Motive de convertire
 

Va rog, cine stie mai multe lucruri in acest domeniu, spuneti-mi cele mai bune motive pentru a convinge o persoana de alta religie sa treaca la religia ortodoxa. Motive care sa fie adevarate si din punctul lor de vedere.

Pentru ca suntem singura Biserica ce respecta adevarul de credinta asa cum a fost invatat de Hristos si revelat de Duhul Sfant. In rest celelalte motive se pot constui pe argumentarea corectitudinii invataturilor noastre si necorectitudinii altor confesiuni. Dar chiar daca tu poti avea argumente solide si logice asta nu inseamna ca cealalta persoana va vrea sa accepte. Daca cineva nu vrea sa accepte ceva nici un argument nu il va convinge. Aminteste-ti ca cei din timpul Matuitorului desi vedeau de facea si auzeau ce invata nu au crezut.
Iti recomand totusi ca citesti Catehismul Ortodox.

esti sigur?!

In totalitate. Ai o alta parere, te rog sa o exprimi.

Esti cam neclar.
Cand spui "alte religii" te referi la islam, hinduism, animism...
Sau la alte confesiuni crestine?

Daca te referi la alte confesiuni asa cum a crezut si colegul Lucian, uita ce ti-a zis.
Acele argumente nu vor valora nici cat o ceapa degerata.
Iti spune cineva dintr-o alta confesiune. Iar tu ai precizat "motive care sa fie adevarate si din punctul lor de vedere"

Argumentele pe care le poti da sunt in functie de statutul celui pe care vrei sa-l atragi.
1. Daca cel care vrei sa vina in ortodoxie deja apartine lui Hristos argumentele ar fi urmatoarele:
- vede intre ortodocsi (si mai ales in viata ta) o dragoste crestina mai mare decat in biserica lui.
- trecerea la ortodocsi il va ajuta sa se apropie de Hristos mai mult decat o poate face in confesiunea lui
- trecerea la ortodocsi ii va da o posibiliate de slujire a lui Dumnezeu mai mult decat o poate face in biserica lui

2. Daca cel pe care vrei sa il atragi nu este un crestin nepracticant, e mai simplu:
- trebuie sa vada dragostea crestina in viata ta si in viata comunitatii in care vrei sa-l duci
- trebuie sa il faci sa inteleaga ca venind in Biserica si respectand cerintele lui Dumnezeu, va primi iertarea de pacate, impacarea cu Dumnezeu si viata vesnica.


Poti folosi si metoda denigrarii celorlalti, poti si sa incerci sa-l atragi cu cadouri, poti si sa te umfli de mandrie cu cat de tari sunt ortodocsii dar vei produce monstri.

In principal ceea ce ii atrage pe oameni intr-o biserica este dragostea.
Nu putem nicicum ocoli sau inlocui aspectul dragostei.
Asa a zis Mantuitorul: "Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii. "

De o persoana de religie penticostala ma refer

Dupa cum ti-am zis daca vrei sa convingi persoana respectiva poti sa incerci sa ii argumentezi de ce invataturile lor sunt gresite. Dar in ce masura vei reusi nu tine de tine ci de persoana respectiva.

Oricum argumentul cel mai bun peste care totusi protestantii si neoprotestantii trec foarte usor este faptul ca ei au aparut dupa cel putin 1500 de ani dupa Mantuitorul. Asta ar cam fi o problema. Adica au fost apostolii si dupa apostoli s-a pierdut invatatura corecta. "Noroc" ca au venit ei dupa multe secole cu invatatura corecta. Si ar fi suficient: nu vorbim de faptul ca nu au har primit in mod direct de la apostoli, nu vorbim de Sf Traditie, de Sf Taine, nu. Atat ar fi suficient. Tot un argument ar fi ca ei pot toti sa interpreteze Sf Scriptura. E dreptul lor de la Dumnezeu. Se "asigura" Sf Duh ca interpretarea sa fie corecta, atunci poate ar trebui sa ne spuna si de ce sunt muuuuuuulte interpretari distincte.

Puteti invoca ce motive vreti si chiar in unele cazuri s-ar putea sa obtineti chiar o asa-zisa convertire,aspect care nu garanteaza si trairea ulterioara dar da macar aparenta,spre fericirea generala si ipocrita.Chiar puteti pune pe el o presiune psihologica de tipul ,,nu te convertesti atunci nu te mantuiesti"ca sa accelarati urcarea tensiunii in detrimentul intelegerii.Ce este bizar este ca nimeni nu a invocat aspectul esential,fara de care efortul uman singular,care vad ca este recomandat in abundenta,va fi sortit esecului:lucrarea Duhului Sfant.Corect ar fi ca inainte sa invocati motive teologice sa va rugati Celui de Sus sa lumineze mintea acelui om,atunci sau cand va voi EL,in vederea intelegerii unui adevar al Credintei,cel putin din perspectiva dvs.In caz contrar,fara lucrarea Duhului Sfant in acel om,puteti incerca mult si bine sau puteti obtine ceva,dar numai convertire adevarata,trainica,nu ar fi.In cazul in care cineva considera ca o convertire se poate face si fara Duhul Sfant il astept cu argumente.Unele sfaturi,care au eludat acest aspect,sunt atat de protestante in metoda(predicare+antiteza)incat nu m-am putut abtine sa nu zambesc :)

daca ai cunoaste ceva istorie bisericeasca, ai sti ca BO sau BC nu prea seamana cu Biserica Primara ...

Nici nu am afirmat asta. Dar Biserica Primara nu era organizata. Era cam greu sa fie organizata. Nefiind organizata normal ca manifestarea era diferita. Dar atat difera organizarea, nu invataturile. Pentru ca e clar ca nu ai sa fii de acord cu asta, repet rugamintea de a spune care sunt invataturile de credinta diferite ale BO, fata de cele ale Bisericii Apostolice.

tu ce intelegi prin Biserica Primara?

Pentru ca ma simt vizat am sa raspund. Metodele nu sunt protestante. Metodele sunt cele standard practicate ptr convertire. Normal ca ele par protestante atat timp cat protestantii sunt cei care au incercat si incearca convertirea celorlalti in perioada recenta. BO, care nici macar nu se numea asa atunci, nu s-a mai ocupat cu asta de foarte mult timp. Dar ce e atat de anormal ca pentru a convinge pe cineva care are o baza (deci nu il inveti ceva nou ca sa ii prezinti invatatura ta) sa ii prezinti argumentele ca tu ai dreptate si sa contrazici invataturile lui?

Biserica pana la primul Sinod Ecumenic.

Nu este domnule anormal,anormal este sa crezi ca poti sa-l convertesti pe un individ fara lucrarea Duhului in el.Efortul dvs singular,asa cum l-ati mentionat, nu poate substitui lucrarea de transformare a intelegerii pe care o face Duhul.Dvs,prin metoda propusa apelati la ratiune si atat.Si ceva spirit polemic.Asta nu inseamna convertire ci tentativa prin efort uman individual.Daca va uitati,ca si exemplu,in FA,veti vedea cum Petru,dupa Cincizecime,avand Duhul in el,a predicat adevaruri de Credinta.Reactia a fost convertirea.Prin urmare lucrarea Duhului Sfant,in dvs si in celalalt individ este esentiala,fara acesta lucrare este doar un efort uman,generos dar totusi doar uman.
Marota cu prozelitismul protestant,catolic,musulman,budhist,o accept cu veselie din perspectiva unei agende mai incarcate istoric a BO care nu a avut timp de convertiri ci indeosebi s-a axat pe supravietuire.Din acesta perspectiva nici nu-i reprosez ceva,considerand laudabil ceea ce a reusit in conditii extrem de vitrege.

Sunt in totalitate de acord cu dvs. Dar nu toti primesc precum Pavel revelatia. Dumnezeu lucreaza prin creatia Sa. Asa ca Duhul Sfant poate lucra si face roade in cineva prin expunerea de argumente ale corectitudinii, respectiv incorectitudinii unor invataturi de catre o alta persoana. Eu la asta m-am referit.
"Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor." Dovada ca nu mintea si intelepciune iti descopera calea.

Bine dar in acest caz daca dvs si cu mine analizam argumentele dvs o perioada de acum inainte si eu nu ma convertesc asta ce inseamna?Duhul Sfant nu a lucrat in mine,in dvs,in amandoi,nu e voia Celui de Sus sau satana m-a intunecat atat de rau ca nici Duhul nu mai ma poate scapa?Daca de exemplu intalniti un om care intelectual nu este capabil sa intelega probleme teologice cum procedati?

Anormala este indoctrinarea de mici copii cand sunt facuti sa inteleaga si sa refuze orice alte idei de Dreapta Credinta. Sunt sigur ca, ceea ce vreau este un lucru ce nu il voi putea duce singur decat in parteneriat cu persoana in cauza si am nevoie de idei pentru a distruge incapatanarea de a nu privi/auzi vorbele bune despre Ortodoxie

Într-adevăr, precizarea fratelui Scotland e esenţială. Prea de multe ori ne apucăm să întreprindem ceva uitând să ne rugăm, să chemăm ajutorul lui Dumnezeu în lucrarea noastră, sau, şi mai bine, să se facă lucrarea Lui prin noi.

Pe de altă parte, nici singură rugăciunea, fără ca noi să punem umărul, nu e suficientă. Amândouă sunt necesare, pentru că Duhul prin oameni lucrează.

Sa-i spuneti asta unuia care s-a nascut intr-un sat de mujahedini din Afganistan.Si nu si-a ales el sa se nasca acolo.Fiecare este educat de mic,in general,in credinta celor din neamul lui,la fel cum faceti si dvs.Si in general ramine tributar acelor conceptii.In general,pentru ca sunt primite in perioada de formare,care ulterior poate suporta variatii.Si in general,la fel ca si la dvs,este invatat sa-i respinga pe altii,din punct de vedere al conceptiilor, in numele adevarului credintei sale.Daca credeti ca altii procedeaza altfel decat dvs vorbim de basme cu Tinker Bell :) Si sunt la fel de convinsi ca si dvs.Va sugerez sa incercati convertiri in lumea araba,adrenalina in stare pura :) Cine a decis sa se nasca asa,ei sau Dumnezeu?

Sunt de acord ca pentru ca cineva sa creada este nevoie de lucrarea Lui Dumnezeu, dar sa nu ignoram libertatea omului. Dumnezeu iti da, dar in cazul in care refuzi darul acesta este doar optiunea ta.
Acum stiti, nici diavolul nu e vinovat de tot raul de pe lume. Omul e capabil si singur de suficient rau. Diavolul poate semana neghina, dar de buna ei crestere se asigura omul.
Nu e nimeni incapabil sa inteleaga probleme teologice. Unii pot refuza sa creada, iar credinta e doar rodul Duhului Sfant, si pot, de asemenea, sa nu accepte si argumentele logice si care pot si verificate.
Cum as proceda eu? As proceda corect, dar din motive gresite. Faptul ca cineva cunoaste adevarul nu il face sfant. De altfel Diavolul este cel mai mare teolog. Eu nu as renunta niciodata la argumente, dar asta as face-o din mandrie. Normal e sa nu renunti niciodata la celalalt din dragoste. Dar pentru asta omul trebuie sa fie foarte sus duhovniceste.

Altfel trebuie sa procedam in cazul in care dorim sa stim adevarul din proprie experienta nu doar din mostenire de conceptii de la parinti sau vorbele unor persoane din aceeasi religie care au invatat pe de rost vorba "scrie in biblie" Religia nu este o hartie, un act, este sentiment si dragoste, este ceea ce trebuie sa simtim fara sa ni se spuna cum si sa se puna accent pe dovezi ca si cum undeva ceva "necurat" ar exista.

Deci inteleg,in esenta, ca as fi mai vinovat si decat satana? :) Ciudat,nu ma asteptam sa scape asa de usor impielitatu asta.Este bine,darul libertatii imi da intreaga putere la hotarul dintre viata si moarte.Bruce Almighty:) Va doresc succes la convertiri,am vazut prea multe,in toate directiile,ca sa nu mai ma mire nimic.Dumnezeu cu dvs.

Dumnezeu evident.
Acum nu fac cine stie ce destainuiri, dar mi-am pus nu doar o singura data problema daca sigur credinta mea e cea adevarata, sau si daca e cea adevarata cum ar fi fost sa ma fi nascut si sa fi fost crescut in alta religie sau alta confesiune.
Pot sa ii multumesc Lui Dumnezeu ca m-am nascut asa. In ceea ce ii priveste pe cei nascuti cu alta credinta, Dumnezeu in pronia Sa stie ce face. Nu am o explicatie de ce este asa si mai mult ca sigur e bine nici sa nu caut. E bine sa nu caut pentru ca nu cred ca as gasi un raspuns si chiar si daca l-as gasi acesta nu mi-ar folosi la nimic.
Si ca e adevarata credinta mea ma conving cu argumentele "de convertire" ale celorlalti. Invataturile lor de credinta gresite. Am normal intrebari la care nu am raspuns si a caror raspuns m-ar ajuta. Si poate ca il voi obtine, dar trebuie sa cresc duhovniceste. Vom vedea.

Prin vorbe, discutii si argumentari, nu vei ajunge nicaieri. Sau mai rau... il poti face mai "atasat" de religia sa. Numai rugaciunea face minuni

Nu gluma este daunatoare, dar zambetele dvs par sa conteste cele afirmate, iar aceste afirmatii sunt atat de gresite si e atat de logica ratacirea lor ca nici nu trebuie argumentata. Daca e asa nu ma lasati pe mine "cel sarac cu duhul" (nu in sensul din fericiri) sa raman asa. Luminati-ma:
1. Nu se poate ca omul sa pacatuiasca faca interventia si ispitirea Diavolului? El si-ar "baga coada" dar uneori nu e nevoie. Sau daca diavolul nu ar mai interveni toti oamenii ar fi niste ingerasi? Pai atunci Dumnezeu rezolva simplu "ecuatia". Ii da "interdictie" diavolului sa il mai ispiteasca pe om si acesta va implini scopul sau: unirea cu Dumnezeu.
2. Nu libertatea si modul in care este folosita este cea care ne plaseaza de o parte sau de alta a "turmei"?
3. Am mai zis la mine tine de mandrie ca ii conving pe cei care cred ca sunt rataciti de acest lucru. Ar fi bine sa ma preocupe mantuirea lor, dar mai am ceva pana la nivelul respectiv.
Ciudat e ca imi respingeti argumentele bazate pe logica fara a argumenta de ce sunt eronate.

Numai rugaciunea faci minuni intr-adevar. Dar si minunile ca si Sfintele Taine nu au doar parte spirituala ci au si o parte vizibila, simbolica. Pentru unii da va functiona doar rugaciune si se vor trezi noaptea plangand dandu-si (sau dandu-li-se) seama de adevar, dar la cei mai multi forma vazuta este acesta cu argumente.

Ce intelegeti prin notiunea de pacat?

si sa te rogi...trebuie sa sti ce sa rogi de la Dumnezeu...

Pacatul este neimplinirea voii Lui Dumnezeu.
Imi raspundeti la celelalte aspecte?

Pacatul este mai mult decat o neimplinire,este o calcare a voii Celui de Sus in mod constient iar cauza sa este ispita venita de la cel rau care profita de slabiciunea firii umane.Dumnzeu insa,credincios fiind,nu ingaduie sa fim ispititi peste puterile noastre limitate ci a dat mijloace de lupta.Daca dvs plasati originea raului in om,in libertatea sa,fara interventia necuratului,vei avea mari probleme din perspectiva Geneza 1:26 pt ca practic spuneti ca Dumnezeu,independent de actiunea diavolului,a pus in om potentialul raului,si asta in situatia in care era creat dupa chipul si asemanarea Lui.Intelegeti unde duce rationamentul?Adam si Eva au pacatuit pana au fost ispititi?

Daca analizam logic atunci cand incalci voia Lui Dumnezeu nu prea ai cum sa o savarsesti. Si am spus neimplinirea voii Lui Dumnezeu pentru ca include si pacatele prin omisiune, adica nu e suficient sa nu fac rau, dar trebuie sa fac bine. Ispita poate veni de la Dumnezeu, de la diavol, de la ceilalti sau de la propria persoana.

Dumnezeu poate fi ispititorul?Sunteti sigur?Ce scrie in Iacov 1:13? Frate,tie nu iti este frica sa spui asta,sa-l faci pe Dumnezeu tatal amagirii si ispitirii,pt ca ispita asta este,o amagire?Cine,dintre ortodocsi,mai sustine asta?Unde ati citit asa ceva?

Ispita o creeam din placerea pacatului si lucrul diavolului, apoi ne satisfacem incalcand voia Domnului. Pacatul il putem alunga prin rugaciune, deoarece prin rugaciune ne curatim si sufletul care se inbiba de pacat la un moment dat.

Nu au pacatuit pana la ispitire. Dar dupa caderea in pacat "s-a alterat" chipul Lui Dumnezeu in om si astfel urmarea caderii si libertatea omului l-au facut sa pacatuiasca si fara ispita diavolului. Acesta a fost consecinta departarii de Creator, cand omul a "murit" in repetate randuri pacatuind.
Si argumentul dvs ca nu omul nu poate pacatui neispitit, adica omul fara diavol ar fi fara de pacat, ar putea sustine si faptul ca omul nu poate gresi fiind facut dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu. Lucru care evident este fals. Asemanarea cu Dumnezeu il face pe om perfectibil, nu perfect, iar rautatea nu este opusul Lui Dumnezeu si lipsa Lui. De accea nu se poate vorbi de rau ca fiind in interiorul Lui Dumnezeu.

Luciane,unde scrie in ortodoxism ca omul poate pacatui fara ispita satanei?Ca sa citesc si eu,te rog.Iti dau eu o opinie,Iustin Popovici citand pe Ioan Gura de Aur: ,,Păcatul este singurul lucru nefiresc din natura omului şi a lumii. „Ciudat”, străin, nepoftit, criminal, ucigaş de oameni, ticălos – acesta este păcatul în fiecare dintre noi. Dar din pricina forţei sale distructive, păcatul e mai rău şi mai oribil decât orice altceva. Ce anume? În esenţa sa, în energia sa, el se identifică cu diavolul, întrucât şi el corupe şi distruge. După definiţia Sfântului Ioan Hrisostom, „satana este păcatul”. În aceasta definiţie se află „întreaga taină a păcatului şi a fărădelegii”, precum şi întreaga forţă a păcatului şi întregul iad al fărădelegii. Nu există satana fără de păcat şi nici păcat fără de satana."

http://www.crestinortodox.ro/acatist...lui-67053.html
Icosul 12: Bucura-te, calcarea curselor si ispitelor ce vin de la trup, de la lume si de la diavol;

Dar am sa caut explicatii scripturistice, la fel cum am sa caut si pentru ispita de la Dumnezeu.

Dumnezeu l-a ispitit pe Avraam Facere 22, 1-2.
Ispita vine de la Dumnezeu: "Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustie a, ca să fie ispitit de către diavolul." Si nu imi argumentati ca diavolul L-a ispitit pentru ca asta e evident, pentru ca nu cine l-a ispitit este subiectul in cauza, ci de unde a venit ispita.

Daca imi dai scris ca in ortodoxism voi credeti ca ispita poate veni de la Dumnezeu,cu argumente,te cred.

Deci credeti ca Dumnezeu,in ciuda celor spuse de Iacov, a fost autorul moral(ca sa nu zic direct,pt ca spuneti ca ispita de la EL a venit) al ispitirii Fiului si satana doar instrumetul?Pt ca asta rezulta.

Autorul atat moral cat si faptic a fost diavolul, dar ispita a venit de la Dumnezeu. Daca se spune ca "Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustie", nu mai este vorba de faptul ca Dumnezeu a permis ispitirea si ca a venit de la Dumnezeu pentru a se implini Legea. Dumnezeu nu numai ca nu l-a ferit, dar chiar l-a dus sa fie ispitit. Eu nu am sustinut (puteti sa mai cititi o data) ca Dumnezeu este cel care ispiteste, ci ca ispita poate veni de la Dumnezeu. "Si nu ne duce pe noi in ispita".

Este totusi o diferenta intre faptul ca Dumnezeu ispiteste (lucru pe care il "infiereaza" Sf Ap Iacov) si faptul ca ispita vine de la Dumnezeu. Si repet "Si nu ne duce pe noi in ispita".