Portul popular/traditional romanesc
 

Am vazut ca s-a deschis un thread in care cineva ridica problema portului camasii , la barbati si femei .
In felul acesta m-am gindit sa deschid si sa dedic un thread special portului popular romanesc .
Un thread in care cei interesati si iubitori ai portului traditional sa posteze imagini , informatii despre tehnica de confectionare, sate , centre sau mesteri populari confectioneri de asemenea obiecte, daca exista useri care detin piese de port cu vechime deosebita, tirguri si locuri in care se mai comercializeaza parti sau costume populare complete, daca este cineva dintre noi care la sarbatori bisericesti deosebite(adica imparatesti) sa imbrace asemenea port si sa mearga astfel la biserica, si cite si mai cite alte informatii, pareri , surprize si bucurii legate de subiect .

Cei care nu au in gratii o asemenea propunere sau chiar aversuiune , ii rog sa ma ierte.

Am multe amintiri frumoase legate de portul national. Am cusut manual o ie, am tesut covoare. Cu toate acestea, la serbari si apoi la spectacole, imbracam o ie imprumutata de la nasa mea, foarte frumoasa. Eu am cusut modele mai simple.

Recent mi-am cumparat o masina de cusut si de brodat. Ma pasioneaza portul traditional. Nu ma pricep inca sa digitizez modele pentru ii si sunt multe lucruri de invatat. As vrea sa respect modelele traditionale, chiar zonale. Mi-am adunat ceva material in acest sens. Pana acum n-am facut in stil popular decat o bluza simpla pentru copii, din cusaturi decorative combinate. O masina de cusut si de brodat computerizata usureaza munca, e adevarat, dar are si niste limite, caci modelele complicate se realizeaza mai greu. Am emotii.

Mi-am cumparat in urma cu catva timp o ie cu broderie alba si, imbracand-o uneori, am constatat ca produce o impresie deosebita.

Dar sa urmarim cateva costume populare autentice

Foarte frumoase si aceste costume:
Bucovina Costume populare - YouTube

Și mie îmi place portul popular, am și câteva costume primite de la bunica de la țară. Ah, și chiar m-am cununat în costum national, grație ajutorului primit de la nași (pentru că rochia mea de mireasa încă nu ajunsese pe acele meleaguri :) și de fapt am donat-o ceva mai târziu).

Îmi amintesc că era acolo și o sărbătoare, a tuturor națiunilor, unde fiecare venea îmbrăcat în portul national al tării de origine, ff frumos ! Am să caut să văd dacă nu cumva găsesc niște poze de atunci.

Pentru cei interesati de provenienta unor motive de cusaturi si tesaturi, urmatorul material este foarte util:

Romanian traditional ( folk ) art a milenary art

si noua ne e tare drag portul national.
La copii cei mari am cumparat costume populare(destul de scumpute- 250 ron costumul).
LA cel mic nu am reusit inca, am sa incerc sa il cos la o croitoreasa si in loc de broderie tesuta sa coasa o broderie aplicata.

Cu ajutorul Domnului, am vrea sa imbracam si bebelusul la botez in costum national. Bucuria cea mare ar fi daca am reusi sa convingem participantii la botez sa vina imbracati asa.

Copilasii mei merg la sfanta Liturghie in cursul saptamanii in costum national. Fiind la o gradinita ortodoxa, acest lucru este o normalitate si ptr ceilalti copii ai gradinitei, cat si ptr personalul gradinitei.

Eu sunt intristata ca nu am reusit inca sa imi cumpar macar o ie, niste poale si o cotrenta. Noi sunt extrem de scumpe, iar pe la tara toti le-au vandut artistilor populari. Dar am nadejdea ca daca va fi o cerere cu folos, Domnul o va implini.

Mi se pare foarte frumos sa ne imbracam astfel. Ne mai aducem aminte ca suntem romani, ne mai aducem aminte de greau misune a nu ne face de rusine neamul, din contra sa aratam lumii ca a fi roman e un lucru mare, sa ne straduim sa calcam pe urmele sfinte ale vrednicilor nostri inaintasi(ca slava Domnului am avut destui).

Incerc sa cultiv si in sufletele copiilor dragostea de neam si tara. Incerc sa mergem cat se poate de des in pelerinaje ca sa ne cunoastem locurile dragi si manastirile frumoase. Cantam impreuna cantece nationale, ne imbracam in portul national de cate ori se iveste ocazia.
Edit: fetita din coltul stanga, de langa educatoare e fetita mea. Aceasta e tinuta obisnuita zilelor de sarbatoare la sf liturghie.

Ce frumos, Lore!
Sa va traiasca noul copilas si sa va dea Domnul numai bucurii! :6:

Multumim...
asteptam mai intai "sa iasa"...MAi avem vreo 4 saptamani pana la termen, dar micutul tot da semne ca ar vrea mai repede sa fie alaturi de noi.
Daca reusim ce mi-am propus, revin cu poze de la botez :)

Foarte frumosi sunt copiii imbracati in costume nationale.

Imi aduc aminte cu bucurie se seara de ajun a anului trecut. Cu toate ca stam in oras, mi-am imbracat pruncii(of, chiar daca anii au trecut eu tot asa le zic si acum) in straie nationale,la gat le-am pus o straita de lana, eu mi-am pus in cap un batic rosu, specific costumului popular din banat si o ie gasita si am pornit tuspatru la colindat.

Sotul a facut ochii mari cand ne-a vazut. I se parea...ciudat. Dar ptr noi era o bucurie si totodata o mandrie, in sensul ca tare ni drag portul popular. Cu toate ca erau mici(fetita avea doar cinci anisori si ea era sefa trupei), copiii au cantat cu putere spre bucuria gazdelor. Oamenii erau pur si simplu incantati ca li se colinda in straie romanesti, colinde vechi romanesti si mai ales cu atata bucurie. Am rugat gazdele sa nu ne dea bani, ci mai degraba fucte, nuci.Bineinteles ca straita s-a umplut pana la refuz si micutii au mai primit si o gramada de bani. A fost o seara de ajun atat de minunata!
Si bineinteles, a doua zi, de Craciun am participat la sfanta Liturghie in aceleasi straie dragi unde ne-am impartasit cu totii. Mezinului, care inca nu are costum,i-am dat o bluzita alba de lana si niste pantalonasi negri, iar la brau i-am legat un tricolor.

Ce frumos...Lore....:6:

Din pacate eu nu am un costum popular dar fetita mea are.

Si cum imi doream sa imi amintesc mereu de aceste elemente romanesti,nu m-am oprit aici.

Doua din cele mai dragi icoane din casa le-am incadrat in prosoape rosii, tesute asa cum le incadra si bunica.
Pe masa din bucatarie(sau sufragerie, caci e comuna) sta frumos asezat un masai(asa ii zicem in banat la prospop) tesut, in alb si negru. Iar peste el troneaza o vaza de lut pictata, in care am pus 33 de spice uscate de grau(imi e atat de drag graul, imi aduce mereu aminte de prescuri si implicit de sfintele Taine care ne asteapta Liturghie de Liturghie in potir! )

De asemenea, ciorba o servim in blide de lut. Tot din lut pictat e si vasul in care stau asezate fructele. Si cum nici farfuriile pictate nu puteau lipsi din micuta noastra casuta, pe peretele din sufragerie si-a gasit locul si o farfurie pictata, avand in centru pomul vietii(ca amintire a raiului pe care l-am pierdut si pe care suntem datori in permanenta sa ne straduim sa il redobandim), iar pe margini simbolul crestinilor de odinioara(adica pestele- care ne duce cu gandul ca viata noastra trebuie sa il aiba mereu in centru Pe Hristos, El devenind si mijlocul prin care putem redobandi raiul si pasi treptele spre sfintenie).

A, tin sa precizez ca familia noastra e una mixta, sotul fiind ucrainean. Dar cand intri in apartamentul nostru un aer romanesc iti mangaie usor obrazul.
Sotul se delcara minoritar si se supune(glumeam, adevarul e ca are o dragoste foare mare fata de ceea ce reprezinta valori ptr mine si tocmai de aceea mi le respecta.) Iar eu, de dragul poporului lui, invat copii cantece liturgice slave, ii duc in pelerinaje in Ucraina invatandu-i sa iubeasca si spiritualitatea(atat de frumoasa) slava. In casa avem si icoane cu sfinti romani(Sfintii Brancoveni sunt sfintii mei de suflet), dar si cu sfinti rusi. Dragi ni-s toti sfinti, dar parca cand stii ca sfantul a facut parte din neamul si poporul tau, inima iti bate altfel.

P.s Imi pare rau ca aparatul foto e stricat. Mi-ar fi placut sa pun cateva poze din "micuta noastra Romanie."

ce frumoasa si gingasa-i micuta romanca!
Sa traiasca si sa va aduca bucurie!

Multumesc la fel. :53::8::53:


Mi-a povestit soacra mea ca a asistat la o nunta si absolut toata lumea era in costum popular chiar si mireasa, nunta a avut loc duminica mai intai au participat la sfanta liturghie si apoi s-au impartasit , mirii, nasii si parintii, dupa nunta au servit ceva dar fara muzica si fara dans, ce frumos o fii fost....:8:

Intr-adevar. O casatorie inceputa cu dreptul.

si noi am participat la o astfel de nunta. Acolo absolut toti nuntasii erau imbractai in straie nationale, din diferite regiuni. Apoi dupa Sfanta Liturghie si Taina sfintei Cununii am mers la caminul din sat unde a inceput nunta. A fost o nunta super! Mireasa canta impreuna cu nuntasii si cu preotii invitati diferite cantece din folclor sau cantece nationale(Asa-i romanul, Tu Ardeal, Avem o tara unde, Nu uita ca esti roman etc).

A fost una dintre cele mai frumoase si mai odihnitoare nunti la care am participat...

Port popular
 

Un site interesant, unde prezinta porturi populare vechi si mai noi din toate regiunile tarii:
http://www.romanianmuseum.com/ROMANE...maniaFolk.html

DESCRIEREA COSTUMULUI POPULAR ROMANESC

Costumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii.
In Romania exista 112 costume traditionale din care in Banat sunt in numar de 12, in Caras in numar de 5, iar in Clisura 1 care este o interferenta intre zona montanistica si Clisura.
Costumul popular romanesc este format din:
· ciupag – care este facut din panza tesuta. La maneci are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu
alb. Pe piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori
· camasa – este facuta din panza tesuta. La poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul din
macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul
· fustâcul – vine in fata peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
· opregul – vine in spate peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
· brâul – este facut din lana tesuta. Cu el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb, portocaliu,
verde)
· cojocul – este facut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul
· cârpa – este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere carpa este inlocuita de somot. Somotul este facut din catifea si impodobit cu margele
· stitele – vin puse la maini. Sunt facute din lana si impodobite cu margele.
La gat se poarta “partã” facuta din margele de diferite culori insirate pe ata.
De asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele Unelte folosite pentru pregatirea lanai
- piepteni
- furca si fus
- razboi de tesut
Vase de lut – zona Resita ( Vechime : peste 60 de ani)
- oale mici de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita)
- oale mari de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita)
- oala de tamaiat ( de lut) – nesmaltuita

Mariana Gligor – o continuatoare a meşteşugului popular din Ţara Moţilor

Femeia dezvăluie ceea ce poate mulţi dintre noi nu ştim – firul galben ţesut în costumul popular era simbolul aurului Apusenilor, iar costumele cu acest fir erau purtate mai ales de nevestele de mineri care aveau mai mulţi bani.

Originară din comuna Vidra, de la interferenţa comunelor Poiana Vadului şi Avram Iancu, Mariana Gligor s-a născut în 1947 şi şi-a petrecut primii ani din viaţă la bunica sa din partea mamei, la Poiana Vadului.
“De la mama am învăţat să ţes şi să cos; tata era meşter în lemn şi cu el mergeam la târguri cu doniţe, cupe şi cu ce ţeseam acasă”, ne spune artista. Din familie s-a născut pasiunea ei pentru cusutul pe pânză şi dragostea pentru ţesutul la război. „Am învăţat să ţes şi să cos şi de la păstoriţele de la Muntele Mare, la izvoarele Someşului Rece; la Vidra am învăţat să cos în cruci. De ştiut, ştiu să cos şi buciumăneşte”, ne povesteşte cu mândrie Mariana Gligor despre secretele meşteşugului popular deprins de ea.

“M-am măritat în ‘69, la hotar cu oraşul Câmpeni, în zona Ponorelului, unde se mai păstra tradiţia cu îmbrăcatul costumului naţional la nunţi şi la sărbători; de la soacra mea, am primit o furcă de tors”, îşi aminteşte femeia.

Înainte de a ţese, ea torcea lână, torsul fiind un alt obicei ştiut de Mariana. Încă de când era mică a ţesut pănură şi stofă din lână de oaie din care apoi a confecţionat prosoape, cearceafuri, tindeie pentru împodobirea caselor, desagi pentru transportul alimentelor şi diferite straiţe.
„Cele mai multe obiceiuri le-am prins la şezătorile din timpul iernii şi la clăci, la tors cu femeile”, ne spune ea. Împreună cu părinţii cultiva in şi ţesea apoi iile, cunoscutele cămăşi populare cusute cu flori peste cot şi la mânecă, precum şi poalele albe purtate în zilele de sărbătoare de moţi.
A confecţionat frumoase costume populare pe care şi astăzi le păstrează cu sfinţenie. „După ce încheiam cămaşa si poalele, coseam cu mâna florile la mâneci, flori roşii pentru femei tinere şi flori negre pentru femei mai în vârstă”, îşi aminteşte Mariana Gligor. Pentru costumul popular, ţesea zădii, renumite piese de port popular, din lână neagră şi roşie. Cosea apoi un fir galben, simbol al aurului Apusenilor.

Lâna pentru aceste zădii era vopsită cu ajutorul unor plante de bătrânii satului pentru a avea culori cât mai naturale. „Cele mai frumoase costume erau cele cu zădii zlătneşti, adică cu un fir de aur, pe care le purtau nevestele de mineri, că ele aveau mai mulţi bani”, ne povesteşte ea.
Artizana ţesea şi stofa pentru brâul tricolor tradiţional şi pentru „învârtitorile” cu care moţii îşi înfăşurau picioarele. A învăţat şi arta confecţionării opincilor moţeşti, lucrând aceste obiecte cu mare drag şi în prezent.

”Din 1995 am început să merg cu străicuţe pe care le făceam din stofă de lâna de oaie, ţesută la război la Muntele Găina”’, ne spune femeia. În 1996, a câştigat Premiul de autenticitate, la un concurs de produse de artizanat, cu un costum popular cu zădii zlătneşti pe fond dacic, învăţat din copilărie. Peste trei ani, a mai câştigat un trofeu, la festivalul “Inimi fierbinţi” la Abrud, cu un alt costum popular, cu o zadie roşie, faină în spate şi una specifică Bistrei, cu flori cusute pe pluş, în faţă. A participat cu operele ei la numeroase expoziţii şi târguri, în ţară şi în străinătate, în ţări ca Israel, Belgia, Canada, Germania, Franţa şi a reuşit să impresioneze oamenii prin măiestria mâinilor ei.

Anul acesta a urcat pe Muntele Găina la sărbătoare şi a expus costume naţionale ţesute în război, cămăşi cusute cu dantele în ac şi acrel, străicuţe de diferite modele, păpuşi confecţionate şi îmbrăcate de mâna ei şi coşuleţe din diferite ţesături.

Pentru că iubeşte mult ceea ce face, ea transmite arta meşteşugului mai departe ca să nu se piardă. Le-a învăţat pe nora şi pe nepoata ei, Maria Denisa, lucrul cu războiul, ţesutul, cusutul, precum şi alte obiceiuri ştiute de ea: strigăturile de la petreceri, jocuri şi multe cântece din Munţii Apuseni.

Cele mai plăcute amintiri din anii copilăriei şi tinereţii ei sunt cele legate de strânsul fânului, arat, semănat, culesul, prelucrarea sau ţesutul inului şi a cânepii.

Mariana Gligor consideră această pasiune pentru meşteşugul popular ca fiind un talent de la Dumnezeu. Ea este recunoscută pentru autenticitatea creaţiilor sale, fiind un mesager de seamă al artei populare moţeşti.
http://ziaruldeapuseni.ro/mariana-gl...ilor_6307.html

Din cate am citit, Regina Maria iubea portul national romanesc, m-am bucurat cand am gasit poze purtand costumul.


Am gasit 2 siteuri de unde se pot face comenzi de port national, poate e cineva interesat:
http://www.la-romani.ro/2011/index.php

http://costumepopulare.wordpress.com/

Din cate am observat, motii au obiceiul sa mearga la Biserica, mai ales in zilele de sarbatoare, purtand costumul national.

Ce frumoasa e regina Maria in costum national!

De asemenea, am gasit multe costume populare frumoase in urmatorul material intitulat ,,Romanii de ieri''.

http://www.youtube.com/watch?v=K3PII...eature=related

Eu sunt admirator si un impatimit al portului popular si a tot ceea ce insemneaza viata si traiul romanesc,in special de la sat, de pina la 1950. Asta nu insemneaza numai port popular, ci si tipuri de constructii si case, munci agricole si inventar agricol,mod de preparare a hranei,leacuri si medicina traditionala(naturista), mestesuguri populare, taria si curatia credintei ortodoxe, folclor , intr-un cuvint taranul si viata satului romanesc.
Parintii mei provin din 2 zone etnografice absolut deosebite : Ardeal (cursul superior al Muresului) si Muntenia . Astfel am achizitionat 2 feluri de asmenea costume pe care la sarbatorile mari le port la biserica , mai ales ca acest obicei (de a ne imbraca astfel) a fost cultivat de parintele paroh inca de la venirea lui in parohie . Preoteasa si copii preotului au dat tonul dupa care mai multi enoriasi au urmat exemplul.
Fiind astfel , va spun ca mi-ati facut o surpriza deosebita postind feluritele lincuri , pe care le-am urmarit si care pe linga faptul ca mi-au placut mi-au stirnit amintiri din copilarie si o stare de bine. Pt. aceasta va multumesc tuturor !
Sper ca acest fir , conex cu cel despre mincarurile traditionale romanesti, va mai dura si vom descoperi impreuna informatii, surprize si noutati deosebite despre subiect

Iata si o colectie de leacuri din batrani:

http://ro.scribd.com/doc/43197395/Leacuri-Din-Batrani

Interesante sunt si informatiile filmate privind arta populara romaneasca din urmatoarele link-uri:

http://www.youtube.com/watch?v=jdxb8...eature=related

http://www.youtube.com/watch?v=G4LZu...eature=related

Emotionanta aceasta parada a portului popular:

http://www.youtube.com/watch?v=N1Kum...eature=related

Alte costume, alti interpreti: Maria Ciobanu si Liviu Vasilica.
http://www.youtube.com/watch?v=sAIWm...feature=relmfu

http://www.youtube.com/watch?v=XF9kc...feature=relmfu

Multumesc ptr. link.
Postez si eu unul:

Plante Lecuitoare. Despre cateva plante amintite in SFÂNTA SCRIPTURĂ:
http://www.scribd.com/doc/101574163/Plante-Lecuitoare
(lalafire123 sunt eu =D)

Bucovina Costume populare

https://www.youtube.com/watch?v=7Y49hOXmnZw


Costume populare din zona Moldovei

https://www.youtube.com/watch?v=RxkfyhyQz9M


ALBA IULIA - Parada portului popular romanesc

https://www.youtube.com/watch?v=TPpx...eature=related


Costume populare din Basarabia

http://unesdoc.unesco.org/images/002.../211085ron.pdf

[daca s-au mai postat imi cer scuze]

Taierea porcului, preparate traditionale:

http://www.youtube.com/watch?v=jCmFs...eature=related

Tulnic-instrument muzical dacic
 

(dex) vechi instrument muzical popular de suflat,
- realizat din trunchiuri de molid fara noduri, crepate in 2 longitudinal, scobite inauntru si apoi legate cu cercuri de lemn
- folosit pentru semnale, chemari etc.
- tulnicul produce un sunet aparte foarte usor de recunoscut, iar forma lui uimeste prin simplitate
- mai demult se utilizau melodii prestabilite, cunoscute intre localnici, pentru a transmite anumite mesaje "vecinilor" de pe alt deal la cativa kilometrii departare
- in Arieseni mai sunt inca cativa mesteri populari care se ocupa cu confectionare acestor instrumete si deasemenea oameni care stiu sa le foloseasca
- in Patrahaitesti, Arieseni, exista un mic atenier-muzeu, de unde se pot achizitiona tulnice, ciubere, donite, sararite, fluiere si alte obiecte din lemn
- Maria Ana Gligor - cunoscatoare a cantatului din tulnic - primul album cu cantece de tulnic din Romania

Singura tulnicareasa din tara care stie si poate interpreta intregul repertoriu de chemari si cantece de tulnic este moata Maria Ana Gligor. Nepoata ii calca pe urme!
http://www.flickr.com/photos/xposure...6840/lightbox/
Video:

Tulnicareasa Ana Maria Gligor

http://www.tv-net.ro/Video-Tulnicare...aria-Gligor+61


Ca din bucium / Carpathianhorn alike tune(e superb)

http://www.youtube.com/watch?v=vEfPHrBxtWA

Targul de fete de la Muntele Gaina "Muntele Dragostei 2008" - Film documentar

http://www.youtube.com/watch?v=OjQRG...eature=related

Cine este Maria Ana Gligor?


După ce s-a căsătorit, a locuit in Ponorel, comuna Vidra. După strămutarea satului din pricina construirii lacului de acumulare a barajului de la Mihoieşti, s-a stabilit in oraşul Campeni, capitala Ţării Moţilor.

Maria Ana Gligor lucrează acum la spitalul din Campeni insă, pe langă asta, se ocupă cu succes şi de culegerea de folclor de la bătranele moaţe care sunt internate in spital. Adesea işi vizitează vechile prietene tulnicărese de pe Văile Arieşului pentru a culege cantece de tulnic, pe care le inregistrează.

De la bătranele tulnicărese a invăţat cantece şi chemări de tulnic care erau sortite uitării. In cei peste 40 de ani in care a cantat la tulnic, Maria Ana Gligor a obţinut premii la numeroase festivaluri de folclor. A cantat cu succes pe scenele de la muntele Găina, Ţebea şi Teatrul Naţional din Bucureşti.

In 1995 a participat impreună cu o delegaţie a Primăriei Albac la un festival folcloric in Belgia.

Maria Ana Gligor işi realizează singură costumele populare la străvechiul război de lemn, cu spată şi iţe, folosind modele tradiţionale moştenite de pe vremea dacilor.

In anul 2001, cu sprijinul Uniunii Munţii Apuseni, a infiinţat la Campeni grupul de tulnicărese "Apuseni" din care fac parte şi cele două nepoate pe care le are Maria Ana Gligor.

Tulnicele la care cantă Maria Ana Gligor au fost realizate de artizanul moţ Mocan Aurel din Pătrăhăiţeşti, comuna Arieşeni, jud. Alba.
sursa: motii.ro

M-a impresionat valoarea educativa a basmelor populare romanesti, dovada a frumusetii spirituale a strabunilor nostri. Cu ajutorul povestilor, le insuflau tinerilor optimism, curaj si incredere in valorile morale.


http://www.basme-romanesti.ro/

Dar sa urmarim si cateva proverbe romanesti:

http://proverbe.citatepedia.ro/despr...+rom%E2ne%BAti

,,Urarea cea mai bună aceasta se înţelege: la tinereţe drăgăstos, la bătrâneţe vesel, la orice întâmplare cu îndelungă răbdare, în slavă cu smerenie, la bogăţie cu cumpătare, către toţi cu îndurare şi de pofte pururea biruitor.''

Arta populara in Moldova;

http://www.youtube.com/watch?v=qUbG4...eature=related

De cata decenta, curatie si buna cuviinta da dovada portul traditional romanesc. Nu ma mir ca intr-o astfel de lume, existenta "tabloidelor" era de prisos.