![]() |
De unde stiti voi precis ce si cum vrea Dumnezeu la situatii concrete de viata?
Nu stiu exact la ce categorie din forum se incadreaza mai bine intrebarea. Daca Adminul are alta parere poate sa mute subiectul, dar undeva unde sa poata ramane mai mult timp in discutie (la "Generale" de ex. ar disparea repede)
De cand tot citesc pe internet si vad intrebari si raspunsuri la probleme lumesti concrete, nu reusesc sa inteleg de unde stiu multi dintre voi atat de sigur raspunsul la intrebarea data. Si sar in sus si afirma sus si tare ca asa este, in mod sigur si asa a spus si vrea Dumnezeu. Avocatii, judecatorii, etc. cand dau un raspuns, sau o sentinta, pun acolo: legea nr. din Codul...paragraf, etc. Oamenii de stiinta spun: din teorema sau formula, sau dupa legea x, y, z. Ei toti sunt siguri si te trimit acolo und scrie si esti lamurit. Si totusi nici acolo nu raspund oamenii cu atat siguranta, pentru ca mai exista exceptii, solutii speciale, etc. Ei bine, in religie, tocmai acolo unde nimic nu este scris concret, la obiect, toata lumea stie in mod sigur. "Asa a spus Iisus!" De unde stiti voi asta? Unde scrie? Lamuriti-ne si pe noi ceilalti, ca sa se termine odata cu discutiile astea interminabile si fara raspuns si cu cearta de pe forumuri! Ca daca ar fi asa simplu precum spuneti si stiti, ar trebui sa le stim toti si sa fie aceleasi raspunsuri si sa fie totul clar. Ori nu este asa, pentru ca nici teologii, monahii si preotii nu au aceeasi pareri si aceleasi invataturi. Sa discut acum pe concret: 1. Duminica este prima sau ultima zi a saptamanii (ca eu acum nu mai stiu, m-ati zapacit de tot). Cum este si unde scrie concret?: cartea, capitolul, pagina. Eu stiu de ex. asa: In V.T/Geneza scrie ca Dumnezeu a facut lumea, in fiecare zi cate ceva, iar in a saptea zi s-a odihnit, etc. In N.T scrie ca "in ziua aceea de dupa ..." (nici nu se dau nume concrete unor zile, ca poate nu se stiau, sau erau alte nume), s-a intamplat asa si asa asa si Iisus a inviat. Si de aceea luam duminica zi a Lui Dumnezeu (nici prima si nici ultima). Repet: N.T, sau mai precis din Sf. Evanghelie (la deniile din Saptamana Mare), daca nu gresesc joi si vineri se citeste asta. 2. Sa nu facem duminica nu stiu ce. Iisus a facut minuni si in ziua de Sabat (adica sarbatoarea lor, cand nu aveau voie sa faca nimic) si a spus o anumita invatatura. Este pilda cu paraliticul sau cu orbul, nu mai stiu bine. L-a vindecat in zi de Sabat, de s-au revoltat toti iudeii. 3. Sa dam copilului un singur nume. Nu stiu unde a spus Iisus asta si motivul. 4. Planificarea familiala (cati copii, cand, cum, alte amanunte din viata de cuplu). Unde scrie exact? 5. Postul si Sf.Impartasanie: cum (alimente interzise/permise, in ce zile/cate, cum, etc., Sf.Impartasanie cum, cat de des, conditii etc.). etc. Va rog ca la fiecare raspuns pe care il stiti sigur si precis, sa puneti si sursa originala (adica de la Iisus citire, nu de la alti autori). Cartea, capitolul, etc. Nu puneti citate de prin cartile altor autori si nu aruncati "din Sf. Parinti", macar scrieti care anume si in ce lucrare, dar e de preferat sa va referiti la sursa originala (adica Iisus). Discutiile sa ramana la obiect si clar, nu sa ratacim prin balarii. Si atunci de fiecare data cand vine cineva nou si intreaba, sa putem da mereu aceleasi indicatii, sa lamurim lumea si nu s-o trimetem de izbeliste. Va rog in final, pe cei care nu reusesc sa dea astfel de indicatii concrete, sa se abtina la a raspunde. Stiu ei cine sunt. |
A face teologie este unul din cele mai proaste obiceiuri de pe forum.
Trebuie sa intelegem ca in ortodoxie invatatura nu o face fiecare dupa cum il duce capul,ci trebuie sa existe o autoritate duhovniceasca care sa invete. Stiu ca in aceste vremuri aceasta autoritate lipseste,insa asta nu inseamna ca nu trebuie sa avem aceeasi atitudine de smerenie in fata invataturilor teologice. Stim foarte multi istorisirea din Pateric,cand la un avva a venit un episcop sa discute probleme teologice inalte,si acela nu i-a raspuns.Dar dupa ce s-a smerit si a inceput sa dezvaluie din propriile neputinte,acel avva i-a raspuns cu bucurie. |
Tema asta este fundamentala. Dar problema se pune cu totul altfel. Scriptura este doar o indrumare, fiecare trebuie sa inteleaga singur cu mintea lui ce e bine de facut si cum in toate aspectele vietii sale.
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Tocmai ca nu este asa. Majoritatea credinciosilor sustin ca scripturile sunt legi obligatorii si drastice si de aici intervin discutiile. Se revolta daca unul nu intelege, nu stie, nu poate fix asa si te eticheteaza ca pacatos, sau "caldicel" (in sens negativ aici). |
Citat:
|
Eu spun sa inlocuim randuielile Bisericii cu regulile forumistilor ...
|
Citat:
E vorba de legile lui Dumnezeu aici. Ele trebuie stiute si respectate si atunci nu mai pot veni altii sa inventeze legi noi. Nu stiu la care biserica te referi. Biserica institutie/ierarhie are anumite legi ale ei (am inteles ca se cheama "traditie bisericeasca" sau asa ceva) si nu se refera neparat la dogme, sau scripturi, ci la mod de organizare, functionare, personal, alcatuire a slujbelor, invatamant teologic, etc.) Nu stiu daca exista adunate undeva precum legile din justitie, ca sa poata fie consultate de tot omul. Tare as vrea sa le vad si eu. |
Draga mea ,eu am invatat de la Parintele Cleopa regulile de baza si mi-a fost suficient.Ma mir ca tu nu te-ai dumirit inca....
|
Citat:
|
Citat:
1) Biblia 2) Sfânta Tradiție 3) Liturgica 4) Magisteriul Viu al Bisericii Asupra unor chestiuni speciale și punctuale, o sursă a credinței mai sunt revelațiile particulare aprobate de Biserică. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
și, mai ales, "Humanae Vitae", pe de-a-ntregul consacrată acestui subiect: http://www.papalencyclicals.net/Paul06/p6humana.htm http://www.papalencyclicals.net/Paul06/p6humana.htm Citat:
|
Pe cand vom vedea si noi in Ortodoxie asa ceva?Lucruri puse la locul lor?Raspuns la orisice?
|
poate daca te crezi un al doilea parinte Cleopa,poti incepe si tu sa dai raspunsuri telogice.
|
ma refer la o astfel de organizare.. un raspuns oficial la intrebari.. o lege.. ceva.. asta cam lipseste... in vremea Bisericii(inainte de schisma).. toate erau formulate oficial.. erau mai multe raspunsuri decat intrebari.. acuma sunt intrebari si diferite raspunsuri.. fiecare dupa cum stie si i se pare lui..
|
Raspunsurile sunt in cartile ortodoxe,nu pe forum..
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Intreaba preotul,constiinta,cartile ...nu pe orisicine..
|
Citat:
|
ultima data cand am verificat nici un preot si nici macar un ierarh nu era infailibil..
|
Cauta si vei gasi...
|
Citat:
|
Citat:
Dar cand vrei sa intelegi, cel mai important lucru e sa o faci pas cu pas. Sa lasi deoparte lucrurile pe care inca nu le intelegi, si sa continui cu ceea ce intelegi. Ambitia de a intelege un lucru sau altul atunci cand te depaseste cu mult, te duce la haos si pierdere de timp. |
@danut7
Faci afirmatii blasfemiatoare prietene,ai grija... |
Citat:
|
Citat:
Indrumarea este Biblia, sfintii, si nu in ultimul rand STIINTA. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Greșeală de tipar | Permalink SMERÍT adj. 1. v. supus. 2. v. preaplecat. 3. v. umil. 4. v. credincios. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink SMERÍT adj. v. cinstit, credincios, devotat, fidel, modest, nestrămutat, statornic. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink SMERÍ, smeresc, vb. IV. Refl. A avea o atitudine umilă, modestă, supusă, plină de respect. ♦ (Bis.) A se arăta plin de cucernicie, de evlavie față de Dumnezeu. ♦ Tranz. (Înv.) A înfrânge mândria cuiva; a umili. – Din sl. sŭmĕriti. Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Greșeală de tipar | Permalink A SMERÍ ~ésc tranz. înv. A face să se smerească. /<sl. sumĕrjati Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink A SE SMERÍ mă ~ésc intranz. 1) A manifesta o atitudine de recunoaștere a superiorității sau puterii cuiva; a se pleca; a se închina. 2) rel. A se arăta plin de cucernicie. /<sl. sumĕrjati Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink smerí (-résc, -ít), vb. refl. – A se umili, a fi supus. Sl. sŭmĕriti (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 197). – Der. smerenie, s. f. (umilire, supușenie; umilință), din sl. sŭmĕrenije; smericiune, s. f. (înv., umilință); smerelnic, adj. (înv., umil); smeren, adj. (înv., umil), din sl. sŭmĕrĭnikŭ. Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink SMERÍ vb. 1. v. umili. 2. a se pleca, a se supune, a se umili. (Se ~ în fața divinității.) Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink SMERÍ vb. v. căi, înjosi, ploconi, pocăi, regreta, umili. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink smerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smerésc, imperf. 3 sg. smereá; conj. prez. 3 sg. și pl. smereáscă Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink |
Citat:
|
Citat:
|
Dictionarul face numai confuzii. E plin de confuzie. Nu veti intelege daca nu lasati dictionarul deoparte si nu va clarificati conceptele in mintea voastra.
"smerí (-résc, -ít), vb. refl. – A se umili, a fi supus, înjosi." - Este o aberatie! De asta nu-l intelegeti pe Dumnezeu, va pierdeti in confuzie, ii lasati pe ceilalti sa gandeasca pentru voi. Cum sa te umilesti?! Crezi ca Dumnezeu vrea sa te umileasca, sa te INJOSEASCA? Este o aberatie! Daca Dumnezeu care este IUBIRE INFINITA ar vrea sa te injoseasca, ce diferenta ar fi intre Dumnezeu si unul care te injoseste punandu-te sa-i faci sex oral? Nu Dumnezeu vrea sa te injosesti, ci alti oameni din jur. DUMNEZEU CERE RESPECT. Ceea ce este cu totul altceva. |
Citat:
1. In ortodoxie nu exista acestea din pacate. La catolici (de ambele feluri) macar sunt toate reglementarile astea umane, de la un singur om, adica Papa. La noi scrie fiecare altceva. 2. Tu unde gasesti sfanta traditie, ca nu m-am lamurit. 3. Eu ma refeream la sursa initiala, adica la Iisus, la voia sa, la ceea ce a spus el, nu la intermediari, la ceea ce au inventat oamenii pe parcurs. Toate scrierile mentionat de tine sunt bune, dar nu sunt ale lui Iisus. Nu stiu daca intelegi ce vreau eu sa spun. Ca uite, chiar scrise: exista diferente intre regulile confesiunilor. Definitia lingvistica a termenului "smerit" este corecta (primul rand, ca restul ceea ce a citat fata de mai sus, n-am inteles ce prostii sunt). Problema este ce care acceptiune este folosita in credinta si in ce mod. Ca am impresia si aici fiecare foloseste de fapt un amestec. |
Citat:
|
Citat:
Sunt convinsa ca ti s-a raspuns acestor intrebari in alte ocazii. Dar efortul de intelegere trebuie sa-l faci tu. Nu poti sa acuzi pe altii ca nu intelegi tu. Este absurd. Nu invataturile sunt diferite ci puterea de intelegere si aplicare a lor variaza. Daca omul este neputincios si mandru, evident va cauta sa deformeze si sa coboare invatatura crestina la nivelul lui stramb de traire. Dar nu este cazul apostolilor si al sfintilor parinti care au fost vase ale Sfantului Duh! Evident ca nu-ti cere nimeni sa crezi pe X sau Y care scrie pe forum.. dar cu totul altceva este cand nu crezi scrierilor sfintilor parinti ai bisericii! Ti s-a dat in trecut trimitere catre sfintele canoane. Nu le crezi? Este doar si doar problema ta. Si nu uita ca in fond fiecare face absolut ce vrea! Eu fac cum cred ca e bine, tu faci cum crezi ca e bine. De ce vii sa te indreptatesti aici? |
Ora este GMT +3. Ora este acum 03:58:35. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.