mai cred ca trebuie lucrat serios la psihologia noastra,ne descurajam prea usor,nu avem deloc tenacitate si ne multumim cu putin.Parem foarte instabili si imprevizibili dpdv al reactiei la evenimente si nu suntem deloc uniti,sunt multe categorii sociale dezbinate.Trebuie un factor de legatura,un fel de placa turnanta care sa uneasca oamenii in jurul unor idealuri realizabile,concrete.Si trebuie sa constientizam ce putem in mod real.Si mai cred ca trebuie sa ne punem in valoare spiritul de initiativa,nu sunt adeptul unei mentalitati defensive in raport de problemele care ne asalteaza,cea mai buna aparare este atacul din punctul meu de vedere,sa le atacam direct,metodic si pragmatic,daca se strang ne vor sufoca finalmente.Trebuie sa fim mai puternici si mai determinati.

Tu cauti o solutie globala, ceva la scara nationala? Nu exista asa ceva.

Nici unul din noi nu avem parghiile necesare pentru asa ceva.

Singurele chestii concrete sunt cele care ti le propui tu, ca om in dreptul tau ca persoana sau/si ca familie, schimband ceva la nivelul asta ca mentalitate, tradusa in fapte, cream premizele unei schimbari pe scara larga, in timp.

Pentru ca din pacate la ora actuala avem mai degraba mentalitate de supravietuitori decat de traitori/faptuitori in cadrul unei perspective mai largi.

Aline trebuie luptam cu toate fortele contra acestei mentalitati,doar de supravietuitori,trebuie sa scapam odata de ea,in ziua de azi se traduce prin sclavie.Noi,ca natie,nu suntem niste tolerati ai istoriei,acest popor are putere creatoare,insa este acoperita de mult noroi si sedimente.Trebuie sa luptam,putin cate putin,din ce in ce mai mult,dar sa luptam.Altfel ne meritam soarta vitrega iar eu cel putin nu voi accepta asta niciodata.Si cred cumva ca nici generatiile tinere nu vor mai accepta asta,acesta este sentimentul si speranta mea.

parere !
 

Nu am vorbit deloc despre asa-zisa "noua aristocratie post '89",despre care am o parere, evident, extem de proasta !
Dupa '89,am fost in faza "acumularii primitive de capital", din pacate, procesul istoric ca atare este extrem de lung ,ca sa il mai prindem noi sau copii nostrii, probabil nepotii vor reusi !
Si totusi, trebuie sa ne depasim acest pesimism mioritic, si sa constatam ca lucrurile s-au mai miscat,din pacate nu ptentru toti cetatenii tarii !!!

Nu putem contesta ca exista o evolutie, cel putin imobiliara,a unor orase mari ale tarii,si implicit exista o patura sociala mai subtire in raport cu grosul tarii, dar care a reusit sa acceada la un nivel de trai comparabil pe undeva cu cel occidental ,si nu e vorba de politicinei aici,ci de oameni obisnuiti !

Deja cred ,ca au inceput ,incet sa apara primele semne ale uni dezmortiri nationale : acei tineri care protesteaza impotriva proiectului de extragere a aurului,mi se par un semn extrem ,extrem de bun, pentru viitorul nostru !!!

Ce faci TU?
 

Ce facem noi pentru țara pentru care ne lamentăm?
Ce facem fiecare pentru a fi mai bine?
Nu suntem în stare să dăm un telefon de urgență când este necesar...

Logica este:

Fiecare dintre noi pentru cel mai de aproape al lui este OM! Adică, creștin...Adică, fii OM!

Asta este fraza pe care o cautam!Merci!

Aleg să nu emigrez cînd poate aș fi avut șansa. Lucrez la o firmă românească. Îmi cumpăr o Dacie amărîtă ca să rămînă niște bani în țara mea, să plătesc niște salarii conaționalilor care muncesc pe linie. Aleg să mănînc de la piață și mai puțin de la supermarket. Cumpăr pe cît posibil lucruri românești. Bat la cap foști colegi de studenție să nu mai arunce gunoiul pe jos, ci la coș - iar după ani de zile insistențele dau roade. Nu mi-e rușine să vorbesc despre propria credință cînd e cazul, încerc să dau exemplu de comportament creștin. Dacă am ocazia, ies în stradă și protestez împotriva folosirii cianurii șamd, deci nu sînt indiferent. Încerc să fiu ecologist: să nu cumpăr plastic și materiale sintetice decît dacă sînt absolut necesare, să arunc gunoiul selectiv, să nu consum apă / curent / gaz decît dacă trebuie neapărat, să nu accelerez mașina inutil. Etc.

Ai perfecta dreptate in ce spui, nu te comtrazic.
Este bun lucru ca oamenii nu seamana unul cu altul. Unii sunt mai temperamentali, mai voluntari, alti mai domoli, sau sunt unii mai rationali, altii smeriti, multi sunt calculati si ageri. Tu si multi altii faceti parte dinre cei voluntari, viteji. Eu din grupul celor mai... statici Toti constituim un organism, un aliaj rezistent. Fiecare isi face treaba lui. Ar fi fost tragic daca eram toti temperamentali ori toti domoli si rabdatori.
Parerea mea cu privire la solutia de a iesi din criza am spus-o in prima postare, nu mai repet si nici nu mai am nimic de adaugat.

No, nu te aprinde. Se vede ca nu-ti faci de rusine numele, Decebale!
Nu sunt preot si nici nu mi-a soptit nimeni ce sa zi. Fii sigur.
Asa sunt eu, asa gandesc si mi-am spus parerea... doar nu vrei sa ma pui la zid ?
:)

Nu cred ca doreste sa va puna la zid sau cel putin aceasta ar fi rugamintea mea pe acest topic.Trebuie sa invatam,printre altele,si dialogul,puterea de a asculta si analiza opinii diferite de ale tale.Pana acum cel putin,dupa cum se poate observa,a existat o diversitate constructiva de opinii,fiecare propunand solutii conform propriei viziuni.Fiecare cred ca are de invatat ceva de la cel de langa el si ideea de baza a acestui topic este a unei agora moderne,unde fiecare isi prezinta viziunea lui,restul urmand a aprecia,public sau privat,despre cat de buna este propunerea.Adesea suntem parca prea timizi in a ne exprima pozitiile si trebuie sa avem curajul sa ne asumam o pozitie,o opinie,indiferenta cred ca este unul dintre cei mai mari dusmani ai nostrii din prezent.Va rog,doamna/domnisoara Mena sa va exprimati in continuare opiniile si viziunea fara nici un fel de retinere,eu va multumesc pt disponibilitate,la fel cum ii multumesc si lui Decebal pt contributia lui.

Eu te-am intrebat de mai multe ori daca mai esti ortodox practicant.

Nu emigrez. N-am intenția de a emigra. Trăiesc în România! Din surplus duhovnicesc de la al meu duhovnic. Deși mi-e ciudă ca nu-mi dă voie, dar duhovnicul meu e singurul care hotărește! Amin și amin...

Ei, glumeam cu pusul la zid. :)
Sunt deschisa la opiniile celorlalti le ascult cu rabdare chiar daca nu sunt de acord cu toti. Castigul meu este ca ascultand cu rabdare si discernamant voi avea mereu ceva de invatat de la tovarasii mei de discutii.

Un parinte spunea la predica, anul trecut, ca e bine ca a venit criza, pentru ca multi romani s-au dus in strainatate, au inceput sa prospere, sa isi faca vile si au inceput sa uite de Dumnezeu. Parintele Arsenie Papacioc spunea ca nimic nu te ajuta mai mult la cresterea duhovniceasca decat necazul. Plida Mantuitorului cu bogatul, ca mai repede intra camila prin urechile acului decat sa se mantuiasca bogatul, se refera la acest lucru, nu la bogatie. E vorba de bogatul nemilostiv. Nu bogatia este un lucru rau, ci faptul ca pentru multi aduce mandrie, superioritate, increderea doar in fortele proprii si marginalizarea credintei (daca exista la acea persoana). Asta nu inseamna ca saracia ar fi o virtute. La fel si cazul inteligentei sau frumusetii, unii ajung sa creada ca sunt superiori, sa se mandreasca si sa-i desconsidere pe altii din aceasta cauza.
E si acesta un aspect de luat in seama.

Oameni fără sine, aceasta e POVESTEA!

Parintele Necula a spus ca Romania are copii f.talentati, f.destepti si f.credinciosi. Totul e sa nu fie stricati de invatamant si societate.

Da,intradevar Catalin,buna observatie.La noi a fost un fel de ,,acumulare primitiva de capital",haotica,bezmetica chiar,cum spunea Guardian,nu a existat dupa caderea comunismului o educatie a acumularii echilibrate,rationale,repartizata cu cap,care nu dezechilibreze vietile oamenilor pt ca acumularile haotice creeaza inegalitati pe masura,asta pe langa faptul ca la noi notiunea de,,protectie sociala"este cel putin precara.Oricum tema de gandire ce ai spus,lipsa echilibrului,mai ales in domeniul social si financiar, naste monstrii dupa cum vedem toti.Trebuie sa plec dar sper sa se continue opiniile,pana acum fiecare a adus ceva interesant zic eu si per ansamblu exista un fir comun in toate propunerile,o sa spun mai multe in zilele urmatoare.Va multumesc si o seara placuta.

Bine faci!!
Dar nu zici ca esti in Lima?
Sau esti doar in interes de serviciu, trimis de firma... ? Esti norocos... sa vezi si alte locuri de pe pamant...

Bogăția este un rău deoarece bogatul nu-și folosește resursele ajutîndu-i pe săraci, dînd dovadă de lipsă de dragoste. El se simte într-o oarecare siguranță avînd mai mult decît are nevoie, adună doar pentru el, pentru copiii, nepoții și strănepoții lui în loc să facă ceva pentru copiii orfani, pentru bătrîni și sărmani în general.

Iubirea de arginți în opinia unora dintre Sfinți e începutul tuturor relelor. Omul care dă de bani în general nu mai păstrează o serie de virtuți pe care le-a avut înainte, e un fapt dovedit. Plus că însăși grija profitului și a averii devine curînd o patimă grea care-l trage în jos pe cel bogat. Nu degeaba ne avertizează Hristos că ori Îi slujim Lui Dumnezeu, ori lui mamona, adică banului. Mare grijă.

Observ că e o înșelare a demonului banului care îi șoptește celui avut ce se pretinde creștin și ortodox să dea niște bănuți acolo săracilor sau pe la biserici și mănăstiri, iar omul face așa (eventual cu o oarecare părere de rău) și-și ia de grijă. Un leu donat cerșetorului de pe stradă nu se cheamă faptă bună dacă ai un salariu de mii de lei. Dumnezeu așteaptă mult mai mult de la noi și nu trebuie să așteptăm să ajungem bogați ca să facem ceva pentru El. Căci se pare că atunci e cam prea tîrziu...