Frumusetea colindelor
 

Am fost cu un grup de copii, cu colinda, la Manastirea Stramba, judetul Salaj. Am fost primitii cu toata dragostea de parintele staret Grighentie impreuna cu obstea manastirii ca de fiecare data cand mergem acolo. Copiii au participat la Sfanta Liturghie, s-au spovedit si impartasit si cum se obisnuieste in postul Craciunului, colindatorii au primit daruri. S-au dat cu saniuta (au improvizat), au primit tort si alte bunatati, toate de post.
Ca de fiecare data, ni s-au umplut sufletele de bucurie, si am invatat, toti, sa primim cu dragoste, dar mai ales sda daruim cu dragsote. Parintele Rafail Noica spune intr-un interviu:"Daca au venit la mine, i-am primit, asa cum i-au primit si fratii mei din manastire si daca i-am ascultat si dac am avut cat de putina dragoste sa-i ascultam far sa-i judecam, de multe ori asa de putina dragoste a lucrat asa o inviere in viat acestor oameni, ca uneori am ramas nu uimiti ci trasniti...Deci dragostea, in cele mai mici manisfetari nu este o chestie psihologica nici macar morala, ci este legea vietii, si legea vietii aduce inviere!"
De-am avea cat mai multi astfel de parinti duhovnicesti!

Frumusetea colindelor
 

Am fost cu un grup de copii, cu colinda, la Manastirea Stramba, judetul Salaj. Am fost primitii cu toata dragostea de parintele staret Grighentie impreuna cu obstea manastirii ca de fiecare data cand mergem acolo. Copiii au participat la Sfanta Liturghie, s-au spovedit si impartasit si cum se obisnuieste in postul Craciunului, colindatorii au primit daruri. S-au dat cu saniuta (au improvizat), au primit tort si alte bunatati, toate de post.
Ca de fiecare data, ni s-au umplut sufletele de bucurie, si am invatat, toti, sa primim cu dragoste, dar mai ales sda daruim cu dragsote. Parintele Rafail Noica spune intr-un interviu:"Daca au venit la mine, i-am primit, asa cum i-au primit si fratii mei din manastire si daca i-am ascultat si dac am avut cat de putina dragoste sa-i ascultam far sa-i judecam, de multe ori asa de putina dragoste a lucrat asa o inviere in viat acestor oameni, ca uneori am ramas nu uimiti ci trasniti...Deci dragostea, in cele mai mici manisfetari nu este o chestie psihologica nici macar morala, ci este legea vietii, si legea vietii aduce inviere!"
De-am avea cat mai multi astfel de parinti duhovnicesti!

Despre colindele romanesti
 

Dau un fragment din Pastorala la Nasterea Domnului a Mitropolitului Bartolomeu Anania.
Mi-a placut mult textul, sper sa nu ma "taxati" pt copy-paste :)


Cei vechi ai noştri aveau o mai dreaptă înţelegere a Crăciunului decât o avem noi, mulţi din cei de azi. Copleşiţi de atâta simţ al istoriei, suntem tot mai aplecaţi să observăm pe un Iisus al ei, care s’a născut cândva cu aproape două mii de ani în urmă, o dată pentru totdeauna, a cărui întrupare o celebrăm printr’o amintire liturgică şi, eventual, printr’un ospăţ la care El nu a fost poftit. Imnografii Bizanţului ştiau mai mult decât pricepem noi din cântările lor, şi anume că Naşterea Domnului, anuală, e mai mult decât o comemorare, maimult decât un praznic, mai mult decât o noapte festivă; ea e nu numai amintirea evenimentului, ci evenimentul însuşi, tot atât de real ca şi acela din Betleem, petrecut acum la măsura transfigurărilor inaugurate de Înviere. Misterul euharistic presupune mai întâi prezenţa pâinii ce se va preface în Trup; nu în zadar proscomidiarul are chipul Peşterii şi nu fără un înţeles al întrupării este purtată pâinea, încă nesfinţită, în procesiune solemnă, ca un Trup în devenire.

Când Roman Melodulcânta: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte, el credea în acel astăzi ca într‑un moment în care întruparea se repetă aidoma, pentru noi, la modul tainic dar nu mai puţin real. Imnografia Naşterii Domnului abundă în asemenea limpezimi.
Când însă vorbeam de cei vechi ai noştri, mă gândeam la vechile noastre colinde de Crăciun, una din moştenirile cele mai preţioase pentru înţelegerea noastră ca oameni ai locului şi neam de durată. Colindele de Crăciun, opere colective ale creatorilor anonimi, evocă sentimentul Naşterii Domnului în versuri de mare adâncime şi frumuseţe, al căror lirism e alimentat de certitudinea credinţei şi de participarea afectivă directă
La vremea când se năşteau colindele, Roman Melodul încă nu cânta la noi în grai românesc, şi totuşi ele îi seamănă printr’o ortodoxie care nu era a teologiei şi nici măcar a ştiinţei de carte. După ele, istorică e nu numai întruparea care s’a petrecut cândva, ci şi aceea care se petrece acum, sub ochii noştri, înnoită perpetuu de un prezent continuu. Iată numai câteva exemple:
Astăzi s‑a născut Hristos, / Mesia chip luminos...;
Nouă azi ne‑a răsărit / Mesia cel mult dorit...;
Preacurata / Naşte astăzi pe Hristos.
S‑ar putea însă ca unii grămătici ai limbii să bănuie că în aceste expresii nu e vorba de nimic altceva decât de ceea ce se cheamă, în stilistică, prezentul istoric. Ca şi cum s‑ar fi temut de o asemenea împotrivire, cei vechi ai noştri, anonimii făcători de colinde, ne‑au lăsat această bijuterie lirică, de a cărei frumuseţe eu, unul, nu mă pot sătura în veac:
Mare‑i seara de‑astă seară,
Dar nu‑i seara de‑astă seară,
Ci e seara lui Crăciun,
Lui Crăciun celui bătrân
Când s’a născut Fiul Sfânt,
Fiul Sfânt pe‑acest pământ.
Las la o parte extraordinara măiestrie a versurilor, pe care orice mare poet ar putea fi gelos, şi mă mărginesc la a pofti pe oricine să găsească ceva asemănător în tot folclorul popoarelor lumii. Colindul începe printr’o afirmare a momentului de acum, urmat îndată de o negare a lui prin invocarea momentului de atunci, dar negarea e doar aparentă, căci ea nu numai că nu anulează realitatea imediată ci, dimpotrivă, o potenţează prin reiterarea evenimentului originar. Seara aceasta de Crăciun e mare, într’adevăr, dar ea ar risca să rămână o simplă sărbătoare dacă într’însa nu s’ar întrupa acelaşi Fiu care s’a născut în Betleem. Poemul are atâta adâncime şi pe marginea lui s’ar putea scrie atât de mult, încât aş îndrăzni să cred că, chiar dacă autorul lui ar fi cunoscut imnele inspiratului Roman Melodul, le‑a întrecut. Anonimul vizionar preia dimensiunea unei sărbători anuale şi, prin numai câteva versuri, o proiectează, uriaş, în ciclul cosmic, conferindu‑i atât atributul prezentului continuu cât şi pe acela al sfinţeniei.

În urmă cu mai mulţi ani, pe când mă aflam în Detroit, în timpul unei convalescenţe, reciteam cartea lui Mircea Eliade Mitul eternei reîntoarceri (Le mythe de l’Eternel retour). Fascinat, o dată mai mult, de erudiţia savantului care mă copleşea cu citate din folclorul universal, din Tibet până’n Peru şi din Scandinavia până’n inima Africii, dar dezamăgit, în acelaşi timp, de absenţa unei cât de mici incursiuni prin cultura noastră populară, i‑am scris imediat autorului (pe care‑l cunoscusem cu un an în urmă, la Paris), semnalându‑i – pentru o eventuală ediţie revăzută – începutul acestei superbe colinde româneşti care, după părerea mea, ilustrează perfect tema cărţii - convertirea timpului istoric în timp mitic, prin care omul devine contemporan cu fenomenul original.

Imnografia Naşterii Domnului pune în lumină şi faptul că întruparea a unit cerul cu pământul şi că, prin aceasta, cel din urmă a căpătat o anume transfigurare. În timp ce Fecioara îi oferă Logosului un trup, pământul îi oferă o peşteră în care El să se întrupeze. Adăpostindu‑l pe Fiul ceresc, peştera devine ea însăşi cer, aşa după cum Fecioara devine scaun de heruvimi. Este o intimitate stihială pe care numai misterul întrupării a putut‑o realiza.
Colindele noastre merg mai departe şi localizează evenimentul în spaţiul românesc. Ultimul vers al colindului citat mai sus afirmă că Fiul s‑a născut „pe‑acest pământ”. Evident, nu e vorba de pământul ca planetă, de vreme ce în univers nu mai există o alta cu acelaşi nume, ci de acest pământ, al nostru, al poporului care‑şi asumă rolul de gazdă a lui Dumnezeu. Un alt colind se rosteşte gingaş:
La Vitleem colo jos
Cerul arde luminos ...

Betleemul nu mai este undeva în Palestina, ci în chiar inima ţării româneşti, e pe undeva pe‑aci, „colo jos”, mai devale, la îndemâna ochiului fizic, ce poate fi arătat cu mâna prin fereastră. El e transfigurat de un cer care îl inundă cu lumină, căci tocmai aici, în bătaia vederii noastre:
Preacurata
Naşte astăzi pe Hristos.
Maica este nefericită, plânge, căci e săracă şi nu are cu ce să‑l înfaşe pe Fiul de Împărat. Dar femeile din preajmă se implică în lacrimile ei şi sunt gata pentru un act de participare:
Nu mai plânge, Maica mea,
Scutecèle noi ţi‑om da,
Pruncul Sfânt de‑ai înfăşa.
Scena acestui Betleem românesc e populată, aşadar, nu numai cu îngeri, cu păstori şi magi, ci şi cu localnicele care aleargă să‑şi asume acest moment de superbă maternitate. Pământul devine cer, dar transfigurarea îi cuprinde şi pe locuitorii lui, părtaşi la misterul Naşterii.
Aşa stând lucrurile, cum să nu iubeşti un neam care şi‑a înnobilat sentimentul duratei prin credinţă în perpetuitatea Întrupării? Şi cum să nu iubeşti un pământ în ale cărui scutece şi‑a încălzit Dumnezeu sfintele Lui picioruşe?
În sfârşit, e cazul să ne oprim şi asupra uneia din cele mai gingaşe poezii izvorâte din lirica poetului nostru Mihai Eminescu, Colinde, colinde!, pe care, pentru marea ei frumuseţe şi prospeţime, o vom cita întreagă:
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se’ntinde
Asemeni oglindelor
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele.
Căci noaptea de azi‑i
Când scânteie stelele.
Se bucur’ copiii.
Copiii şi fetele
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Şi‑al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
Orice comentariu ar arunca peste ea o umbră nemeritată.

La rugamintea lui Cristiboss:

Linkuri pentru colinde:

(autor Romanbun)
"Dintre aceste cantari duhovnicesti, cele mai alese, pline de gingasie, sunt COLINDELE. Ce au ele deosebit fata de pricesne? Copiii sunt viitorul nostru, rodul dragostei, terenul in care dragostea omeneasca trebuie sa dea maximum posibil, pe ei ii numim ingerasi (telul la care trebuie sa ajunga un om in trup, nu?- Fiti ca si copiii). Aceasta dragoste a noastra o trimitem catre Pruncul Divin prin colinde. Imi este greu sa vorbesc DESPRE colinde, deoarece prefer sa le TRAIESC cantand. Sunt nascut in Baia-Mare, un loc binecuvantat din aceasta tara binecuvantata, unde am crescut cu colindele. Va invit dragi COPII sa intrati in atmosfera de colind, sa fiti in suflet ca si copiii, sa cantati cu trup si suflet COLINDUL TRADITIONAL ROMANESC. Lasati falsetele moderne de astazi si cautati AUTENTICUL.
Iata cateva locuri, linkuri, siteuri, nume... cautati si veti afla..

http://www.trilulilu.ro/mihai18/8774b102238d58
http://www.trilulilu.ro/Acelashi/98f9cd6a7cfa24
http://www.trilulilu.ro/razadelumina/fdc0279a4db64a
http://www.trilulilu.ro/Ianus22/f85f13d232634d
corul de la Manastirea Camarzani din jud. Suceava

http://www.trilulilu.ro/mariusmyself/6152a06d96e485

Manastirea Diaconesti,

http://www.trilulilu.ro/cristianianc/ba7b61b2632dee

Stefan Hrusca

http://www.trilulilu.ro/prikindelul/ace952d9d39bb8
http://www.crestinortodox.ro/colinde...linde-craciun/

Siteul ASCOR Cluj - sectiunea colinde.

Aici gasiti foarte mult colinde, DAR cu atentie ca duhul lumesc incepe sa bantuie si aici (de exemplu: http://www.crestinortodox.ro/colinde...re-127271.html). Evitati colindele cu iz occidental care au invadat piata comerciala, cautati colinde cantate in mod traditional.

Va doresc Sarbatori Fericite si...colindate!

Doamne-ajuta!"



Eu am gasit azi si un colind frumos al Sfantului Nicolae:

http://www.youtube.com/watch?v=Oe1kuHUi_9Y

Imi plac si colindele cantate de grupuri psaltice,mai ales cele cabtate de stavropoleos,imi plac si cele cantate de grupurile din Bucovina sau Maramures..insa eu nu pot percepe Craciunul fara Stefan Hrusca..

Va rog sa cautati ceva extraordinar de emotionant..pe youtube cautati "primii colindatori la Parintele Iustin Parvu 2010"..e un grup de studenti de la facultatea de teologie din Iasi care canta un colind cutremurator..iar parintele..uitati-va la film..

Cred ca trebuie sa iubim colindele nu doar pentru faptul ca sunt placute auzului, ca sunt frumos armonizate, frumos interpretate. Dintru inceput rolul lor nu a fost sa umple salile de spectacol sau sa starneasca ropote de aplauze, ci sa apropie intre ei oamenii. Mai mult, colindele crestine, cantate si ascultate cum se cuvine, nu ne apropie doar intre noi, ci mai ales de Dumnezeu.

Un colind care mi se pare deosebit de frumos:

http://www.youtube.com/watch?v=KAvIXB4Dpso

Colinde Te Deum Laudamus
 

Colinde interpretate de corala Te Deum Laudamus:

http://video.crestinortodox.ro/m9Cbv...in_noapte.html

Toate colindele cantate din suflet si cu bucuria pastorilor si a magilor in inima suna frumos asemenea ingerilor.Din pacate aceasta bucurie e umbrita tot mai mult de dorinta castigului....dar avem nadejde ca un licar de lumina inca se mai pastreaza...

http://www.youtube.com/watch?v=JW7Yc...8B5CF8F35793A2

A venit și-aici Craciunul
Să ne mângâie surghiunul.
Cade albă nea
Peste viața mea.
Peste suflet ninge.
Cade albă nea
Peste viața mea
Care-aici se stinge.

Tremură albastre stele
Peste lacrimile mele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Numai lacrimi grele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Pâlpâiri de stele...

Numai temnița posacă
A'mpietrit sub promoroacă.
Stăm în beznă grea,
Pentru noi nu-i stea,
Cerul nu s-aprinde.
Pentru osândiți
Îngerii grăbiți
Nu aduc colinde.

O Iisuse Împărate,
Iartă vini, iartă păcate.
Vin de-nchizi ușor
Rănile ce dor,
Visul ni-l descuie.
Noi Te-om aștepta ,
Căci pe crucea Ta
Stăm bătuți în cuie.

Maica Domnului Curată,
Ad'o veste minunată,
Înflorească-n prag
Zâmbetul Tău drag
Ca o zi cu soare.
Zâmbetul Tău drag
L-așteptăm în prag,
Noi, din închisoare.

Peste fericiri apuse,
Tinde mila Ta Iisuse.
Cei din inchisori
Te așteaptă-n zori,
Pieptul lor suspină.
Cei din închisori
Te așteaptă-n zori
Să le-aduci lumină.

Radu Gyr

M-ai uns la suflet. L-am auzit anul acesta pe parintele Augustin de la Aiud cantanad aceasta colinda si de atunci mi-a cazut la suflet
http://www.youtube.com/watch?v=ubzedkF_A3I- varianta Tudor Gheorghe
http://www.parohiaibiza.es/web/Colin...nchosori.html- varianta maicilor- superba!

ar mai fi si varianta Mircea Rusu, probabil prima dintre toate.
nu am link, dar nu cred ca este greu de gas

Am pus link cu Mircea Rusu la începutul postării mele.

scuze, nu am citit tot :D

http://www.youtube.com/watch?v=BOMJZ...eature=related
cu drag vi-l dedic,de aici din Botosaniul meu drag...

Ce frumoase-s colindele vechi populare...ca cele cantate de Hrusca in copilaria mea...si acum stiu sa le cant,cu accent cu tot :)

Stefan Hrusca-Pe strada din Viflaim
http://www.youtube.com/watch?v=mQi1D...eature=related

Imi place colindul bizantin, ,,Veniti cu totii dimpreuna”:
http://www.youtube.com/watch?v=Nh_Kt...eature=related
si ,,Marire intru cele inalte” (cantat aici de Corul psaltic Anton Pann) http://video.crestinortodox.ro/YxpM7...nton_Pann.html
Coruri de muzica psaltica sunt multe. Eu de abia am inceput sa iau contact cu asa ceva. Impactul este mult mai mare cand ,,cunostinta” se face in cadrul unui concert de colinde in care te afli in sala, sau, si mai bine, cand te afli in biserica. Bucuria e mai mare in felul acesta decat daca am sta si am asculta in fata calculatorului, parera mea, dupa cum una e sa te uiti la Sf Liturghie la TV Trinitas, si alta e sa fii activ, sa participi la ea in biserica. Sau...una e sa ai prieteni virtuali si alta e sa ai prieteni face to face. Deci, nu ratati concertele de colinde.

Am auzit de curand , intr-un concert de colinde, un colind bizantin, nu mai stiu titlul, dar tin minte ca in el se pomenea de modul in care Adam si Eva se dezvinovateau (Nu eu , Eva mi-a dat; Nu eu, sarpele m-a indemnat). Aveti idee de un asemenea colind ? Ca as vrea sa-l reascult, poate gasesc o varianta care sa sune cu cel auzit de mine. Merci!

Colindele nu doar ca sunt frumoase ele au si un continut teologic bogat, continut care arata legatura stransa intre popor si Biserica, care si-a exercitat puterea invatatoreasca, iar poporul receptand invatatura a transpuns-o in creatiile sale folclorice, pentru a o face usor de receptat si asimilat generatiile viitoare, din pacate azi asistam la o folosire excesiva a colindelor in diverse spatii pentru diferite scopuri(vezi reclama rom rom telecom) incat aceastea ajung sa fie golite de continutul lor hristologic.

colinde
 

Tuturora celor ce iubiti colindele indraznesc sa va colind prin intermediul unui link cu Grupul Coral Genezis al carui dirijor sunt .Tuturor un Craciun binecuvantat si un an nou cu impliniri .Ceea ce o sa ascultati ,a fost filmat la manastirea Ramet din jud Alba acu trei zile cand ne intorceam de la colindat spre casa si am poposit pt o ora la Sfanta manastire.http://www.youtube.com/watch?v=vxmNaCuvsKM :5: Craciun cu bucurie si La Multi Ani tuturora

Daca nu's colinde, nu'i Craciun. Adica desigur cel mai important prilej este nasterea Domnului ci nu colindele, insa dau o stare de bine, o stare pozitiva, de liniste. Mai are rost sa zic ca imi place Hrusca? :P

De cand incep colindele sa se cante? Care este randuiala? Se incep repetitiile de la inceputul postului sau de la Sf. Andrei / Sf. Nicolae?

Eu nu pot sa ascult pt ca ma emotioneaza foarte tare.

Colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie, adica pe o perioada de 48 de zile (exact cat dureaza si Postul Pastilor).

Mai multe <<<AICI>>>.

Multumesc, Simply!

Multumim Simply_me pentru articolul recomandat. Aceeasi intrebare ca si Glykys o aveam si eu. Este timp din belsug sa ne bucuram de minunatele colinde.

http://www.youtube.com/watch?v=S2TaQqqfpEk

http://www.youtube.com/watch?v=Zg7dm...feature=relmfu

Iubesc foarte mult un colind batranesc, dar nu reusesc sa-l "talcuiesc":
Doi boieri bătrâniu
Doi boieri bătrâniu, (bis)
Pe cum s-o rugatu,(bis)
Dumnezeu le-o datu(bis)
Casă lângă drumu. (bis)
Lângă casă-i masă, (bis)
Masă gălbioară
Lumina de ceară
Şi-un pom răsăditu
Cu mere de-argintu
Vântu trăgăna,
Merele pt’ica.
Îngeri le strângea,
Şi le trimitea
Pe uşă de rai
La fete de crai.
D-undi măr love,
Masa-mi trântuie,
În cer s’auze. (bis)
Maica le strânge
Şi le trimete
Pi-un şiuţ di-a ie (bis)
La uşă di rai,
La fete di crai,
Drag Domnul din cer (bis)

Cine sunt cei doi batrani? Ma gandeam ca Sfintii Ioachim si Ana, dar..nu prea se potriveste cu restul colindului. Iar masa..masa de altar, fiindca are lumanare de ceara? Il inchipuie pe Mantuitorul? Si restul?
Stie cineva sa-mi spuna? Multumesc

colind bizantin
 

vorbesti serios?

Foarte frumos, Mia! :53::6::53:

Stefan Hrusca
 

Stefan Hrusca:Sfanta Maica

http://www.youtube.com/watch?v=LwlQi...feature=relmfu

Colinde de Craciun Stefan Hrusca si Fuego
 

Colindele isi au originea in vremuri imemoriale. Colindele crestine insa isi au inceputul in cantul ingerilor si pastorilor de langa Betleem.

Un popor care mai colinda este un popor inca viu, un neam ce nu-si uita nu numai vechile traditii, ci mai ales originea sa cereasca, "rudenia" cu Imparatul Cerurilor, pe care a primit-o in dar prin actul dumnezeiesc creator si prin Intruparea lui Dumnezeu Fiul.

Acest adevar al credintei noastre il marturisesc colindele noastre strabune, care ni-L descriu cu sfiala si emotie pe Pruncul Hristos ca Dumnezeu-Om.

Minunat!:25::25::25:

Mai multe colinde in "playlist":



http://www.youtube.com/watch?v=AB2Ng...5372AA&index=1

Colindam , colindam iarna - Paula Seling
 

Viflaime, Viflaime
 

Marian Moise-Copilule cu ochi senini
 

Pr. Marian Marcus - Astazi vin sa-mi plec genunchii