cenzura
 

scuzele mele sincere. apucasem sa scriu ceva dintr-o prostie crasa. si anume: am avut impresia ca mi s-a sters postul, dar idiotul de mine il postase la stiri.

scuze inca odata. a apucat 7 views si imi cer scuze fata de cei 7 care au vizualizat.

nu era nimic ostentativ, totusi imi cer scuze pentru greseala facuta.

lucrez aproximativ 15-18 ore pe zi la acest proiect si o mai iau razna cu memoria :)

cu respect,
florin

Repostati link-ul pentru materialul cu pricina.

inca odata. scuzele mele, am facut o greseala nesimtita. postul exista in categoria "stiri".

puteti sterge aceasta greseala daca considerati.

Nu vi s-a sters topicul, d-voastra l-ati postat pe mai multe sectiuni ale forumului, inca mai exista. Poate ca ar fi fost mai bine sa va limitati la una, ca sa culegeti informatii dintr-un singur lor.

Daca nu sunt indiscret... weareready for what???

rog stergeti topicul din cadrul "profesori de religie". nu este activitate acolo:P

@ucenic - We Are Ready - in sensul in care putem dezbate aceste subiecte cu bun simt si mai ales crestineste. sub nicio forma nu intentionam sa denigram crestinismul sau biserica (asa cum ar putea parea pentru unii la prima vedere), din contra...Hristos este un model pentru mine pe care ma stradui sa-l urmez - evident ca nu reusesc... (ca si om...a nu se interpreta schizofrenic :P).

We Are Ready - pentru ca asa cum vechii greci, egipteni, coptici - toti laolalta denumiti eretici dupa consiliul de la Niceea in 325... dezbateau aceste subiecte. nu le dezbateau pentru a distruge ceva ci din contra...impreuna sperau sa gaseasca raspunsuri.

De exemplu, noi dezbatem conceptul iertarii divine (din perspectiva ratiunii umane, care in mod evident este incompleta si nu poate percepe dumnezeirea in toata slava) si il ducem in extrema, de exemplu: de ce Dumnezeu nu l-ar ierta si pe Lucifer, cel care din mandrie a vrut sa isi inalte tronul mai sus decat Creatorul sau. Daca noi, simple ganganii in creatia divina, avem sanse dupa sanse sa fim iertati, de ce nu si o entitate superioara noua (se presupune)? In esenta, prin natura sa ispititoare si aroganta, in mandria sa...in esenta ne-a oferit cunoastere.

Aceasta cunoastere, in fapt nu este atat de damnata pentru cei ce cunosc conceptul. sunt lucrari extrem de interesante scrise pe tema "pacatul necesar".

Una peste alta rezum dpdv DOGMATIC: daca omul nu era alungat din rai, Hristos nu ar fi trebuit sa vina (ca nu avea de ce). D-aia se considera "vina fericita...pacatul necesar".

In fine...continui doar daca doresc domniile voastre :P doresc. nu vreau sa par ca bat campii aiurea (desi poate o fac din perspectiva majoritatii).

Am inteles. Multumesc pentru detalii.

Eu cred ca raspunsuri in Scripturi nu au cei care isi pun mintea ci mai degraba cei ce-si pun inima sa inteleaga.

Cum vine asta? Exemplul meu.

Personal, eu sunt asa cum imi este si ID-ul, un "ucenic" al lui Iisus Hristos. Eu Il cred pe El, L-am primit pe El in inima mea, ma supun Lui, ma pocaiesc inaintea lui si in toate primesc bucurie din partea Lui. El este Domnul (Stapanul) meu, Mantuitorul meu, Invatatorul meu, El este Gloriosul meu Dumnezeu care m-a rascumparat din mocirla vietii de pacat si m-a asazat intr-o stare dupa voia Sa.

Eu alunec si cad adesea din pozitia aceasta binecuvantata insa El prin Duhul Sau ma avertizeaza, daca nu iau seama ma mustra si daca nu ma trezesc ma pedepseste. Si asta pentru ca ma iubeste si ma vrea cu gelozie pentru Sine, in vesnicie. Atunci eu ma pocaiesc, ma tanguiesc si stiu ca El este credincios si drept, si ma iarta.

Acesta sunt eu si acesta este Domnul meu. Nu sunt o persoana religioasa ci mai degraba una care a inteles ca mai presus de o teologie, un rit sau o forma de inchinare Dumnezeu vrea inima mea, vrea de la mine o relatie vie, ca intre Tata si fiu.

Aceasta am inteles eu din Cuvantul Sau. De aceea, scotocitul meu prin Scripturi nu este trecut prin filtrul analitic al mintii ci mai degraba prin filtrul dependentei de Cuvantator, Dumnezeu care a inspirat in om Scripturile.

@ucenic este cea mai pura si mai frumoasa forma de a fi, de a vrea, de a trai. Si aici ai admiratia mea sincera.

Totusi, crezul meu este urmatorul (nu neaparat adevarat):

1. Iisus a venit aici sa ne dea un exemplu, sa fim ca el. A venit aici sa ne arate "CUM".... care cum conteaza mai putin. Aici nu cred ca ma poti contrazice.

2. Iisus a invatat si a indemnat la invataturi si mai ales cautare. Iti pot cita multe pasaje din biblie cu acest indemn de "cauta si vei gasi"...asta daca doresti, sau daca nu esti de acord cu mine.

3. Iisus nicidecum nu a incurajat veneratia oarba, muteasca si umila. Nu a vrut niciodata sa fie un zeu...chiar a sustinut mereu sa ne rugam la Tatal, care este mai presus de toate. Stii bine cum a reactionat fata de farisei si de templu (si aici nu e vorba numai de cei care vindeau in templu...ci explicit in scripturi vizavi de cei ce "invata gresit").

Ca si o concluzie pot afirma:

- daca toti am fi ca tine (in ideea in care esti sincer in cele ce afirmi si nu ai dubii sau lupte interioare) lumea ar fi infinit mai buna
- daca toti am fi ca tine, ne-am plafona, am stagna nu am reusi sa urmam exemplu hristic.
- cred ca acesta este primul pas, cel in care esti tu acum. odata vietuita aceasta stare de umilinta si credinta ar trebui sa apara a doua stare de cautare...sau nu. Depinde de fiecare.

Care dogmatica te mai intreb odata. Multi spun ca Hristos ar fi venit oricum pentru ca venirea lui ne-a ridicat mai sus decat eram inainte de a cadea.

nu ne-a ridicat mai sus decat eram domnule iuliu44 sau whatever.

A venit sa ne ispaseasca pacatele. Daca nu aveam ce sa ispasim nu avea de ce sa vina.
In fine, este usor sa o dam in demagogie. Este natura umana, de altfel.

Cred asta.

Da, asa este scris. Eu unul sunt dintre cei ce cauta sa inteleaga si cauta sa ramana ancorati in ceea ce inteleg.

Eu sunt robul lui, pentru ca altfel as fi robul celuilalt. Inainte ma consideram liber dar nu stiam ca sunt rob al pacatului, dar acum "robia" sub El imi da adevarata libertate. Eu umblu plin de bucurie inaintea Lui dar in acelasi timp smerit, intelegand cat de mult L-a costat libertatea mea.

Niciodata sa nu mai spui asta, nici mie nici altuia. Niciodata. Numai Unul este bun, Dumnezeu.
As vrea sa ai pentru o clipa imaginea Imparatiei cerurilor si a noastra, a mostenitorilor Ei. Chiar crezi ca ne vom plictisi acolo Sus? Eu unul, pastrand inaintea Lui relatia pe care am descris-o mai sus, am parte de adevarate bucurii in rugaciune, in partasie cu El. El isi innoieste revelatia fata de noi, surprizandu-ne intotdeauna - doar este Infinit...

Personal nu doresc mai mult pentru mine. Prefer sa fiu gasit credincios in lucrul incredintat mie si sa raman alaturi de Domnul meu pana va hotara sa ma ia la Sine.

Asa sa-mi ajute Dumnezeu. Amin.

Mie personal, asta îmi miroase a viziune la marginea ortodoxiei. Ca să nu spun heterodoxă. După cum observă şi antevorbitorul, dacă ar fi venit oricum, misiunea Sa de răscumpărător nu ar fi avut sens. Venirea însăşi (adică înomenirea Lui) nu ar fi avut sens, fiindcă omul, înainte de Cădere, vorbea faţă către faţă cu Dumnezeu. Dacă poporul lui Dumnezeu nu ar fi căzut în robia egipteană, Şarpele de Aramă nu ar fi avut sens.

Frate Mihnea, am bucurie mare cand vad crestini care nu doar sunt ci si cunosc.

Admiratia mea.

PS: am avut o dezbatere impreuna acum cativa ani, pe tema Exultetului daca iti aduci aminte (ia uite frate calugar cantarea asta, poate ne luminezi tu...parafrazandu-te pe tine din ce imi aduc aminte :P).

Atunci mi-am luat delete la post si am renuntat sa mai intru. Dar m-am intors acum :)). Am reinviat, hehe.

Ma bucur sa te vad oricum inca pe aceste forumuri.

Domnule Mihnea nu sant propriile mele idei, indumnezeirea fapturii care este posibila o data cu jertfa lui Hristos nu este ideea mea.

"Iisus ne-a adus mai mult decat ne-a pierdut Adam, ne-a adus putinta de a ne indumnezei dupa har; ne-a dat puterea de a ne lepada de pacat, de iertare a vrajmasilor, de a exista ca o entitate mai mare decat oricare alta." - Arsenie Papacioc.

Uitati si mai bine explicat :

„S-ar părea că după Sf. Maxim problema trebuie rezolvată în sensul că chiar fără de păcat lumea era destinată unei întrupări a Logosului în ea, a unei morţi şi a unei învieri a omenităţii Logosului şi a lumii în El. Dar păcatul a dat acestei întrupări caracterul de extremă chenoză, crucii caracterul sângeros şi ispăşitor, iar învierii caracterul de biruinţă asupra morţii. Fără păcat ar fi fost o întrupare, o cruce şi o înviere mistică, în sensul că creatul, chiar ca atare (chiar ajuns la nepătimire), trebuia să primească în El pe Dumnezeu într-un mod mai deplin (întrupare), să se odihnească de activităţile şi însuşirile Sale (moartea) şi să învie la o activitate exclusiv dumnezeiască (îndumnezeirea). Logosul cu omenitatea Sa ne-ar fi fost Înaintemergătorul pe acest drum. Aşadar taina lui Hristos a fost rânduită din veac şi lumea a fost creată cu o constituţie corespunzătoare cu ea, dar păcatul a modelat într-un fel nou executarea ei. Dar dincolo de sensul răscumpărător impus de păcat, întruparea, moartea şi învierea Lui au şi sens mistic şi în acest sens ele trebuie repetate de fiecare făptură.” - Dumitru Staniloaie.

În primul citat, cel din Arsenie Papacioc, nu apare ideea că Dumnezeu S-ar fi întrupat oricum. În al doilea citat, această idee apare, ca fiind de la Sf Maxim Mărturisitorul, dar Dumitru Stăniloaie îşi ia precauţia să introducă un "s-ar părea" comentariului său. Deci, când venim cu o teologie atât de îndrăzneaţă, trebuie să introducem precauţii necesare, pentru ca prudenţa să atenueze cumva îndrăzneala.
Până la urmă, ceea ce ştim cu siguranţă este că Domnul a venit ca să ne răscumpere. "Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ne trebuia răscumpărare" e un simplu joc al minţii. Iar când facem astfel de jocuri, trebuie să începem cu constatarea că mintea omului are posibilităţile ei finite. De asta ne bazăm pe revelaţie. "Ce s-ar fi întâmplat dacă" nu ne-a fost revelat.

Ce spune parintele Arsenie are legatura pentru ca ofera un scop mai inalt intruparii si jertfei fara a diminua celalalt scop.
In rest stiti foarte bine ca teologia ortodoxa este mult mai "indrazneata " decat cea din vest.Poate tocmai pentru ca cei de aici nu i-au inteles pe greci cum spunea cineva intr-un alt topic (desi dansul sustinea ca teologia ortodoxa are la baza tocmai filozofia si logica grecilor). Se pare ca am uitat de isihasm si revelatie care sant pilonul fundamental al Ortodoxiei in contrast cu "grecizarea" apusului .

"Acest plural "sã facem" denotã cã în acel moment Fiul, ca Logos, era împreunã cu Tatãl si cu Duhul Sfânt. Asadar, dacã omul va avea chipul lui Dumnezeu, si Hristos - Dumnezeu va avea chipul omului, iar aceasta nu doar prin materialitatea trupului primit de la Sfânta Fecioarã Maria, ci si prin prototipul creat de cuvintele lui Dumnezeu - Tatãl. Virtual, Dumnezeu - Fiul avea chipul omului încã dintru început, ceea ce înseamnã ca El S-ar fi întrupat oricum în chipul omului, chiar dacã Adam nu ar fi cãzut din Rai." - Pastorala Sfântului Sinod al BOR la Duminica Ortodoxiei, 16 martie, 2008

http://www.parohie.ro/pastorala_dumi...xiei_2008.html

cred ca nu am prins ideea ...
unde era moartea, daca nu exista pacatul?!

Dumitru citeste tot citatul, nu e vorba de moartea fizica.

"Fără păcat ar fi fost o întrupare, o cruce şi o înviere mistică, în sensul că creatul, chiar ca atare (chiar ajuns la nepătimire), trebuia să primească în El pe Dumnezeu într-un mod mai deplin (întrupare), să se odihnească de activităţile şi însuşirile Sale (moartea) şi să învie la o activitate exclusiv dumnezeiască (îndumnezeirea) ".

sa inteleg ca omul ar fi avut oricum un sfarsit fizic, dupa care ar fi continuat intr-un plan spiritual superior?