Sub ce forma se poate arata Dumnezeu?
 

Sfintii Parinti ne indeamna sa umblam in toata vremea in prezenta Lui Dumnezeu.

Noi suntem mireni, si o mare parte din zi depunem un efort intelectual
care nu are legatura cu cele sfinte.

Este justificata intrebarea:

Dumnezeu in ce chip se poate arata?

Unii depun efort fizic, nu intelectual.Si nu vad legatura cu intrebarea.
Puteti reformula ?
Ori aveti impresia ca ceea ce spun Sfintii Parinti inseamna ceva material? Ca trebuie sa-L vedeti pe Dumnezeu, intr-o forma sau alta, ca sa puteti sa ii simtiti prezenta??

Melissa ai intuit foarte bine, sensul intrebarii.
Reformulez: Dumnezeu poate 'sa se exprime material'?

Pentru ca daca il percepem pe Dumnezeu doar printr-o idee abstracta,
poate iL izolam intr-o zona mentala extrem de rarefiata si creem o dihotomie in modul cum percepem ceea ce ne inconjoara:

Dumnezeu izolat in idee si o realitate golita de prezenta Lui Dumnezeu.

Sau cum ai citat:
'O senzatie este mult mai aproape de Dumnezeu decat o idee despre El.'

Chiar azi am auzit, la predică, ceva despre asta. Era vorba despre cererea Sf Ap Toma de a pune degetul pe stigmatele Mântuitorului.

Aşa cum spunea cineva mai înainte, Dumnezeu e în noi. Vocii Lui, care mereu ne şopteşte, i se spune "conştiinţă".
De asemenea, Dumnezeu este în mod material prezent la Sf Prefacere. Din când în când, mai ales dacă e cineva prezent care nu crede, în special vreun preot, Dumnezeu recurge la prefacerea văzută, ca să nu uităm cuvintele Sale: "Acesta este Trupul Meu, acesta este Sângele Meu".

În sfârşit, Domnul S-a arătat ucenicilor săi nu numai în epoca apostolică, ci S-a arătat şi după aceea, chiar şi în zilele noastre. Şi cei împreună cu El, care sunt în norul Lui de martori, îngeri şi oameni, s-au arătat. Desigur, nu se arată fiecăruia dintre noi, dar se arată ceva mai des decât ne închipuim.

Pe Dumnezeu trebuie sa-L simtim mereu cu noi. Sa ii simtim prezenta mereu in jurul nostru, in interiorul nostru. NU SA IL VEDEM intr-un chip sau altul, ca asta inseamna altceva.Desigur, e posibil ca batranul de la colt in zdrente, care sta cu mana intinsa, sa fie chiar EL, care vrea sa-ti masoare milostenia..

Deci senzatiile sunt imateriale, nu materiale..Acesta ne sunt accesibile noua si trebuie sa incercam sa le traim..De aceea o senzatie este mai aproape de Dumnezeu decat o idee despre El..Pot spune ca este ca si diferenta dintre practica( senzatia) si teorie (ideea)..

Nu stiu daca noi suntem capabili sa Il simtim pe Dumnezeu in fiecare clipa a vietii noastre. Cu siguranta insa altii sunt in stare de asa ceva- sunt crestinii imbunatatiti. Noi nu putem aspira decat sa Il simtim cat mai mult. M-am intrebat daca, de exemplu, cei care traiesc in lume- sunt oare ei capabili de "rugaciunea inimii"? E oare posbil sa traiesti in lume fara "sa te arzi"? prin "lume" inteleg viata extra-monahala.
Atunci cand este prezent Dumnezeu in viata noastra (si cred ca toti avem experinte de acest fel) il simtim ca pe o Circumstanta Provindentiala- iar eu cand am avut acesta experienta cel mai pregnant m-am speriat foarte: si atunci am simtit ceea ce se discuta mai sus si frica imensa si dragoste nemasurata!

Foarta interesanta conceptie.O realitate golita de esenta izolata in abstract care,nota bene,este greu de definit prin exemplificare practica.Si te trezesti cu un frumos concept mort.In mod paradoxal la Platon ideea era criteriul de recunoastere si distingere.Lumea ideilor..locul ,,Fiintei insasi".

Dumnezeu e privit in ortodoxie a fi Pantocratorul - Atottiitorul, Cel ce le tine pe toate. Este prezent in lume prin energiile Sale necreate, fara a Se contopi cu lumea, fara a Se pierde in ea. El e transcendent prin fiinta Sa, inaccesibil noua, dar in acelasi timp imanent, cunoscut de noi prin energiile Sale nezidite.

Toata creatia e plina de Dumnezeu. E plina de El in mod real si concret, nu metaforic. Acestea, pentru crestini nu-s simple cuvinte frumoase, ci adevar trait, experiat, simtit. Mi-a placut mult cand am citit ca Parintele Paisie Aghioritul numea ploaia aghiasma. El observa in ploaie prezenta lui Dumnezeu sfintitoare si binefacatoare.

Dar pacatosului nu-i convine sa fie "presat" de Dumnezeu in felul asta. Nu doreste sa-L vada, ci vrea sa fie lasat in pace, pentru a-si savarsi in voie pacatele. Si Il inchide pe Dumnezeu in transcendenta. Asa ca (in mintea sa intunecata) El e acolo, sus, in cer, inaccesibil, iar noi jos, pe pamant, ne vedem de ale noastre.

Cand ai sa arunci din minte perceperea lui Dumnezeu ca pe o idee abstracta atunci ai sa il cunosti pe Dumnezeu.
Si asta poti sa o faci doar incercand sa fii cat mai simplu. Sa lucrezi poruncile Domnului si sa fi simplu. Sa incepi sa simti ca doresti sa fii cu El, sa vezi ca fara sa vrei gandul tau e numai la El, sa tinzi spre El cu adevarat, sa iti para rau tot timpul de greselile mici sau mari ce le faci. Incearca sa nu Ii gresesti cu nimic, e greu adevarat, dar incearca.
Si rabdare, multa rabdare.

Raspunsul este da.

In toata vremea umblam in prezenta lui Dumnezeu, dar nu tot timpul avem constiinta acestui fapt. Aceasta constiinta a prezentei Sale, aceasta simtire intelegatoare, ne indeamna Sfintii Parinti sa o deprindem prin rugaciunea neincetata. Dumnezeu nu numai ni se descopera, ci ni se si impartaseste prin totul. Pentru "intermitenta" insa, noi purtam vina.

Sub ce forma se poate arata Dumnezeu?
 

Sub ce forma se poate arata Dumnezeu?
Cred ca adevarata problema nu este forma in care se poate arata Dumnezeu, pentru ca sunt o infinitate de asemenea forme, dau doar doua, frumusetea si adancimea fapturilor, ci problema consta in capacitatea noastra de a le recepta. Noi suntem cei ce trecem nepasatori pe langa ele. Dumnezeu mai ca nu ne prinde de mana sa ne spuna "hei, omule, sunt aici si aici, de ce esti orb?".
Har, smerenie si jertfa de sine.

In chipul celui sarac, celui din temnita, celui in suferinta, etc. Ia chipul pe care noi nu l-am purta niciodata.

Este Dumnezeu in tot ceea ce percepem?

Este in miezul fiecarui sunet?

Este in miezul fiecarei forme?

Este in miezul fiecarui atom?

Atentie! Sa nu cadem in panteism! http://ro.wikipedia.org/wiki/Panteism

Nu trebuie să avem o reprezentare panteistă. Dumnezeu se află peste tot ca prezenţă a energiei Sale, dar nu peste tot ca substanţă a Sa.

Închipuiţi-vă că sunteţi un sculptor şi aţi creat o statuie. Vă aflaţi dv în miezul statuii ? Se poate spune şi aşa, dar în nici un caz în mod substanţial: hotărât, statuia pe care aţi creat-o este altceva decât sunteţi dv.
Acuma, gândiţi-vă că nu aţi dormi niciodată. Statuia se află în marele dv atelier. Tot ce mişcă în acel atelier, precum şi în orice loc care poate fi conceput în afara lui, vă este cunoscut: aveţi o vedere panoramică asupra oricărei existenţe, iar toate existenţele sunt create de dv sau sunt create, în mod secundar, de alte existenţe cu învoiala dv şi niciuna nu vă e străină.

Care este diferenta dintre esenta substantei si esenta energiei?

Desigur. Intreaga lume e tinuta de energiile necreate. Dumnezeu e prezent si lucrator in intreaga existenta. Tine zidirea in palma.

Unde ma voi duce de la Duhul Tau si de la fata Ta unde voi fugi?
De ma voi sui in cer, Tu acolo esti. De ma voi cobori in iad, de fata esti.
De voi lua aripile mele de dimineata si de ma voi aseza la marginile marii
Si acolo mana Ta ma va povatui si ma va tine dreapta Ta (Psalmul 138, 7-10).

Ce rost ar avea să deviem discuţia înspre scolastică ? E foarte folositoare, dar foarte complicată. Puteţi să începeţi cu un mic şi folositor volum pe această temă aparţinând Doctorului Angelic: De ente et essentia, disponibil (în engleză) şi pe net.

Dar mai simplu ne este să avem reprezentări intuitive. Sunetul e sunet, atomul este atom, Dumnezeu este Dumnezeu, chiar dacă se manifestă ("însufleţeşte" cumva) în fiecare atom şi fiecare sunet.

Energia divina e necreata, iar fiinta lumii e creata. Energiile divine exista din vesnicie, izvorand din fiinta divina si fiind activate de Persoanele Treimice, iar lumea a fost adusa la existenta in timp, din nimic, prin Logosul divin.

Eu am retinut din facultate aceasta analogie. Cu toate ca nu sunt de acord cu analogiile pe seama lui Dumnezeu. Dumnezeu este transcendent dupa Fiinta ca si Soarele dupa esenta sa, dar imanent prin energiile necreate-harul Sau, ca si Soarele prin razele sau energia sa.

In contextul dat, esenta substantei este materiala iar esenta energiei este imateriala.
Deci apare din nou raspunsul pe care ti l-am mai dat: prezenta lui Dumnezeu in jurul nostru, nu are chip material! ( cea de care vorbesc Sfintii Parinti)

Dumnezeu se arata inimii noastre pline de dorul Lui.
Il simtim in inima asa cum L-au simtit cei doi ucenici care mergeau spre Emaus. Domnul li s-a aratat cu trupul dar nu L-au cunosct insa inimile lor L-au simtit. Si-au amintit mai tarziu cum "ardeau inimile lor pe cale" alaturi de Calator. Aprindera inimi ni-L arata pe Dumnezeu.

"Asadar, mai intai de toate, nu minunile Il dezvaluie omului pe Dumnezeu, ci ceva de la Dumnezeu care se reveleaza inimii pregatite pentru aceasta"... spune atat de frumos Pr. Serafim Rose...

Ai pus problema teribil de bine. Pericolul credinţei limitate la conceptul de Dumnezeu este cât se poate de real în zilele noastre.

Ce este material si ce este imaterial?

Care este cauza ultima a expresiei 'materiale' si cauza ultima a expresiei 'nemateriale'?

Nu vreau sa agasez cu intrebari, in esenta despre nimic, sau perceptii axiomatice.

Vreau sa scot in evidenta faptul ca mintea apeleaza reflex la clisee,
validate apriori, se agata de delimitari conceptuale si traseaza harti pe fata realitatii.

Avem idei despre realitate, dar nu ii vedem miezul.

Fiecare religie interpune o grila conceptuala.

Este un rau necesar.

Ce este cu adevarat important,
chiar daca ne folosim de ea ca reper existential trebuie sa-i recunoastem in acelasi timp si relativitatea.

Altfel ne punem singuri lanturile unui fundamentalism conceptual,
mai mult sau mai putin subtil.

Daca exprimam propozitia:

"Dumnezeu straluceste prin fiecare por al creatiei' ...este panteism?

Cliseu: 'Panteismul este cu siguranta ceva rau.'

Depinde de ce definitie aplicam:

De exemplu
Pan -teos = 'Duhule care pretutindenea esti'
Este fals?

Dumnezeu este doar o prezenta extrinseca 'materiei' sau intrinseca?

Cu ce gresim cand percepem ca suntem cu totul invaluiti in Dumnezeu,
prin tot ceea ce percepem, chiar si in cele mai rarefiate ganduri?

Dumnezeu este unic in fiinta, dar nu creeaza nimic prin fiinta Sa, caci atunci lumea si creatia ar fi vesnica, ci creeaza prin lucrarile sau energiile Sale, in timp. Exista fiinta neimpartasibila si puterile sau lucrarile ce izvorasc din ea si care se lasa impartasite de creaturi. Dumnezeu este Unul (1 Corinteni 8 : 6) pentru ca unul este universul pe care l-a facut si daca nu e un singur Dumnezeu nu e Dumnezeu adevarat. El nu admite nici un adaos in Sine si nu are ceva mai mare sau mai mic in Sine.

Au fost si filosofi care s-au ridicat la inaltimea de a concepe pe Dumnezeu ca o fiinta unica, dar nu in felul in care este aratat in crestinism. Tertulian afirma: "Daca este Dumnezeu, e necesar sa fie unic, daca nu este unic nu este". Sf. Maxim Marturisitorul spunea: "Dumnezeu este Acelasi, Unul si Singur" (cf. Efeseni 4, 6). Din unitatea lui Dumnezeu rezulta si unitatea omului, care e chipul Lui. Dupa conceptia panteista totul este Dumnezeu si Dumnezeu este totul. Nu exista distinctie intre Dumnezeu si lume.

Daca totul inseamna Dumnezeu, inseamna ca nu exista nici o diferenta intre mine si celelalte lucruri, inseamna ca nu ma pot chema "eu insumi". Pentru a ma numi "eu insumi" trebuie sa-mi asum ca exista o diferenta intre mine si celelalte lucruri. Deci inseamna ca nu exist. De fiecare data fug de mine insumi. Cand ii vorbesc aproapelui meu nu-mi vorbesc mie insumi. Realitatea sinelui implica existenta unei diferente intre mine si celelalte lucruri. Lumea cuprinde oameni diferiti si lucruri diferite. Daca eu nu sunt alte lucruri inseamna ca nu sunt totul. Eu nu sunt Dumnezeu. Deci panteismul e gresit.

http://www.crestinortodox.ro/secte-c...ase-72869.html

Dumnezeu nu este in materie.
Singura materie care se preface in trupul si sangele Domnnului este painea si vinul in taina euharistiei.
In rest, tot ce ne inconjoara este creatia mainilor Sale.