Ce este calendarul? Calendarul iulian revizuit. Cum si de ce?!
 

Introducerea calendarului gregorian si a calandarului iulian revizuit a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic. CUM?!!


Ce este calendarul?

Este un sistem de măsurare a timpului fizic şi calende vine de la caleo care înseamnă a chema, căci în prima zi a fiecărei luni cetăţenii romani erau chemaţi în forum la adunarea publiă pentru a li se aduce la cunoştinţă lucruri de interes public. Urmărind trecerea timpului fizic, omul a ajuns să delimiteze perioadele ciclice ale acestor şi astfel s-a ajuns la delimitarea zilelor, săptămânilor, anilor, orelor, minutelor, ş.a.m.d.

Cea mai mare unitate de măsurare a timpului este anul tropic. Acesta reprezintă intervalul de timp în care pământul face o rotaţie completă în jurul soarelui. Timpul e de 365 zile, 5 ore, 48 minute, 45-46 secunde.

Deoarece anul tropic nu se compune dintr-un număr exact de zile s-au făcut demersuri ca el să coincidă cu anul civil calendaristic. Primul care a făcut această încercare a fost Sosigene, anul 46, în timpul Împăratului Iuliu Caesar care a fost primul care a restabilit coincidenţa anului tropic cu cel calendaristic. A stabilit că anul calendaristic are 365 de zile, iar pentru diferenţa de 5 ore, 48 min…. la fiecare 4 ani adăuga o nouă zi el a hotărât ca la fiecare 4 ani, celor 365 să li se adauge o zi. Şi astfel au început să apară anii bisecţi. A stabilit ca luna februarie la fiecare 4 ani să aibă 29 de zile.

În vremea lui Sosigene, echinocţiul de primăvară era la 24 martie, iar anul începea la 1 ian. Calendarul iulian avea o problemă, pentru că el a aproximat cele 5 ore, 48 min… ca fiind 6 ore. Rămânea o diferenţă de 11 minute şi 14-15 secunde cu care anul civil era mai lung decât anul tropic. Această mică diferenţă a făcut ca la fiecare 128 de ani să dea o diferenţă de o zi, la 384, 3 zile, etc. în vremea sinodului 1 ec. echinocţiul de primăvară s-a serbat la 21 martie.

În secolul al XVI-lea diferenţa între echinocţiul real, astronomic şi cel ipotetic ajunsese la 10 zile. În 1582 papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian cu ajutorul astronomului Luigi şi acesta a suprimat mai întâi cele 10 zile cu care anul civil a rămasa în urma anului astronomic şi a readus astfel în 1593 echinocţiul de primăvară la 21 martie şi apoi a stabilit ca anii bisecţi seculari să rămână bisecţi doar cei care se împart exact la 4, iar ceilalţi să rămână comuni. Astfel, prin suprimarea celei de-a 366 zi din unii ani bisecţi se asigura pentru o perioadă de 3400 de ani, o coincidenţă a anului civil cu cel astronomic.

Bisericile ortodoxe au acceptat calendarul îndreptat (calendarul iulian revizuit) în 1923 după congresul de la Constantinopol când s-a hotărât îndreptarea calendarului. El a fost adoptat de patriarhia ecumenică, Bisericile din Grecia, Albania, Cipru, Polonia, Romania, Cehoslovacia, Finlanda, Patriarhia Antiohiei şi a Alexandriei. Au rămas pe vechiul calendar (nerevizuit) patriarhia ierusalimului, Biserica Rusă, cea Sârbă şi Muntele Athos. S-a găsit o cale de compromis aşa încât Paştele să fie serbat de toată B.O după pascalia veche.

Pentru mai multe informatii, un puct de plecare pentru studiu sunt urmatoarele link-uri:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorian
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_iulian
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calculu..._de_Pa%C8%99te
http://ro.orthodoxwiki.org/Calendarul_iulian_revizuit
http://ro.orthodoxwiki.org/Calendarul_iulian
http://ro.orthodoxwiki.org/Calendarul_gregorian



Ziua de Paște este cea mai importantă zi din calendarul creștin.

Primul conciliu de la Niceea a stabilit în 325 că "ziua de Paște va fi in prima duminică după prima lună plină care cade după de echinocțiul de primavară". Calcului datei de Paște a căpătat o semificație deosebită. Dar care este data echinoctiului de primavara?!
Fiind un fenomen astronomic evident ca aceasta data trebuie calculata tinand cont de anul astronomic (asa cum fac calendarul gregorian si cel iulian revizuit) si nu de anul calendaristic (calendarul iulian nerevizuit).

schimbarea calendarului nu este o problema de care sa ne poticnim, iar Parintii de la Niceea, prevazand ca vor mai aparea probleme in privinta datei Pastelor au hotarat ca in caz de vreo problema ultimul cuvant sa-l aiba Patriarhia de Alexandria(avand in vedere ca atunci alexandrinii erau cei mai avansati stiintific in ceea ce priveste astronomia)

unde e dovada la afirmatia asta?

din pacate unii (crestini ortodocsi) se poticnesc :( evident pentru ca nu inteleg notiunile de baza: timp, calendar, an tropical, an calendaristic... (de metodele de calcul nici nu mai aduc vorba, caci cu siguranta au lacune mari in ceea ce priveste cunostintele de matematica, geometrie, astronomie...)

crestinii ortodocsi care folosesc calendarul iulian nerevizuit vor observa peste cateva mii de ani ca vara va ninge iar iarna va fi foarte cald. faceti un simplu calcul matematic si veti vedea.

Sa nu uitam ca Sfintii Parinti aveau vaste cunostinte atat teologice cat si stiintifice, iar din pacate astazi cunostinele stiintifice (de baza) ale multor teologi lipsesc cu desavarsire sau sunt foarte precare.

Nu vă mai flatați amăgindu-vă cu astronomii și cu științificii... e vicleni penibili
 

Nu există glob de pământ și nici sistem solar cu planete din pământ și nici alte sisteme solare sau galaxii cu sori sau planete... toată concepția asta SiFi li se trage de la necredință și prostie căci nepricepînd Scriptura au negat-o și deci născoceala asta și modelul ăsta planetar e o bizarerie paradoxală, e o minciună aiuritoare și o prostie imensă, și foarte ciudat e că toți cred în ea. Nu-mi dau seama cum e posibil așa ceva la omul cel atât de mult dăruit de Dumnezeu cu toate bunătățile.

În scripturi scrie și așa e: pământul e plat la suprafață și rond în adâncul apelor și soarele și luna sunt semisfere de apă și foc și ghiață care împreună formează o sferă completă la eclipsa de soare iar stelele se mișcă pe firmament fiind din ghiață apă și foc și sus apele nu se adună în adunările lor pe când apele de sub cer se adună în adunările lor formând mările și de aceea cad toate sub cer nu din pricina legii gravitației sau a atracției între corpuri ci fiindcă toate lucrurile conțina apă inclusiv focul, inclusiv cerul ca tărie ce desparte apele de ape, și de aceea curg și se adună ca să formeze mările ca să arate suprafața pământului unde se văd urmele pașilor Lui Dumnezeu. Toată Creația a fost o bilă de apă cristalină și curată aflată în beznă pe care Duhul lui Dumnezeu se plimba scriind ceva, asta a făcut Dumnezeu la început, asta a creat în ceea ce nu exista și nu era creat. Apoi în 6 zile le-a zidit pe toate și s-a odihnit ca să fie frumoase și bune și în ziua a 7-a s-a odihnit în ele în dragostea de ele și le-a binecuvântat și le-a sfințit pe toate. Demonstrația simplă o găsiți aici că nu e valabil sistemul globalist și planetar.

Omul a căzut în păcat dar în 3 zile Domnul a restaurat toată Creația, luând asupra Sa canonul de pocăință al Omului și toată vina... și a dăruit sf. Duminică oamenilor ca zi de înviere și bucurie, ca nou Sabat, ce se ține de sâmbătă seara de la apusul soarelui până luni la răsăritul soarelui, deci conține 3 zile sărbătorite ca una.

Anotimpurile apar din mișcarea pe cer a soarelui, lunii și stelelor, în balansul lor lateral prin care ele se lovesc de „marginile” cerului ca de mante schimbându-și direcția dar defapt din pricina curburii cerului spre margini, N-S, ele suferă o schimbare lentă de direcție astfel că pare că se ovesc de mantele laterale în mișcarea lor continuă și dreaptă în spațiul finit al cerului, al Creației din care nu au cum să iasă deși merg tot drept și numai înainte, de la răsărit la apus. Căci creația fiind doar atât cât e creată, ele pot să meargă la nesfârșit numai în creație, iar margini cu necreatul care nu există n-ai cum să vezi căci ceea ce nu există și e necreat nu se poate vedea sau pipăi căci dacă s-ar putea vedea sau pipăi ar fi create. Cele ce nu se văd sunt cele ce sunt cu adevărat și ele sunt din Dumnezeu și sunt cele create și necreate și care există, iar cele ce se văd sunt înșelătoare și ele nu sunt căci se vor sfârși.

Deci nu există problemă nici de calcule și nici de anotimpuri ca cineva să trebuiască să îndrepte vre-un calendar, funcție de mișcările pământului (el nu se mișcă, ci stă fix pe ape) sau de mișcările cerești ca să fie la fel exact la fel cum a fost cândva. De ce ar trebui să vină primăvara sau toamna sau vara exact în aceaiși zi? Nu este asta o dorință prostească a omului?

Și astfel v-am demonstrat că nu exista un rost serios pentru a da cineva ceasurile înainte cu 13 zile!

Dar cum în sfintele canoane nu există ceva care să condamne schimbarea ceasurilor, căci așa au mărturisit sfinții 3 Irarhi, Vasile, Ioan și Grigorie, rezultă că nu e de osândit nicio bisercă și niciun credincios ce își mută ceasul înainte sau înapoi cu câte ore vrea ca să pomenească sfinții atunci când vrea el. Dar frumos este ca sfinții să fie pomeniții precum în Cer așa și pe Pământ deci la ziua lor de serbare, toți sfinții, înclusiv cei din cele mai noi calendare împodobite cu sfinții cei mai noi ai BOR.

Stiliștii sunt greșiți (nu-i condamn, nu-i judec) nu fiindcă serbează după 13 zile serbările ci fiindcă osândesc BOR pe nedrept că ar călca BOR canoanele, căci nu este canon pentru mutarea ceasurilor, și pentru că mint cum că Harul nu a mai lucrat de când a trecut BOR pe noua rânduială, după mutarea ceasurilor cu 13x24 ore, căci Harul a lucrat în toți arhiereii și preoții și călugării și sfinții care nu s-au închinat și n-au slujit scorpiei cea cu multe capete, și a lucrat și în cei care s-au pocăit. Deci stiliștii au căzut și sunt călcători de canoane și mincinoși, nu rușii sau cei de la Athos sau Sf. Cetate a Noului Ierusalim, ci doar biserica română pe stil vechi, ei sunt greșiți, pentru că mint despre sfintele daruri și sfintele taine din BOR, zicând că nu sunt curate din pricina mutării ceasurilor. Dar nu vreau să condamn pe niciun creștin, căci are cine să-i judece și să-i îndrepte, Dumnezeu și sf. Ilie căruia i s-a dat această putere, împreună cu fecioara Muntelui Carmel, și care a dăruit adevărata imaculata concepție, îndreptând ereziile catolicilor, dar nu a fost luată în seamă... cum ne stă nouă tuturora în obicei.


Astfel că Duminicile sunt aceleași de la Învierea lui Iisus Hristos, și ele sunt NOUL SABAT dăruit de Dumnezeu credincioșilor și oamenilor, iar zilele de atunci se succed la fel dar în 1924 s-au schimbat ceasurile cu 13x24 de ore înainte, schimbându-se rânduiala. Nu e greșală canonică, deci nu e nimeni vrednic de osândă că-și mută sau că nu-și mută ceasul, dar bine este așa cum era mai înainte, adică cu 13 x24 de ore mutate ceasuril îndărăt, dar asta nu se poate face decât dacă maimarii, Sfântul Sinod al BOR hotăresc revenirea la rânduiala cea dăruită de Iisus Hristos în Săptămâna Luminată, care este rânduială veșnică, și prin care s-a trecut de la rânduiala cea veche a ținerii și socotelii zilelor, din zenit în zenit la cea din răsărit adânc în răsărit adânc, iar Duminica fiind mai deosebită iată că ea conține 3 zile într-una, sfârșitul Sâmbetei (vechiul Sabat), Duminica în întregime și începutul zilei de Luni până la răsăritul soarelui.

Dar nu există propriuzis răsărit și apus ci este o iluzie căci soarele e tottimpul deasupra pe cer, la aceiași distanță de pământ, la fel și luna, dar unghiul de refracție critic și diferența de încălzire în păturile atmosferice face să avem un con de lumină cam ca un munte cu pantele curbate ca toboganele, și noi vedem soarele mai sus sau mai jos pe cer în funcție de unde ne aflăm în con. Dacă suntem la extremități vedem apus sau răsărit, iar dacă suntem în interior îl vedem mai sus pe boltă... dar este doar o iluzie căci dacă n-ar exista păturile de aer pe patul pământului l-am vedea deasupra la un anumit unghi apărând și dispărând și reapărând din direcție opusă din pricina că e finită Creația, și micuță dealtfel.

E o inimă ca un ochi drept al lui Dumnezeu. Amin.

eu unul ma poticnesc in continuare... e ca si cum m-as uita la ceva frumos cu un defect pe el...

Cel mai tare par sa se fi poticnit toti patriarhii si episcopii drept-credinciosi incepind cu 1583 si pina la 1923 cind masonul de grad 33 Metaxakis, cu numele de agent mason “Patriarh Ecumenic Meletie IV”, probabil inspirat de “Marele Arhitect” al masonilor la care s-o fi inchinat, a facut in sfirsit corectia necesara. Vreme de aproape 400 de ani intreaga Ortodoxie a fost dominata de tot felul de topirlani care nu intelegeau notiuni de baza ca timp, calendar, an tropical, an calendaristic, si cu siguranta aveau lacune mari in ceea ce priveste cunostintele de matematica, geometrie si astronomie…

Ce bine ca noi, astia mai fara scoala, care tinem calendarul iulian, o sa fim demult morti peste citeva mii de ani ca sa nu avem de indurat calduri insuportabile cind pe noul calendar va fi iarna sau sa nu trebuiasca sa inghetam de frig in iulie Gregorian!...

“Dar cum în sfintele canoane nu există ceva care să condamne schimbarea ceasurilor” – De ce vorbesti fara fond? Trei sinoade ecumenice au anatemizat pascalia si sinaxarul Gregorian, alte multe sinoade locale au reconfirmat anatemele:

1583 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1587 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1593 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1670 Patriarhul Dositheos si Sfintul Sinod al Ierusalimului condamna noul calendar

1827 Patriarhul Ecumenic Agathangelos si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1895 Patriarhul Ecumenic Anthimos VII si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1902 Patriarhul Ecumenic Joachim III si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1903 Patriarhul Damianos si Sfintul Sinod al Ierusalimului condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Rusia condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Romania condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Grecia condamna noul calendar

1904 Patriarhul Ecumenic Joachim III si Sfintul Sinod condamna din nou noul calendar

1919 Sfintul Sinod al Bisericii din Grecia condamna iarasi noul calendar

A ridicat cineva vreodata aceste anateme si decizii?

Si daca nu le-a ridicat, ce? Le-a ridicat de facto, domnul meu. Imuabilitatea, in sensul cel mai inalt, apartine doar Persoanelor Trinitatii. Biserica poate si trebuie sa mai schimbe din canoane. Dogmele, nu, tocmai pentru ca sunt inspirate de Cel Neschimbator. Se poate doar completa, adaugi, schimba forma, dar ele sunt aceleasi ca fond. Si asta e valabil si pentru BO si pentru BC. Numai bine.

1. Treaba dumitale cum este in biserica romano – catolica. In Biserica Ortodoxa (Catolica) nimic nu se “completeaza, adauga sau schimba in forma”. Ortodoxia este de mult finita si perfecta. Discutii despre schimbarea canoanelor si declasificarea dogmelor poarta numai Stilul Nou (cel al inovatiilor, ecumenismului si serghianismului) cu care, este drept, impartasim inca in buna masura ritualul.

"...„Ai poruncit ca mărturiile tale să fíe dreptate în veac; înţelepţeste-mă, şi viu voi fi" (Ps. 118, 138, 144). Şi dacă glasul proorocesc (profetic) ne porunceşte nouă să păzim în veac mărturiile lui Dumnezeu şi să vieţuim întru ele, este învederat (evident) că ele rămân neclătinate si nestrămutate, căci si văzătorul de Dumnezeu Moise zice astfel: „Acestora nu este a li se adăuga (nimic) şi nici nu este să se scoată (ceva) dintr-însele" (Deut. 12, 32). Şi dumnezeiescul apostol Petru, proslăvindu-se întru ele, strigă: „Spre care şi îngerii doresc să privească" (1 Petru 1, 12), şi Pavel zice: „Chiar dacă noi, sau înger din cer de ar binevesti vouă, în afară de ceea ce v-am binevestit noi vouă, să fie anatema" (Gal. 1,8). ... Şi pe acei pe care ei[Sfinti Parinti de dinaintea lor] îi supun anatemei, şi noi îi dăm anatemei; şi pe cei care îi supun caterisirii, şi noi îi caterisim; şi pe cei care îi supun afurisirii, şi noi îi afurisim, iar pe cei pe care îi dau certării (epitimiei), şi noi aşijderea îi supunem."

si inca

"Cu bucurie primim Dumnezeieştile canoane şi întărim aşezământul lor întreg şi nestrămutat, date fiind de trâmbiţele Duhului Sfânt, de prealăudaţii Apostoli, şi de către cele şase sfinte Soboare a toată lumea şi de către cele locale, adunate spre a da astfel de aşezăminte, şi de către sfinţii noştri Părinţi. Căci dânşii, fiind toţi luminaţi de unul şi acelaşi Duh Sfânt, au hotărât cele de folos”, deoarece „dacă prorocescul cuvânt ne porunceşte să păzim în veac mărturiile lui Dumnezeu (ta martyria tou Theou) şi să vieţuim întru ele, învederat este că ele rămân deapururea neclătite şi nemişcate.” (Sfintul Sinodul 7 Ecumenic, Canonul I)

2. Nu sint interesat sa dialoghez pe aceasta tema cu romano – catolici, protestanti, neo – protestanti si liberi – cugetatori.

Aceasta afiramtie denota lipsa cunostintelor teologice despre dogma si canon.

Biserica Ortodoxa face diferenta intre dogme si canoane (vezi sinoadele ecumenice care au atat hotarari dogmatice cat si canonice). Dogma ortodoxa este atemporala! Situatia canoanelor este insa diferita. Nu intram in amanunte, insa vom sublina diferenta intre dogma si canon.

Calendarul nu este nicidecum o tema dogmatica, ci fiind una stiintifica trebuie tratata din puct de vedere stiintific, adica folosind matematica, astronomia etc. Reamintesc ca Sfintii Parinti de la Primul Sinod Ecumenic (325 d.Hr. Niceea) au preluat intocmai calendarul laic (numit calendarul iulian) folosit de Imperiul Roman, intocmint de oamenii de stiinta ai vremii respective (astronomul Sosigene in anul 46 i.d.Hr in vremea imparatului Iuluius Cezar. Iata deci ca Sfintii Parinti si Biserica Ortodoxa, nu au confundat stiinta cu dogmatica (teologica ortodoxa).


Dogma
http://ro.orthodoxwiki.org/Dogm%C4%83
Dogma (plural dogme; în greceşte δόγμα, plural δόγματα) este credinţa sau doctrina stabilite şi formulate clar şi care are autoritate, nefiind discutabilă sau supusă dubiilor.

Cuvântul "dogmă" era folosit de scriitori clasici din vechime ca opinie sau ca adevăr pentru o persoană ca în doctrinele filozofice, în special acele doctrine filozofice ale şcolilor particulare ale unor filozofi. De asemenea, cuvântul a fost folosit cu sensul de decret sau ordonanţă publică. Este folosit în Sfânta Scriptură

- cu sensul de decret sau edict civil, ca în Luca 2:1 : "În zilele acelea a ieşit poruncă (gr. dogma) de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.";
- cu sensul de ordonanţă a legii mozaice, ca în Ef. 2:15 : "Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi învăţăturile ei (gr. dogmasin)";
- şi aşa cum se aplică dispoziţiilor şi decretelor primului Sinod Apostolic de la Ierusalim: "Şi când treceau prin cetăţi, învăţau să păzească învăţăturile (gr. dogmata) rânduite de apostolii şi de preoţii din Ierusalim" (Fapte 16:4).

Printre Părinţii Bisericii din primele veacuri, cuvântul "dogmă" era, cel mai adesea, folosit pentru doctrinele şi preceptele morale propovăduite de Hristos şi de către Sfinţii Apostoli cu distincţie între dogmele venite de la Hristos prin Apostoli şi cele venite prin Biserică.

Dar, în concordanţă cu sensul larg răspândit, o dogmă este acum înţeleasă ca fiind un adevăr de credinţă sau de morală, revelat de Dumnezeu, transmis de către Apostoli prin Scriptură sau prin tradiţie, şi transmis credincioşilor de către Biserică pentru a fi acceptat. Poate fi descrisă pe scurt ca un adevăr revelat şi definit de Biserică—totuşi revelaţiile particulare nu constituie dogme, unii teologi limitând sensul acestui cuvânt la doctrinele definite solemn de sinoade generale, în timp ce adevărul revelat atunci când este prezentat de Biserică prin ierarhia sa. În consecinţă, o dogmă implică o două aspecte: revelaţia divină şi autoritatea de a învăţa a Bisericii.

Pentru creştinii ortodocşi, dogma este conţinută în Crezul de la Niceea şi în canoanele celor şapte sinoade ecumenice. Aceste dogme sunt prezentate pe scurt de către Sfântul Ioan Damaschinul în lucrarea sa Expunere corectă a credinţei ortodoxe, care este cartea a treia din lucrarea sa principală, intitulată Izvorul cunoaşterii. În această carte, el foloseşte o abordare duală în explicarea fiecărui articol din credinţa ortodoxă: una pentru creştini, unde foloseşte citate din Scriptură şi, ocazional, din scrieri ale Părinţilor Bisericii şi o a doua, adresată atât ne-creştinilor (dar care, cu toate acestea, au o anume credinţă religioasă) cât şi ateilor, unde el foloseşte cu pricepere logica şi dialectica aristoteliană, în special reductio ad absurdum.



Drept canonic
http://ro.orthodoxwiki.org/Drept_canonic

Dreptul canonic este legislaţia tradiţională canonică şi care reglementează viaţa Bisericii Ortodoxe. Cuprinde toate aspectele vieţii Bisericii, inclusiv Eclesiologia, Teologia liturgică şi Morala. Deşi în general este folosit termenul de drept canonic, în comunitatea ortodoxă este mult mai adecvat să se folosească termenul de tradiţia sfintelor canoane. Această legislaţie, tradiţia canonică, implică persoane care sunt investite cu autoritate (cum sunt episcopii) împuterniciţi cu mijloacele creării, formulării, interpretării, executării, validării, amendării şi revocării acestor legi prin acţiuni sinodale sau conciliare.



Cod canonic
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_canonic

Bisericile Ortodoxe au un cod canonic mai puțin oficios, tradiția ortodoxă privind canoanele mai degrabă ca îndrumări, și nu legi absolute, îndrumări pe care le practică diferit, în funție de circumstanțele istoric-culturale ale fiecărei zone. Rațiunea acestor interpretări este aceea că, dacă Conciliile Ecumenice (în care deliberările se desfășurau în limba greacă) ar fi dorit ca acele canoane să fie privite ca legi absolute, le-ar fi numit νομοι/nomoi (legi), și nu κανονες/kanones (indicații, standarde).

Bisericile Ortodoxe de limbă greacă au adunat canoanele și comentariile acestora într-o lucrare numită Πεδαλιον/Pedalion (ghid). Chiar și așa, lucrarea nu reprezintă un cod propriu-zis, dar mai degrabă o culegere a tradiției și interpretării canoanelor.


Doamne ajuta.

P.S. Hristos Iisus ne mantuieste in Sfanta sa Biserica Ortodoxa prin Sfintele Taine (nu ne mantuieste nici calendarul si nici ziua si nici locul - spun asta pentru adeptii geocentrismului in special). Nu conteaza ziua saptamanii, nici locul unde este amplasata Sfanta Biserica (centrul orasului, marginea orasului, tara... planeta -poate sa fie si pe Luna spre exemplu) ci conteaza Sfanta Liturghie, Sfintele Taine adica Hristos.
Asadar sa luam aminte!

Pentru toti ciudatii
 

A fost odata un Pamant care statea fix in centrul universului, si tremura de frica sa nu ajunga sa se roteasca el in jurul Soarelui si sa cada sub anatemele inchipuite ale prostilor, asa ca se ruga Sfantului Calendar Vechi sa il tina pe loc, ca altfel, el fiind plat (cum altfel?) o sa inceapa sa se invarta ca o farfurie zburatoare, din alea in care sambatarii ii vad pe ingeri si pe dumnezeul lor, ala care trage totdeauna Sambata un pui de somn. Dar s-a intamplat totusi, pentru ca "ereticii" si nesimtitii aia de atei si scientisti care se inchina Soarelui au pus de o conspiratie, sa schimbe calendare si sa faca sa se invarta cine, pardon ce, nu trebuie unde nu trebuie. Situatia parea fara iesire, cand, din neantul infinit pe care noi, oamenii, il numim eufemistic "prostie"...they just emerged! Glicherie si Badulescu, fiecare cu secta si ticneala proprie. Nu exista decat un Badulescu, si neica nimeni este inginerul lui! Si doar biserica lui Glicherie este adevarata, ailalti sunt doar papistasi, agenti siaiei si emaisics, si eretici cu puteri metamorfice, asa incat iau orice infatisare.

Acuratetea calendarului iulian nu este astronomica ci eclesiastica.Din punct de vedere eclesiastic calendarul iulian(vechi) bisericesc este fara de prihana... Calendarul iulian revizuit(nou) , nu.

Poate, dar asta nu il transforma intr-o erezie.

Dezvoltă te rog ce face un calendar "neprihănit" şi ce poate însemna "acurateţea eclesiastică" ?

Sfintele Sinoade Ecumenice recunoscute de Sfanta Biserica Ortodoxa sunt 7 si toate au fost in primul mileniu.

S-a observat anterior ca nu faceti distictie intre dogma si canon, iar acum se observa ca nu faceti difernta intre Sfant Sinod Ecumentic si Sinod local. Bine ar fi sa precizati carei biserici apartineti.


Mai jos sînt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sînt subordonate.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric....AEn_comuniune

Biserici autocefale (de sine stătătoare):

Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului
Patriarhia Alexandriei și a toată Africa
Patriarhia Antiohiei și a tot Răsăritul
Patriarhia Ierusalimului și a toată Palestina
Biserica Ortodoxă Rusă
Biserica Ortodoxă Sârbă
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Bulgară
Patriarhia Georgiei
Biserica Ciprului
Biserica Ortodoxă Greacă
Biserica Ortodoxă Albaneză
Biserica Ortodoxă Poloneză
Biserica Cehiei și Slovaciei

Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală):

Biserica Sinaiului (autonomă, în cadrul Patriarhiei Ierusalimului)
Biserica Finlandei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Constantinopolului)

Un statut aparte are Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, semi-autonomă, înființată în 1922 printr-un decret al Patriarhului Moscovei, care, de-a lungul vremii a păstrat comuniunea euharistică doar cu Patriarhia Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, dar și (până în 2007) cu o serie de Biserici aflate în afara acestei comuniuni (Bisericile de stil vechi din Grecia, România și Bulgaria). În 17 mai 2007, Biserica Rusă din afara Rusiei s-a reunit cu Patriarhia Rusă.
[modificare] Biserici parțial recunoscute

Biserica Ortodoxă din America (autocefală, recunoscută doar de bisericile rusă, bulgară, georgiană, poloneză and ceho-slovacă) (include o serie de arhiepiscopii și episcopii autonome, recunoscute doar de Biserica Ortodoxă din America)
Biserica Japoniei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Moscovei; recunoscută doar de aceasta)
Biserica Ucrainei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Moscovei; recunoscută doar de aceasta)
Biserica Estoniei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Constantinopolului; recunoscută doar de aceasta)
Arhiepiscopia Ohridei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Sârbe; recunoscută doar de aceasta)
Mitropolia Basarabiei (autonomă, în cadrul Patriarhiei Române; recunoscută doar de aceasta)

Comunități ortodoxe care nu se află în comuniune cu cele de mai sus

O parte din aceste comunități s-au despărțit de una din bisericile autocefale menționate anterior pe motive administrative; în cazul lor, ele se suprapun peste o eparhie deja existentă a bisericii de care s-au separat (Patriarhia Bulgară a Patriarhului Simeon; Patriarhia Ucraineană a Patriarhului Filaret; Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală; Biserica Ortodoxă Bielorusă Autocefală; Biserica Ortodoxă Macedoneană - MPK; Biserica Ortodoxă Muntenegreană). Altele s-au despărțit din cauza unor diferențe de interpretare și aplicare a tradiției și canoanelor (Bisericile Ortodoxe de stil vechi din Grecia, România, Bulgaria etc.)

Există și alte numeroase grupări care se autointitulează ortodoxe, dar nu au nici o îndreptățire ecleziastică sau juridică pentru a folosi acest nume (precum, în România, "Biserica Creștinilor Ortodocși Tradiționali a Valahilor de Pretutindeni" a lui Ioan Preoteasa).

Desi chiat link-urile si citatele date de tine te contrazic tu sustii in continuare ca e dogma calendarul. Dogma e ceva e tine de divinitate, de aceea ortodocsii spun ca unii stilisti se inchina la calendar si l-au facut idol, pentru ca il baga in dogma. Arata tu in catehsim unde e dogma calendarului.
In schimb in toate articolele date de tine scrie ca e vorba de canoane. Probabil nu stii diferentat intre dogma si canon, adica cei din gruparea din care faci parte, pentru ca nu cred ca sunt doar ideile tale. Am scris mesaj la celalalt topic: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=195

Mopsule și ceilalți canoniști și dogmatiști ai lui pește prăjit, mă iertați vă rog că eu trebuie să repet ceea ce e sigur, ce e dat de sus de la Tatăl prin Fiul întru Duhul Sfânt și minunat ce se odihnește întru sfinți părinți... nu trebuie dar îmi place să mă laud... bine-ar fi dacă l-aș lăuda pe Dumnezeu.

Dar eu cred în Dumnezeu și de aia ascult pe sfinții Trei Ierarhi că nu contează mutarea ceasurilor, că nu e niciogreșală canonică, și trebuie să vorbesc și să amintesc de forma cea plan denivelată a suprafeței pământului căci în adâncul apelor pe care șade e rond căci în globul primordial de apă curată și cristalină s-a format, și așa s-au rupt apele de ape prin acțiunea tăriei și așa au apărut munții și văile și apoi apele de sub cer s-au scurs. Dar voi credeți în basmalalele SiFi listate la bursă, că și așa sunteți atât de naivi și creduli în a pune botul la toate prostiile științificilor și negustorilor și tâlharilor și bagaponților ca să vă molipsiți de la ei într-ale semeției și desfrânării elevante...

Deci sunt nevoit să repet în speranța că veți crede că Domnul a făcut ceea ce a făcut și nu ceea ce inventează ispitidioții explicaționiști plini de idei celebre și explicaționiste prin care se dovedesc a fi doar niște absurzi ce duc absurdul până la extrem, ca să atragă pe fraierii gLumii ca să le slujească vremelniciilor și deșertăciunilor lor... căci au perfectat coaserea cu ață albă a tuturor teoriilor dovedindu-le prin experimente explicate anapoda prin care-li justifică furâciunile lor.

Nu vă lăsați să fiți și voi surse de molipseală în ale prostiei, ci fiți înțelepți ca să luați în serios și argumentele care le contrazic lor teoriile, căci cu cele mai simple demonstrații le-am spulberat modelările lor. Domnul a dat și domnul le-a dărâmat tot mușuroiul clădit până la cer și a ajuns un gunoi, deci nu e meritul meu, dar eu mă bucur de răul lor... căci o meritau de mult cu prisosință, căci prea ne-au aburit și ne-au umplut toate școlile cu sarcasm negru și sadic.

Deci credeți liniștiți că de la Domnul am scris, am făcut un mic rezumat. Nu e de la mine căci eu recunosc, și cu adevărat sunt mult mai prost ca voi, și mai puțin silitor, dar iată că deși cunosc toate teoriile științificilor, căci le-am studiat, nu pot să le dau dreptate căci nu au ci sunt nevoit să recunosc și să reiterez și să preyint ceea ce a făcut Dumnezeu, căci aia este, iar restul sunt niște prostii de te doare mintea omului celui rău și necredincios în care au vrut să ne zidească. În modelul lor fatalis și infinit-ezimall, le fleur de mall!

Așa că nu vă mai luptați în canoane că și așa nu le pricepeți iar de ascultat nici poveste... basme fraților creștini, basme! Nu vă mai scoateți ascultători de canoane căci pe toate le-ați lepădat, treptat, treptat.

Biserica e deasupra Scripturii.
 

Asa ca povestile cu creatia in 6/24 si cu Pamantul in centru, care sunt de fapt interpretari babesti ale Scripturii, pot fi si trebuie date la o parte definitiv din memoria colectiva a oamenilor. Punct.

Cine a zis că e pământul în centru?

Nu e în centru, dragul meu, ci jos, pe apele mărilor până în adânc, și în jos, mai jos de mări și de fundul rond al pământului nu este cer ci necreatul care nu există, spre deosebire de Necreatul care Există și care are tronul în Cer pe nori... deasupra suprafeței pământului în CER căci există un sus și un jos, nu este niciorelativitate cum au scos sectanții gLumii.

Deci nu e valabil heliocentrismul tot așa cum nu e valabil globalismul sau pământo-centrismul... sunt prostiile modelate de proștii cei ce se dădeau înțelepți... ca să-i creadă fraierii... gLumii, dar ce e ciudat e faptul că minciuna lor a pătruns în scoli și biserici, chiar credincioșii tind să le dea lor crezare, pentru că-s frumoși și au bani.

Deci nu e punct, ci e Punct și de la capăt, iar babele și moșii să știi că pricep, însă eu mă mir de voi. Cum puteți?.. să nu pricepeți lucruri chiar atât de clare și simple.

Și auzi acolo ce prostii au născocit: sistem solar, planetar, galaxii, planete, sorii, mișcări și învârteli de te doare mintea lor cea absurdă... atomi, și particule, punct și dreaptă euclidiană...

Nu-i mai crede mopsule... că sunt naivi și perverși. Sunt niște speculanți ce jonglează cu paradigmele... defapt sunt în cădere accelerată, de pe piedestall.

Asta poate in BC, pentru ca in BO Biserica este o institutie divino-umana, iar de partea divina tin chiar invataturile revelate in Sfanta Scriptura.

Vai Vai Vai de cei ce considera Sfanta Scriptura drept un tratat stiintific si mai rau, cauta sa substituie cunoasterea stiintiifca cu o interpredare ad litteram a Sfantei Scripturi.

Vai Vai Vai de cei ce cred ca scopul stiintei este negarea existentei lui Dumnezeu. Scopul stiintei este doar acela de a explica CUM functioneaza universul nu si DE CE? Stiinta nu va putea spune niciodata nimic despre originea legilor care guverneaza universul, nu va putea spune niciodata nimic despre CAUZA universului (mai exact a Big Bang ului).
Noi crestinii ortodocsi insa stim si marturisim "Doamne toate cu intelepciune le ai facut"! caci "Cerurile spun slava lui Dumnezeu" si Doamne "minunata este stiinta Ta, este mai inalta si nu o pot ajunge".

Fratia ta, eu NU sunt ateu; am precizat clar pe alte topice inrudite. Sunt catolic, asadar marturisesc ca interpretarea Scripturii e sarcina si datoria exclusiva a Bisericii, nu a babelor ignorante sau a intelectualilor cu mai putina minte decat orgoliu, care cad intr-un ateism non-inteligent. Odata facuta aceasta precizare, aprob intru totul cele ce ai spus.

Adică voi negați Creația făcută în 7 zile, 7x24 prin Cuvânt și cu mâna Sa, că cică textul trebuie păriceput ca un fel de aluzii sau iluzii sau basme sau superstiții... și le aruncați în spinarea bisericii ca și cum cineva din ceva pivniță sau debara ar avea siguranța interpretării corecte și numai ăla de acolo ar știi citi corect... păi cine e ăla? E Duhul Sânt și El ne CĂLĂUZEȘTE în tot Adevărul, deci nu se poate altfel afla decât pe Cale... căci restul e gunoi, chiar dacă ți se pare că știi adevărul. Nu se poate dacă nu ești în Dumnezeu.

Și dragii mei, poate atunci negați și învierea în 3 zile că e pre puțin ca să aduci un om la viață că doar oamenii nu ota asta de când s-a inventat medicina...

Întâi sunt literele și punctuația, apoi propozițiile, apoi frazele, aliniatele, capitolele și apoi cărțile. Dar nu e suficient să pricepi la literă care e valabilă ci trebuie să mergi dincolo, să treci dincolo de om și să vezi cum dincolo de negru pe alb, de pipăibil, există Taine de nepătruns dar care totuși se poat afla de la Cel de Sus, căci de aia au fost date, ca să fie căutate și cunoscute de oameni. Deci pot fi aflate, și nu e nimic ocult.

Astfel că e sigur că s-au făcut în 7 zile toate, și în 3 zile s-au rezidit și într-o singură și veșnică zi vor fi toate biruite de Dumnezeu, dar iată că voi nu puteți pricepe cum se face, cum s-a lucrat... nu puteți...

Păi prin Cuvânt și Credință s-au făcut toate câte s-au făcut, prin Iisus Hristos și Cuvântul lui Dumnezeu...

Nu vă amăgiți căci nu există milioane și miliarde de ani și univers ci toate prostiile aste vi le-a băgat în cap ispisicuța neagră a lui nenea și a lui tanti grijania...

Fiecare literă contează, și fiecare Taină din Scripturi... nimic nu s-a scris de la mintea omului ci din Duhul lui Dumnezeu, și ele prezintă Iistoria Lui Dumnezeu cu omul, deci e Iistoria omului, dar omul își caută să-și cunoască doar istoria sa sau a numelui său... istorie care nu-i folosește la nimic, nici măcar la ceea ce o să scrie pe piatra de mormânt, la nimic dacă nu va știi el Iistoria lui cea Adevărată.

ba da.. din punct de vedere al sinaxarului si praznuirilor e eretic... incearca sa combine calendarul gregorian cu cel iulian si nu iese... nu ies anumite zile ale posturilor si alte chestii de genu asta.. concret nu mai retin am citit mai de mult... plus ca schimbarea calendarului e facuta anatema de sinodurile pan-ortodoxe.

Te mai rog o dată prietene multi-z să-mi explici cum poate fi un calendar "fără prihană" şi ce înţelegi prin "acurateţea ecleziastică"!?

calendarul nou are cateva inconsistente praznice,dupa cum am spus mai sus... acuratetea eclesiastica = acuratetea din punctul de vedere al organizarii bisericesti

Tot nu mi-ai raspuns la ce se refera astea:

1583 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1587 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1593 Sinodul pan – ortodox din Constantinopol condamna si pune sub anatema noul calendar

1670 Patriarhul Dositheos si Sfintul Sinod al Ierusalimului condamna noul calendar

1827 Patriarhul Ecumenic Agathangelos si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1895 Patriarhul Ecumenic Anthimos VII si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1902 Patriarhul Ecumenic Joachim III si Sfintul Sinod condamna noul calendar

1903 Patriarhul Damianos si Sfintul Sinod al Ierusalimului condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Rusia condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Romania condamna noul calendar

1903 Sfintul Sinod al Bisericii din Grecia condamna noul calendar

1904 Patriarhul Ecumenic Joachim III si Sfintul Sinod condamna din nou noul calendar

1919 Sfintul Sinod al Bisericii din Grecia condamna iarasi noul calendar

Ca sa inteleg cum se face ca “în sfintele canoane nu există ceva care să condamne schimbarea ceasurilor”.

Senzatia mea este ca dumneavoastra sinteti un pic confuz. Cu sau fara aripa Latina, Biserica este perfecta, intreaga. Cei care s-au rupt din Biserica nu fac parte din Biserica. De aceea un consiliu pan-ortodox este un consiliu ecumenic, al tuturor episcopilor Bisericii (stiu ca in Stilul Nou si Papa este episcop al Bisericii, a se vedea aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...17&postcount=1, dar eu vorbesc numai din punct de vedere ortodox). De asemenea, noi, ortodocsii, admitem neconditionat ca Duhul Sfint lucreaza in Biserica, de aceea, la fel ca si la sinoadele primului mileniu, Duhul Sfint i-a inspirat si pe parintii sinoadelor de dupa 1054. Prin anatema pusa spre neschimbare a pascaliei si sinaxarului de parinti inspirati de Duhul Sfint ele devin dogma in Biserica Ortodoxa, chiar daca nu sint elemente de credinta, pentru ca, asa cum a aratat si Sinodul Bisericii Romane la 1903, schimbarea/modificarea lor perturba Sfinta Traditie: “este imposibil să nu încălcăm rânduielile canoanelor dacă am dori să schimbăm sau să reformăm calendarul iulian... Pe lângă aceasta, nu ne este permis să atingem nici chiar cu un deget hotărârile străvechi care însemnează slava Bisericii noastre.”

Daca calendarul n-ar fi dogma, ar fi scris patriarhul ecumenic Chiril al V-lea in enciclica din 1756 in asemenea termeni la adresa celor care au adoptat inovatiile papale de la 1582?

“Şi aşa ne-am hotărât cu tot sfinţitul cler, carele e cu noi şi cu adunarea creştinească, să-i dăm anatemei de trei ori; fie că sunt din rândul clericilor, fie al laicilor (mirenilor), despărţiţi sunt de la Domnul Dumnezeu Atotţiitorul, blestemaţi şi neiertaţi, iar după moarte să nu putrezească. Pietrele şi fierul sa putrezească, dar ei niciodată; să moştenească lepra lui Chiezi şi să se spânzure ca Iuda, să fie suspinând şi tremurând pre pământ ca şi Cain, mânia lui Dumnezeu să cadă pre capetele lor, să fie la un loc cu Iuda şi iudeii cei luptători de Dumnezeu, să crape pământul şi să-i înghită ca pre Datan şi Aviron. Ingerul Domnului să-i gonească pre ei cu sabia in toate zilele vieţii lor şi toate blestemele Patriarhilor şi ale Soboarelor să cadă peste dânşii, să fie veşnic sub anatemă şi în focul veşnic. Amin!”

(http://orthodoxwiki.org/Sigillion_of_1756)

Bineinteles, calendarul NU e o dogma.
Tot asa cum nu e geocentrismul o dogma.
Iata ce spune in privinta asta parintele arhimandrit Sofronie Saharov, ucenicul marelui sfant Siluan:

"De ce vorbesc cu atâta – aş zice – întristare? Pentru că dorirea inimii mele este ca voi să vă însuşiţi acestea, să se depărteze de la voi acel chip al gândirii care este o stâlcire a vieţii creştineşti. Îmi este greu să vorbesc astfel, pentru că mulţi bolnavi cu sufletul nu sânt în stare a auzi un astfel de cuvânt. Mulţi sânt care nu trăiesc vecinicía în Hristos, ci o curioasă formă a vieţii pământeşti. Lipsindu-le viziunea veciniciei, vremea şi zilele pentru ei devin singura realitate, şi se ceartă pe tema calendarelor. Cât eram la Athos a avut loc reforma calendarului. Biserica Universală a vrut să reorânduiască curgerea vremii pe baza principiilor puse dintru început. Iar la început se întâmpla că Echinoxul era pe 9 Martie, iar apoi a ajuns să fie pe 22. Dar această schimbare priveşte mai ales viaţa exterioară a societăţii omeneşti, ca să nu zic viaţa statală. Dar a privi această latură ca pe o dogmă, ba chiar să rupi comuniunea liturgică, este urmarea neajunsului înţelegerii şi a lipsei de experienţă a veciniciei în Hristos. Tot ce este al pământului trece. In cei douăzeci şi doi de ani ai vieţii mele la Athos mi-a fost dureros să văd cum unii, chiar şi oameni buni, gândesc numai în termeni de zile, iar nu la vecinicíe. Şi astfel, într’un chip ciudat, se învârtoşează inima acelor oameni. De acum uşa inimilor lor este închisă. Ei nu pot înţelege nici rugăciunea din Ghethsimani, nici moartea pe Golgotha, nici gândul lui Simeon Noul Theolog sau al lui Siluan pentru faptul că fiecare dintre noi trebuie a se asemăna omului celui dintâi prin cuprinsul vieţii sale, adică să devină un Adam.

Şi lipsa cugetului pe care ni-l învaţă Părinţii noştri face ca noi să stâlcim creştinismul, ridicând condiţiile statale şi ale vieţii sociale la nivel de dogmă. Este un lucru cât se poate de neadevărat. Adevărata rugăciune se petrece în hotarele nu ale vieţii pământeşti, ci dumnezeieşti: „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului…”, „Doamne, miluieşte pre noi şi lumea Ta”.

Calendarul este numai o masura a timpului.
Nici calendarul vechi nu a fost facut de crestini, ci de un pagan, anume Sosigene, care era astronom in Alexandria in timpul lui Iulius Cezar.
Crestinii au preluat la inceput acest calendar, e adevarat, dar se stie foarte clar ca multe din marile sarbatori crestine, de exemplu Craciunul, au fost stabilite mai degraba ad-hoc, de comun acord, pentru ca in realitate nimeni nu stie cand S-a nascut Mantuitorul cu exactitate.
Nu exista marturii despre existenta vreunei sarbatori a Craciunului in primele 3 veacuri crestine, iar cand s-a serbat, el s-a serbat impreuna cu Boboteaza, la 6 ianuarie.
Abia in timpul papei Iuliu 1, pe la anul 352, s-a hotarat serbarea Craciunului la data de 25 decembrie, care era data unei foste sarbatori pagane romane, inchinata cultului soarelui.
Asta ca sa dau doar un singur exemplu, dar legate ca data de sarbatoarea Craciunului mai sunt si Buna Vestire, Boboteaza etc.
Biserica a mai modificat unele canoane ale sale de-a lungul timpului, inclusiv canoane apostolice.
De exemplu, canonul 5 apostolic a fost schimbat la sinodul Trulan.
Marii teologi ortodocsi nu au facut caz niciodata de schimbarea calendarului (ex. parintele Dumitru Staniloae). Ei stiau ca, asa cum spune si parintele Sofronie, om care a avut experienta vesniciei in Hristos, calendarul este ceva trecator si e doar un instrument de masura al timpului.
Mai stiau si ca aparerea dreptei credinte este buna, nu insa si rigorismul si zilotismul, care
i-a impins si pe iudei sa rastigneasca pe Mantuitorul nostru, fiindca, ca sa citez cuvintele deniei, "a spurcat sambata".
Atitudinea formalista nu numai ca nu e buna, dar a facut numai rau bisericii, pentru ca nu a inteles un lucru simplu: ca nu omul e pentru sambata, ci sambata e pentru om.

Aici suntem de acord si si ceilalti ortodocsi. Afara de Papa capul Bisericii, un neadevar poti sa-l cauti mult si bine printre ierahii BO si n-o sa-l gasesti.
Putem si noi sa spunem despre gruparile stiliste care se anatemizeaza intre ele.
Aici e partial adevarat pentru ca nu ai inteles inca diferenta intre dogma si canon. Canonul odata cu adoptarea sa devine obligatoriu in Biserica, nu poate fi contestat si schimbat de cineva. Dar asta se intampla pana cand singura care il poate schimba, Biserica, adopta un alt canon in aceasta privinta, prin Sinod. In schimb o dogma, invatatura revelata in Biblie, nu poate fi schimbata nici de cineva nici de Biserica. Asta nu s-a inteles, ca dogma nu se refera la dogma revelata, ci la valabilitatea lui si obligativitatea in BO.
Necesitatea schimbarii calendarului a aparut mai demult in BO, au fost care au propus asta, citeste articolul dat la celalalt topic.
Tocmai pentru ca nu se mai putea respecta canonul de la Sinodul I legat de tinerea Sfintelor Pasti. Astfel se mutase echinoctiul din 21 martie mult inainte si nu mai corespundea cu ce se hotarase la Niceea in privinta datei.
Nu s-a referit special al calendar, mai mult la acele dogme. Calendarul era si el printre canoane, celelalte erau dogme. La fiecare sinod s-au adoptat canoane si s-au clarificat dogme.

Păi nu ţi-am explicat? Dar tu fluturi ceva ce nici dumneata nu pricepi dar invoci, ca şi cum cineva ar fi osândit mişcarea ceasurilor înainte sau înapoi, dar ţi-am zis nu de la mine ci de la sfinţii 3 Ierarhi: ''NU EXISTĂ CANOANE CARE SĂ CONDAMNE SCHIMBAREA CEASULUI SPRE ÎNAINTE SAU ÎNAPOI''

Deci eu cred ce zic ei de la Domnul şi nu ce invoci dumneata fără a pricepe.

Şi tot ei au mai zis că ''ASCULTAREA E MAI MARE CA JERTFA.''

Deci fiecare poate să pomenească el când vrea el sfinţii pe care-i consideră de cuviinţă spre a fi pomeniţi, bine măcar că-i pomeneşte spre ajutorul lor pentru el.

Dar corect ar fii ca ei să fie pomeniţi la sărbătoarea lor aşa cum este ţinută în Cer ca să fie aşa şi pe Pământ, dar nu se poate decât dacă Sfântul Sinod al BOR hotărăşte revenirea cu 13x24 de zile îndărăt, căci nu e de capul fiecăruia, şi nu ca să facă pe plac stiliştilor sau ruşilor sau grecilor sau celor ce sperie credincioşii cu anateme şi canonae false, căci pe cele drepte le-au lepădat, ci ca să fie ei în aceiaşi binecuvântare cu Cerul.

Dar nu există ceva de osândit dacă Sfântul Sinod amână această revenire, căci nu există canon care să condamne mutarea ceasurilor. Dar voi nu vreţi să pricepeţi... şi dacă nu vreţi, atunci vreţi ceartă. Ce artă? Păi artă marţială şi joială, ca fariseul care se credea mai ceva ca alţii, postea el marţi şi joi şi făcea milostenie ca să fie văzut de oameni. Marţi anul ăsta, şi apoi la anul, joi pe programul doi.

Deci dacă ai fi citit ai fi observat că ţi-am răspuns, dar poate nu aşa cum te-ai fi aşteptat sau cum ţi-ai fi dorit, ci aşa dumă cum este scris în Cer aşa şi pe Pământ.

Aşa că nu te mai prefă că nu ţi s-a răspuns, ci am fost chiar foarte explicit, chiar prea explicit. Dar sunt prea puţini cei ce cred şi sunt serioşi ca să înţeleagă.

Oricât se străduie unii să condamne una sau alta, ceea ce e de condamnat este ipsita neschimbabilă care cere jertfe ca să creadă...

Păi nu era de datoria fiecăruia ca să caute Viaţa pe Cale? De ce voi o căutaţi în vale? Ştiţi voi care vale:

''Şi dacă voi umbla prin valea morţii, nu mă voi teme de rele căci Tu cu mine eşti!''

Mulţi se cred cu Dumnezeu când colo ei sunt sculişoare sculate în mâna satanei ca să osândească pe cei aleşi! Să loveasăcă în ţepuşe... neştiind că se rănesc tot mai adânc şi orbesc în cele din urmă exact ca cei veniţi la uşa lui Lot... şi apoi o ademenesc pe femeia lui Lot cu canoanele şi cu iluzia vremelniciilor, pofta ochilor şi trufia vieţii: semeţie şi desfrânare, căci atât au adunat cei ce bolborosesc la nesfârşit lucruri invocând mereu ceea ce nu ascultă, nu ţin şi nu înţeleg: Vina altora, ca să se scape ei de pedeapsă. Nu veţi scăpa aşa cu niciun chip celebru!

Mai bine smerindu-vă şi umilindu-vă crezând, aţi da voi dreptate celor ce au şi nu aţi ţine mereu ca să le daţi viceversa, vicentoarsa, viceglobul pământesc. Fiindcă nu există niciun glob de pământ, iar când va striga cineva STOP JOC! veţi fi prinşi în gaura de vierme trecând în timp de la un ceas la altul fără să vă daţi seama pe unde vă aflaţi... exact aşa ca în Pierduţi în Spaţiu.

Uite aici ţi-am răspuns... dar sper că nu era şi nu e de la mine, căci omul nu ştie răspunde nici de el însuşi darmite despre cele Cereşti pe Pământ. Şi cum o să ştie să-şi plece capul ca să-şi destupe urechile dacă el e păcătos şi mândru de asta şi neschimbabil, viceversa faţă de Dumnezeu?

nici barbile, mataniile sau semnul sfintei cruci nu sunt dogma...

Pai ce, Biserica evolueaza, ca orice grupare umana. Ceea ce trebuie sa ramana imuabil este invatatura ei dogmatica, care este de la Cel Imuabil (= Neschimbator). Barbile chiar nu ajuta la mantuire...dar asta e deja off-topic.

crucile si alte tipicuri bisericesti?

aici nu se pune problema de mantuire(nu neaparat) ci de incalcarea unui tipic bisericesc si a inconsistetei acestui tipic in starea in care se afla acum.. calendarul in sine(pentru cei care sunt mai bisericosi) e insusi 'o dogma' ... transmite o dogma o piosenie, s.a.m.d... zilele dintre anumite posturi nu au fost alese aiurea, ci tot calendarul a fost ales cu cap...

ps : nu pot vb la modul concret ptr ca am uitat... Mi-a dat userul Antoni0 mai de mult niste linkuri pe acest subiect foarte sincere si lipsite de habotism as vrea sa mai am access la materialul ala si sa il mai citesc odata acu ca am mai crescut putin la varsta si la minte...

Unele sunt dogma, unele canoane. Dogmele nu se pot schimba niciodata. Calendarul iulian nu a fost niciodata dogma, ci doar asezarea posturilor si sarbatorilor fusese aranjata in an. dar nu e era vorba de calendarul iulian neaparat, romanii aveau si ei un calendar mai eronat inainte de schimbarea din timpul lui Cezar.

inteleg, fratia ta privesti lucrurile in sensul psihologiei evlaviei, acel obiecte, cutume, etc., sunt catalizatoare de evlavie. E perfect ce spui, si eu gandesc asa de fapt, in sa in vremurile care deja au inceput, si mai ales in cele care vor veni, e/va deveni importanta mutarea puterii evlviei spre interiorizarea credintei.