cele 10 porunci
 

Doamne ajuta! Stiu ca la varsta mea nu sunt bine-venita pe forum ortodox,dar alte forumuri nu mi se par potrivite pt ceea ce vreau sa intreb.
Am discutat azi la scoala,respectiv la religie despre cele 10 porunci.D-lul profesor a zis ca unii oameni sunt de parere ca poruncile sunt cat se poate de potrivite si pt prezent,altii sunt de parere ca sunt invechite si nu prea am inteles mare lucru.Bun,ceea ce vreau eu sa va intreb este:voi ce parere aveti?Cum se portivesc poruncile cu ziua de azi in comparatie cu trecutul?Adica in legatura cu prounca 1,inainte existau oameni care credeau si in alti zei dar in ziua de azi mai este la fel(sau aici pot intra si sectele,adica existenta sectelelor incalca prima porunca?)?etc cam asa m-ar interesa pt fiecare porunca un fel de comparatie despre incalcarile ei in trecut si in prezent(pt ca la ora ne-a prezentat foarte sumar si in plus vreau mai multe pareri)

Invatatura crestin ortodoxa
 

Doamne ajuta!Citeste cele scrise:
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nci-80579.html

Parerea mea:
Dumnezeu care ne-a creat pe noi trupuri insufletite stie ce ne vatama sufletul nostru si de aceea ne-a dat cele zece porunci ca sa stim de ce sa ne ferim sa nu ne vatame sufletul.
Tot timpul aceste porunci sunt actuale.
Ce treaba am eu cu cei din alte vremuri care cine stie in ce credeau?
Nu eu voi judeca pe aceia ci Dumnezeu Iisus Hristos.
Sau ce treaba am eu cu cei din secte cum pazesc aceia poruncile lui Dumnezeu eu ar trebui sa vad cum pazesc eu poruncile lui Dumnezeu (ca nu prea le pazesc calumea) ca nu eu voi judeca pe cei din secte ci Dumnezeu Iisus Hristos.

Luminita, in primul rand, ar fi bine sa nu iti mai creezi complexe in legatura cu varsta. Cum adica nu ai varsta pentru a activa intr-un forum crestin-ortodox?! Scrie undeva ca exista o limita de varsta pentru folosirea internetului, a forumului si, mai ales, pentru practicarea credintei ortodoxe?! Dimpotriva, crestin ortodocsi sunt si bebelusii proaspat botezati, si mosnegutii si babutele cu dintii de lana, asa incat eu una consider ca tu te situezi in acest interval ;).
On topic... eu cred asa: ca aceste porunci sunt universal valabile, cu precadere inj ziua de azi. Stii de ce? E adevarat ca, stricto sensu, nu prea mai sunt religii politeiste si prea putini se mai inchina la vaci, maimute si mai stiu eu la ce, treaba lor, ca nu Il cunosc pe Dumnezeul nostru. Insa unii dintre cei care Il cunoatem pe El avem alti dumnezei: il avem pe ZEUL BAN, caruia ne inchinam si pe care il visam zi si noapte, pentru care muncim atatea ore din zi, pentru care am face orice, pentru care ne-am vinde cintea, onoarea si chiar pe Dumnezeul nostru. Apoi, unii il mai avem si pe zeul SOT, pe zeul COPILUL MAMII sau pe zeita FAMILIE ori chiar si pe zeul SEF, pe care ii iubim, onoram, cinstim mai mult decat pe Dumnezeul nostru. Am fi in stare sa ne dam si viata pentru acesti zei, chiar si cu pretul de a-L vinde pe Dumnezeul nostru. Sa stii, Luminita, ca omul e idolatru. Chiar daca nu se inchina la animale si la statui, gaseste el la cine sa se inchine, numai la Dumnezeu deloc sau prea putin. Si foarte putini ne dam seama ca tocmai de la prima porunca ne abatem cel mai tare. Pentru ca ascultam de oricine si de orice, facem ce vrea ala si ala, numai de Dumnezeu nu ascultam deloc sau mai putin.

Numele Domnului il luam in desert injurand, chemandu-L la toate fleacurile si neascultandu-l. Duminica ne aducem aminte de orice altceva, numai de Invierea Domnului nu, pe parinti nu ii cinstim...

In ceea ce proveste ucisul si furatul... eu zic ca nu trebuie luate doar in stricto sensu, cum zic unii: "nu am omorat, nu am furat, nu am dat in cap, ce pacate sa am?" Poti sa ucizi si cu vorba si cu gandul... iar furat nu inseamna doar delapidare de milioane de euro sau furtul unei gaini... mai inseamna, cred eu, si ruperea unei flori din parc si statul la serviciu pana la 3, nu pana la 4, pe motiv ca am muncit destul sau semnat in caiet cum ca ai ajuns de la 8, cand e ora 9. Pentru desfranare stim ca este suficient un gand... si ca desfranare nu inseamna numai sex, ci tot ce este in exces, adica mancare, bautura, somn si altele in EXCES. Iar de ultimele doua porunci, privind marturia mincinoasa si pofta de a avea ce are semenul nu mai zic nimeni, pentru ca este de la sine inteles.

Primele patru reglementeaza relatia noastra cu Dumnezeu, iar ultimele sase, pe cea cu aproapele....

Si iata cum gresesc oamenii impotriva celor 10 porunci, scurt si la obiect:
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nci-82109.html

Sper doar sa iti fie de folos.

Nu vreau sa deturnez topicul dar chiar vroiam sa intreb si eu ceva legat de acest subiect. Unca din porunci suna cam asa:

Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!

Intrebarea mea este, cand a creat D-zeu alti zei? Nu-mi amintesc de un asemenea episod.

Era perioada cand oamenii isi faceau zei,de exemplu un vitel de aur si se inchinau lui sau se inchinau unor zei pagani,precum Bhaal.In cadrul ritualurilor aveau loc inclusiv sacrificii de copii.

Omul si-a creat alti zei, precum vitelul de aur pe care l-a amintit Heaven sau precum zeul BAN pe care l-am amintit eu in postarea trecuta. Acum nu tot ce este creat e musai sa fie creat de Dumnezeu!

cele 10 porunci reprezinta singurul text din Scriptura scris de Dumnezeu cu mana sa
 

Cele 10 porunci Dumnezeu le-a scris pe piatra El insusi cu degetul sau. De ce le-a scris pe piatra? ca sa nu se stearga cumva, sa ramana pt totdeauna. Tine cont ca ele reprezinta singurul text din intreaga Scriptura scris de Dumnezeu cu mana sa. Poruncile au fost date noua ca sa traim ca persoane morale si nu imorale. Gandeste-te ca daca incalci ultimele 6 porunci chiar si legea te condamna, nu poti minti, nu poti fura...etc. Chiar Iisus Hristos a zis: "Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri." Gandeste-te.
a nu avea alt Dumnezeu inseamna sa fii constient ca tot ce ai vine de la EL, Dumnezeul creator, si lui sa-i multumesti, sa nu crezi ca ai avut NOROC. Sa asculti de poruncile sale , nu sa apleci urechea la ce-ti spun altii ca vrea Dumnezeu de la tine ca in acest caz "altii" reprezinta zei pt tine. Daca de ex., vrei sa devii avocat dar nu te intereseaza ca vei minti pentru a-ti mentine serviciul, in acest caz "serviciul" este pt tine un alt dumnezeu pt ca l-ai pus mai presus de ceea ce doreste Dumnezeul adevarat de la tine. Daca tie iti spune constiinta ca nu e bine sa-i minti pe parinti dar tu ii minti pt ca vrei sa obtii cu orice pret ceva, in acest caz acel "ceva" pt care ai mintit i-a locul lui Dumnezeu in viata ta. Sper sa m-am fi exprimat clar si pe intelesul tau.

Referitor la secte, ca sa poti sa-ti dai seama daca incalca prima porunca sau nu, tre sa cunosti crezul lor. Cel mai bine e sa cunosti mai intai Crezul ortodox, sa-l meditezi, nu doar sa-l reciti. Asa vei intelege ce crezi tu insuti si vei fi capabila sa vezi diferenta dintre tine si cei din secta.

Zodiacul este un alt zeu ales de om
 

Horoscopul sau zodiacul supara pe Dumnezeu. In antichitate El a poruncit ca sa fie ucisi toti cititorii in stele. Ce crezi ca ar zice azi despre ei?

Supararea asta l-a apucat inainte sau dupa faza cu magii de la rasarit?

Si Heaven zicea ca oamenii se inchinau acelor zei. Presupun ca asta nu era singura utilitate pentru care oamenii respectivi au facut un vitel de aur de exemplu. Ca sa fie numiti zei nu este suficient ca lumea sa se inchine lor. Asadar, care ar fi fost rolul acestor zei?

pai nu ar trebui sa porunceasca acelasi lucru? cred ca acu ar trebui sa-i dea cu capul de toti peretii pe cei din zilele noastre dar, cand colo, ce sa vezi, astia de ghicesc in stele prospera foarte bine.

,,Porunca noua...''(Ioan 13,34)
 

Creat dupa chipul si asemanarea lui Dzeu,fiecare om este o fiinta unica,irepetabila,o aparitie cum n-a mai fost si cum nu va mai fi alta pe lume,caci fiecare oglindeste in chip unic,personal,pe Creatorul in fiinta sa,fiecare om reflecta o stralucire unica a frumusetii si plinatatii dumnezeiesti.Vedem aceasta uneori pe chipurile nevinovate ale copiilor,pe fetele curatite prin lacrimi ale cuviosilor,pe fetele innoite prin suferinte ale mucenicilor.Prin chipul dumnezeiesc pe care-l poarta,fiecare om ascunde in sine o comoara nepretuita,SUFLETUL sau este mai scump decat toata lumea.Intelegem deci,cat de adanc este acest cuvant al Parintilor:,,Ai vazut un om?Ai vazut pe Dumnezeu!''Aceasta bogatie unica pe care o ascunde fiecare in fiinta sa de obicei este o comoara ascunsa,nestiuta nici de altii si de cele mai multe ori nici de cel ce o are.Ori,singura iubirea este puterea minunata,cheia care deschide adancul din om in care se oglindeste frumusetea dumnezeiasca,care face vizibila frumusetea chipului lui Dzeu din om.Dar acest chip nu este ceva static,ci este dinamic,tinde sa se realizeze in asemanare.

Crestinismul nu e unica religie din lume,mare parte a populatiei din afara Europei au cultul zeilor.Aici nu intra sectantii (banuiesc ca te referi la cultele neo-protestante) care se inchina tot la Dumnezeu.

magii mergeau pe urmele la steaua aceea, nicidecum ghiceau viitorul cum face azi horoscopul.
Horoscopul este vrajitorie, asta am vrut sa evidentiez.

Parca pornisera pe "urmele la steaua aceea" inainte ca Iisus sa se nasca.

Horoscopul vrajitorie? Poate si una si alta sunt inselatorii. Mai departe nu comentez. Taxa pe prostie si nimic mai mult.

Stargand putin de praf acest topic, revin cu o alta intrebare. Cum se face ca zeii creati de oameni faceau minuni?

O simpla parere personala(citat dpdv tehnic)
 

,,Prima poruncă spune: "Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine." De ce începe Decalogul cu această poruncă? La acest punct încercam să-l înţelegem pe Dumnezeu. Acestea sunt legile lui Dumnezeu iar Dumnezeu începe lista poruncilor Sale cu această poruncă. Faptul că El începe aici ne arată că acestei porunci îi este atribuită prioritate, o importanţă supremă. Şi ce spune Dumnezeu? "Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine."

Prezenţa lui Dumnezeu este omniprezentă, este peste tot. Astfel, ceea ce spune Dumnezeu este: "Nu voi tolera alţi dumnezei." Primul principiu al Legii este unul care protejează împotriva oricărei forme de idolatrie. Ceea ce face idolatria este să direcţioneze, în mod greşit, închinarea de la adevăratul Dumnezeu, de la Dumnezeul cel Viu, la un gen de substitut, o zeitate care să uzurpeze locul lui Dumnezeu.

Apostolul Pavel din primul capitol din Romani, afirmă că, încă de la începutul creaţiei, Dumnezeu S-a descoperit pe Sine în mod clar, vizibil, în natură, şi că această descoperire de Sine oferită oricărei făpturi umane, conform cărţii Romani, această descoperire arată puterea Sa veşnică şi dumnezeirea Lui sau puterea Sa veşnică şi divinitatea Lui.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că Apostolul Pavel susţine că în natură, chiar de la început, în fiecare moment al existenţei noastre, noi ne aflăm în faţa unei scene pe care Dumnezeu desfăşoară, înaintea ochilor noştri, o revelaţie a naturii, a caracterului şi a bunătăţii Sale. Noi, creaturi ale Sale, avem această cunoaştere a ceea ce este cu adevărat Dumnezeu şi a ceea ce implică adevărata divinitate, atât din natură, cât şi, ne spune capitolul 2 din Romani, din propria noastră conştiinţă.


Însă Apostolul Pavel merge mai departe, spunând că păcatul universal al umanităţii căzute încearcă să ia această cunoaştere a lui Dumnezeu, prin care Acesta S-a descoperit pe Sine, şi s-o înăbuşe, s-o îngroape şi apoi să schimbe acest adevăr despre Sine, pe care Dumnezeu ni l-a descoperit într-un mod atât de clar, să preschimbe acea cunoaştere, s-o schimbe într-o minciună, cum spune Apostolul Pavel, şi să se închine făpturii în locul Creatorului. Care este, după Apostolul Pavel, păcatul fundamental al rasei umane? Acela că deşi Îl cunosc pe Dumnezeu, deoarece Dumnezeu ni Se descoperă atât de clar, oamenii nu Îl cinstesc ca Dumnezeu, ci sunt idolatri. Chiar la începutul Legii, Dumnezeu dă o poruncă care să apere împotriva celei mai fundamentale tendinţe umane, aceea de a pune un idol în locul adevărului despre Dumnezeu.


Dumnezeu pretinde în mod absolut să fie onorat, glorificat şi venerat în modul în care El porunceşte. Nu în modul pe care îl preferăm noi.


Dacă iese ceva în evidenţă de pe paginile Sfintelor Scripturi, acesta este faptul că Domnul Dumnezeu, care este atotputernic şi care ne-a creat, ne porunceşte să I ne închinăm în conformitate cu Legea Sa şi nu cu propriile noastre dorinţe.Deoarece dacă se lasă după noi, dat fiind tiparul nostru universal de comportament uman, ca fiinţe căzute, nu numai că vom avea tendinţa, dar ne vom şi adânci într-o anume formă de idolatrie.

Problema cu idolatria nu constă neapărat în a face zeităţi din piatră sau lemn, ci că aceasta produce un substitut pentru adevăratul Dumnezeu. Este acea idolatrie în care luăm revelaţia lui Dumnezeu, ne uităm la acele atribute ale lui Dumnezeu pe care le găsim neplăcute, cum ar fi suveranitatea Lui, sfinţenia Lui, dreptatea Lui, mânia Lui, şi spunem: "Nu ne plac aceste atribute. Ne place dragostea lui Dumnezeu, mila lui Dumnezeu, harul lui Dumnezeu." Şi ne construim, astfel, un dumnezeu care este numai dragoste, numai har, numai milă, fără a fi suveran, fără a fi drept, fără a fi sfânt, fără a fi mânios. Cream cu minţile noastre un ,,dumnezeu" care nu este Dumnezeu. Acel dumnezeu este un idol.

Singurul Dumnezeu pe care trebuie să-L venerăm este Dumnezeul care S-a descoperit pe Sine iar adevărata închinare se focalizează asupra întregului sfat al lui Dumnezeu, nu numai asupra unor aspecte izolate ce ţin de Dumnezeu şi cu care ne simţim confortabil."

Luminita, esti binevenita pe acest forum. In legatura cu cele 10 "porunci" trebuie sa stii ca ele sunt atemporale. Nu au fost vreodata noi si nici nu vor fi vreodata vechi. Au fost, sunt si vor fi valabile in veac. De fapt nu sunt porunci. Ele sunt, in esenta, invatatura cea buna. Dumnezeu ne invata, prin ele, cum este bine pentru noi, ca sa fim vii si placuti Lui. Imagineaza-ti ca esti in sala de sport si trebuie sa te urci pe franghie. Profesorul iti spune sa strangi zadravan franghia in timp ce urci. Ei bine, daca nu o strangi asa cum iti spune profesorul, cazi si te lovesti. Asa sunt si cele 10 porunci, sunt invataturi, daca nu le respecti nu te pedepseste nimeni, doar ca vei "cadea" si te vei "lovi", adica vei cadea de la Dumnezeu. Iata, acesta este intelesul.

@scotsman

Am inteles ce zici dar nu inteleg de unde alti zei in contextul BiblicAcolo nu se spune de niciun substitut dar poate intelegi tu mai bine si te cred pe cuvant. Pe scurt, D-zeu le-a facut pe toate si porunceste sa nu avem alti zei. De unde alti zei si cum se face ca acei zei faceau minuni? Daca erau doar un substitut, de ce faceau minuni? Chiar toti zeii care exista/au existat sunt un substitut pentru D-zeu?

Idolatria in contextul biblic inseamna sa confunzi divinitatea cu anumite obiecte sau fenomene- sa le personifici sau sa inventezi o divinitate, aceasta neexistand in realitate.

Referitor la minuni eu le cred pe cele scrise in Sfanta Scriptura.Referitor la alte minuni nu ma pot pronunta,nu pentru ca le-as contesta dar pentru ca nu am suficiente argumente sa ma pronunt.Accept ideea ca Cel de Sus poate face ce doreste si cand doreste fara sa ma intrebe pe mine si prin urmare, este sigur ca a facut,face si va face multe lucruri pe care eu ori nu le stiu,ori nu le inteleg ori nu trebuie sa le inteleg.Diferenta dintre o inteligenta suprema si independenta in raport de o inteligenta limitata si dependenta,din tote punctele de vedere, de prima.Din moment ce A l-a generat pe B si B este parte a lui A>rezulta ca B va cunoaste dar in masura in care A va dori,fie si dpdv al perspectivei. In plus cred cu tarie ca exista false minuni,extrem de reale in aparenta si care nu mai este nevoie sa spun pe cine au drept autor.

Referitor la zeii substitut.Recunosc ca si pe mine m-a preocupt acesta idee destul de mult timp dar depinde de perspectiva din care privesti problema.La nivelul nostru pare o idee extrem de reala.Voi incerca sa-ti argumentez pozitia mea tot cu un episod biblic.De fapt cu doua episoade biblice.

2 scurte precizari:Fiind protestant ma raportez la Sfanta Scriptura(nu doresc o polemica pe acesta tema ci doar imi precizez politicos pozitia) pe principiul Sola Scriptura dar inteles in urmatorul mod:

A).,,Din păcate încă se crede că sola Scriptura înseamnă respingerea Tradiţiei şi a teologiei Părinţilor Bisericii. Situaţia este însă cu totul alta, principiul sola Scriptura nefăcând altceva decât să repoziţioneze sursele de autoritate în teologie.Nimeni nu poate face teologie fără să-şi pună mintea la lucru, deci fără să gândească cel puţin într-o oarecare măsură. Apoi, e nevoie de propria experienţă personală, care poate confirma sau infirma experienţa de viaţă a altora. Mai apoi, cu siguranţă nu în ultimul rând, e nevoie de Scriptură, cel puţin pentru a face teologie creştină.

Potrivit teologiei protestante, raţiunea şi experienţa, care au dus la apariţia scrierilor patristice şi a Tradiţiei Bisericii în urma studierii Scripturii de către teologii creştini, se subordonează Scripturii. Asta înseamnă sola Scriptura, anume că autoritatea finală în teologie este Scriptura, adică Biblia, singura în măsură să judece atât raţiunea, cât şi experienţa personală şi, implicit, tradiţia bisericească. Repet, sola Scriptura se referă exclusiv la faptul că Scriptura este autoritatea finală, NU singura autoritate, în teologie. Respingerea oricărei autorităţi teologice cu excepţia Scripturii este dată nu de principiul sola Scriptura (numai Scriptura, adică numai Scriptura deasupra tuturor celorlalte surse de autoritate teologică), ci de expresia nuda Scriptura (Scriptura dezgolită de orice altă sursă de autoritate), aceasta din urmă fiind folosită de unele dintre grupurile protestante radicale.

Reformatorii au fost extrem de interesaţi de scrierile Părinţilor Bisericii pe care, spre deosebire de operele scolastice, le socoteau mult mai demne de crezare în privinţa interpretării Scripturilor. Iată de ce reformatorii au produs ediţii critice ale multora dintre scrierile Părinţilor Bisericii, mulţi dintre teologii protestanţi fiind interesaţi de tot ce însemna cultura antică. De fapt, după cum bine se ştie, reformatorii, cel puţin cei din prima generaţie, au fost şcoliţi în spiritul umanismului renascentist, al cărui slogan a fost dintotdeauna ad fontes (înapoi la origini, adică la sursele antichităţii greco-latine, printre acestea fiind şi scrierile care alcătuiesc Sfânta Scriptură). Aşadar, reformatorii au fost preocupaţi nu doar de teologia patristică, ci şi de filozofia clasică greacă şi latină. Melanchthon, de pildă, era extrem de preocupat de scrierile lui Seneca, Euripide si Plautus."

B).Intrucat vorbim de lucruri pe care nimeni nu le poate explica complet cu exceptia Celui de Sus trebuie sa-ti marturisesc ca explicatia mea s-ar putea sa te dezamageasca.Explicatia la care as subscrie ar raporta intreaga problema la slabiciunea firii umane.

Explicatia la care subscriu>2 scene in interpretare combinata:


1).Exodul 20:18-19: ,,Şi tot poporul a auzit fulgerele şi tunetele şi sunetul trâmbiţelor, şi a văzut muntele fumegând; şi văzând, tot poporul s-a dat înapoi şi a stat departe, temându-se. Apoi a zis către Moise: "Vorbeşte tu cu noi şi vom asculta, dar Dumnezeu să nu grăiască cu noi, ca să nu murim".

,,Atunci când Dumnezeu a dat Legea Sa la Muntele Sinai a coborât din ceruri în mijlocul acelui nor gros, cu tunete şi fulgere. Momentul în care Dumnezeu a coborât pe vârful Muntelui Sinai şi l-a chemat numai pe Moise să urce în prezenţa Sa imediată pentru a primi Legea este un moment dramatic în istoria umanităţii. Apoi poporul, după ce a auzit Legea, după ce a văzut de departe fulgerele, a auzit tunetele şi a văzut acel nor coborând pe munte, a venit la Moise şi i-a spus: "Moise, vorbeşte tu cu noi şi vom asculta. Dar, orice ai face, să nu-L mai laşi pe Dumnezeu să ne vorbească, pentru că vom muri."

Astfel, poporul a păstrat o distanţă între el şi prezenţa reală a lui Dumnezeu.Acel moment nu a fost unul singular în istoria umanităţii. Este ceva ce se află în natura noastră căzută. Preferăm să ascultăm mai mult de oameni decât de Dumnezeu. Nu dorim să intrăm prea aproape în prezenţa lui Dumnezeu, deoarece a intra în prezenţa imediată a lui Dumnezeu înseamnă a intra în acel loc al spaimei sfinte în care creatura tremură şi se teme pentru propria-i viaţă. "

2).Exodul 32:15-19: ,,După aceea Moise, întorcându-se; s-a pogorât din munte, cu cele două table ale legii în mână, scrise pe amândouă părţile lor - pe o parte şi pe alta erau scrise.Tablele acestea erau lucrul lui Dumnezeu şi scrierea era scrierea lui Dumnezeu, săpată pe table. Atunci, auzind Iosua glasul poporului răsunând, a zis către Moise: "În tabără se aud strigăte de război". Iar Moise a zis: "Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruiţi; ci eu aud glas de oameni beti".Iar după ce s-a apropiat de tabără, el a văzut viţelul şi jocurile şi, aprinzându-se de mânie, a aruncat din mâinile sale cele două table şi le-a sfărâmat sub munte."

,,Sunetul cântării pe care Moise şi Iosua l-au auzit venind de departe era atât de vesel, atât de strident, atât de entuziast încât a fost confundat cu sunetele produse de război. Ceea ce au auzit Moise şi Iosua de la distanţă a fost, după cum s-a văzut, cel mai bine reprezentat serviciu de închinare din istoria planetei, în care fiecare individ din tabăra lui Israel a venit să se închine. Corul cânta cu foarte mare entuziasm, întreaga adunare cânta cu aşa entuziasm iar muzica pe care o cântau era atât de populară, încât fiecare a luat parte.Nu numai asta, ci în acel serviciu de închinare se şi dansa.Şi fiecare participa.Au venit cu toţii să se închine viţelului de aur. Aceasta este relatarea biblică despre degenerarea totală în idolatrie a lui Israel.

În timp ce Dumnezeu Însuşi a coborât pentru a-Şi descoperi Legea lui Moise, poporul dorea cu totul altceva. Ei nu-L doreau pe adevăratul Dumnezeu.

Ei vroiau să venereze ceea ce era relevant şi ce avea sens pentru ei. Ei doreau o închinare care să semene cu cea a popoarelor din jurul lor, una care să se integreze în cultura lor, care să-i aducă pe oameni la închinare şi care să-i stimuleze pe oameni. Şi chiar au găsit acest gen de închinare. Au găsit un mod de închinare la care au participat cu toţii. Însă a fost un mod de închinare cu desăvârşire blasfemator şi complet opus primelor două porunci pe care Dumnezeu tocmai li le dăduse. Şi în timp ce Moise coboară ţinând în mâini tablele de piatră, acolo jos ei au un alt dumnezeu în afară de Dumnezeu. Sunt acolo, cu chipul lor cioplit. Sunt acolo închinându-se în chip fals şi blasfemator. "

Asadar asta cred.Nu dorim să intrăm prea aproape în prezenţa lui Dumnezeu si vrem sa veneram ce are sens pentru noi,in interpretarea nostra meschina.Din acesta cauza istoria a fost populata de o serie de falsi zei,false interpretari si motiv de idolatrie si pacat.

Ar ramine intrebarea: pai ce vina aveau aceia? Dumnezeu lor nu le spuse nimic,de unde sa stie. Aici as invoca 2 argumente> cartea ,,Crestinismul redus la esente"a lui CS Lewis si argumentarea Parintelui Cleopa de aici.Din lipsa de spatiu si timp,cu riscul ca te-am plictisit crancen,atat pot eu sa-ti explic Ai2.Sunt oameni luminati pe lumea asta sau daca nu mai sunt ei au ramas scrierile lor.In fata mintii lor luminate de Cel de Sus,a explicatiilor lor pline de intelepciune,subsemnatul se da cu respect la o parte.

Cel de Sus sa fie alaturi de tine

Eu ma refeream la zeii care nu au legatura cu crestinismul. De exemplu zeii egipteni(ca tot povesteai de Moise). De ce acei zei faceau minuni? Inteleg argumentul ca ar fi fost un substitut dar de ce functionau?

Eu stiu de urmatoarele realizari,cu adevarat,,minuni", dar dpdv al arhitecturii, referitor la egipteni: Templul Reginei Hatshepsut, Complexul de temple de la Karnak,Templul lui Ramses al II de la Abu Simbel,Sfinxul,Marea Piramida de la Gizeh.Admir inteligenta,cu mult peste vremea lor,a celor care au reusit asa ceva dar nu ma inclin in fata unei piramide.

Minunile lor vs Puterea Domnului o gasesti,ai ghicit,in Biblie,in Exodul.Eu cred in Cuvantul Domnului,adica in cele scrise in Biblie,altii poate cred in zeul Ra dar sa-ti spun ceva:exista o variabila:viata si o constanta:moartea.La final aflam raspunsul,asta este o certitudine pentru cine doreste sa creada altceva sau sa nu creada in nimic altceva.Distanta dintre ele este timpul pe care il ai la dispozitie sa crezi in ce vrei si sa faci ce vrei.Dupa aceea vom vedea toti adevarul.Ai2>GTG>scuze omule,sper sa mai isi spuna si alti colegi de forum parerea.

Ma bag si eu in discutie, daca nu-i cu suparare.

ai2, doctrina crestina invata despre existenta unei intregi lumi supra-materiale, sau spirituale, daca vrei.

Despre cel putin o parte din aceasta lume avem la cunostinta prin Scriptura si Traditie - vezi ingerii si demonii.

De asemenea, te rog sa observi ca atat in VT cat si in NT si in crestinism in general este interzisa vrajitoria, necromantia si alte asemenea manifestari oculte.

Din insasi interzicerea lor putem infera existenta lor obiectiva - vrajitoria, necromantia, sau alte modalitati de a uza ilicit de anumite aspecte ale lumii spirituale si de a lua legatura cu entitati existente in aceasta lume spirituala sunt reale.

Plecand de la aceasta premisa, este lesne de inteles ca o asemenea entitate (sa-i zicem demon), manifestandu-se in raport cu niste egipteni, sau mayasi sau mai stiu eu ce, va primi apelativul de "zeu".

Acesta poate fi un posibil raspuns la intrebarea ta.

Trebuie insa facuta distinctia intre "zei" si Dumnezeu. In raport cu o furnica, si eu sunt zeu. Dar nu sunt Dumnezeu.

Inca un indreptar. Mai spre finalul paginii se gasesc si pacatele impotriva celor 10 porunci. http://www.parohiamacin4.org/ghid_spovedanie.htm

Ai vazut tu sa se supere cineva aici pe forumul crestin ORTODOX???
Entitatile reale de care mentionezi nu au produs nici macar o dovada a existentei lor. Exista in schimb explicatii psihologice pentru "realitatea" vrajitoriei.
De ce nu evrei?!
Corect, dar porunca vine de la D-zeu iar confuzia pe care o argumentezi nu-si are locul in "discursul" divinitatii care le stie pe toate.
Si uite asa ajungem la ideea ca orice "supra" poate sa para zeu desi nu e.
Interesant cum crestinii cu tastatura lor au afirmat ca oamenii au inventat zei care erau capabili de minuni. Foarte interesant! Evident nu este si cazul zeului crestin, cel mai adevarat dintre zei.

Corect! Dar, as mai adauga ceva ... Traim in zilele de azi o forma mai subtila de idolatrie. Sigur, nimeni nu se mai inchina fenomenelor, multe lucruri sunt intelese de oameni, misticismul nu mai are aceeasi putere ca inainte.

Haideti insa, sa ne uitam putin la vietile noastre. Ce se afla in locul lui Dumnezeu in viata crestinului de azi?

Sunt crestini care traiesc cu credinta ca banii vor putea rezolva toate lucrurile. Nu spun ca este rau sa ai bani, dimpotriva, este o binecuvantare pe care Domnul o revarsa asupra copiilor Sai. Dar, in prea multe inimi ei sunt pe primul loc. Au o problema, merg la pusculita ... Au un plan, merg la pusculita ... Ei cred "Da, Dumnezeu exista, Isus este Mantuitorul meu, dar ... banii mei ma vor scoate din orice situatie". Aceasta atitudine este idolatrie. La fel s-a comportat tanarul din evanghelii, cand i-a spus lui Isus ca vrea si el viata vesnica. Cand Isus i-a cerut sa vanda tot si sa dea saracilor, a vrut de fapt sa-i verifice inima. Tanarul insa idolatriza banii si ii iubea mai mult decat viata vesnica ...

Unii dintre noi avem mai multa incredere in oameni decat in Dumnezeu. Sigur, este bine sa tii cont de sfaturi, de indrumari dar ... ce facem atunci cand trecem printr-o situatie in care avem nevie de calauzire? Poate ca cel mai intelept lucru ar fi, inainte de a vorbi cu oricine altcineva, sa ne rugam si sa-i incredintam Domnului intreaga problema si nevoia de calauzire.

Masina, meciurile de fotbal, salonul de coafura, hainele scumpe si atat de multe alte lucruri care se afla in centrul preocuparilor noastre, toate pot lua imaginea unor idoli inaintea carora ne inchinam ...

Chiar si familia, sotul, sotia, copiii ... daca ei sunt mai importanti decat Dumnezeu in viata mea, sunt tot subiecte de idolatrie.

Si chiar si biserica poate fi un idol. Daca ea conteaza, pentru mine mai mult decat conteaza Dumnezeu, ma inchin unui idol. Daca ies in lume si, in loc sa-i spun celui care Il cauta pe Dumnezeu "Dumnezeu te iubeste, si-a dat Fiul jertfa pentru viata ta, El te primeste exact asa cum esti si vrea sa petreaca vesnicia cu tine" ii spun "vino la biserica mea (oricare ar fi ea) ca acolo si numai acolo iti vei gasi mantuirea" - comit din nou un act de idolatrie.

Daca ma duc sa-mi fac o harta astrologica, pentru a-mi vedea destinul - am incredere mai multa in asezarea planetelor decat in planul pe care Dumnezeu il are pentru viata mea. Daca stau si o ascult pe Urania si predictiile ei pentru saptamana mea de viata care va urma, ma inchin Uraniei si cunoasterii sale si nu am incredere in faptul ca ceea ce are Dumnezeu pus deoparte pentru mine pleaca din grija si iubirea Lui.

Si da, mai pot fi si eu centrul vietii mele. Atunci cand traiesc cu convingerea ca lumea se invarte in jurul meu, cand traiesc convinsa fiind ca eu pot face tot si pot rezolva tot si stiu tot si nu am nevoie de indrumare, de calauzire ... cand am convingerea ca deciziile mele sunt cele mai intelepte ... cand nu depimd total si nu ma sprijin pe Dumnezeu si calauzirea Lui ... am facut din mine un idol...

Si lista ar putea continua.
Eu cred ca suntem oricum idolatrii, atata timp cat centrul vietii noastre este altul decat Dumnezeu, atata timp cate ne incredintam viata, fiecare zi a vietii noastre, altcuiva - oricine si orice ar fi - decat lui Dumnezeu. Numai in situatia in care Dumnezeu este cu adevarat sursa vietii noastre, si asta nu la nivel de teorie ci practic, de abia atunci putem spune ca respectam porunca...

Esti binevenita la orice varsta!
 

Cum sa nu fie actuale cele 10 porunci?
Sa le luam pe rand, o sa ma ierti, dar scriu pe scurt, ca nu pot sta mai mult timp azi:
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
Cate secte ciudate nu au aparut? Chiar si la noi, dupa 1989 au patruns fara opreliste tot soiul de culte, ciudate, unele chiar satanice.

2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
Da, cata lume nu venereaza vedete, VIP-uri, sunt fani cica, innebuniti dupa cate o persoana oarecare, din lumea muzicii, filmului, etc. Un exemplu facil, mai sunt si altele mai profunde.

3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
Cand ar putea fi neactuala aceasta porunca? Niciodata!

4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
Cata lume isi mai aduce aminte ca Duminica trebuie sa mergem la Sf Liturghie sa multumim pentru ceea ce ne-a dat Dumnezeu si sa-L rugam sa ne ajute in fiecare zi a vietii noastre? Lumea merge la piata, sa vanda sau sa cumpere, face curatenie, merg la pic-nic, merg la cluburi, sau muncesc pe camp, atunci cand la biserica suna clopotele sa ne adune la sfanta slujba.

5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
Cati copii nu uita de parintii lor? Cati copii vorbesc urat cu parintii lor? Cati mai asculta de parinti?

6. Sa nu ucizi.
Cand ar putea fi perimata aceasta porunca? Niciodata

7. Sa nu fii desfranat.
Desfranarea poate fi de mai multe feluri. Inclusiv vizuala. Cate filme nepotrivite, emisiuni desantate nu sunt difuzate zilnic la TV? Cate fete nu umbla cu sanii la vedere, cu buricul sau chilotii iesiti din pantaloni? Cati baieti nu fac asemenea lor? Si multe alte asemenea...

8. Sa nu furi.
Nici macar pentru a manca. Si atunci trebuie sa ceri.
Ia uite unde a ajuns tara noastra dupa 20 de ani de furaciune.

9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
E minciuna, care se spune atat de usor....... E neactuala porunca? N-as crede.

10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.
Sa te multumesti cu ceea ce esti tu, cu ceea ce ai, daca vrei mai mult fa eforturi, nu-l pizmui pe cel de langa tine. Lasa-l, cine poate sti daca e spre binele lui sa fie mai bogat, mai sus-pus, etc....?


Am incercat sa scriu cat mai scurt pentru ca nu am timp
Cele 10 porunci sunt mai de actualitate ca nicicand. Iar la noi in tara, poate mai mult ca oriunde. Daca, in scurta si naiva democratie cladita atat de subred, toti cei care au detinut o functie de raspundere la carma tarii si-ar fi adus aminte de aceste 10 porunci, altfel am fi azi.
Si nu doar cei care sunt pusi in frunte, si ceilalti, toti ar trebui sa-si aminteasca mereu cuvantul Domnului, noi, fiecare dintre noi, la locul nostru de munca, intre vecini, la scola, in autobuz (rar mai vad pe cineva sa cedeze locul in autobuz!).
Dar cei din frunte, mai abitir decat toti, ca de aia si-au luat raspunderea.

asa este.

Hristos este chipul Tatalui:
"Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura. " (Coloseni 1,15)

Hristos "Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui " (Evrei 1,3)

Hristos Iisus trebuie cinstit intocmai cu Tatal, chiar si dupa intrupare (cand devine si om adevarat cu trup si suflet). Desi dupa intrupare Fiul are trup (materie) El continua sa fie chip al Tatalui si una cu Tatal (Ioan 10,30), trupul sau material (si bineinteles sufletul omenesc) fiind indumnezeit(e).
"Ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul nu cinsteşte pe Tatăl care L-a trimis. " Ioan 5,23
"Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. " Ioan 15,23

Astfel in Hristos, cu ochii fizici si cu inima si cu mintea, noi vedem pe Tatal:
"Cel ce M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl." Ioan 14,9
intrucat Tatal si Fiul au o singura lucrare (Ioan 5,19)

„Odinioara Dumnezeu, cel netrupesc si fara forma, nu se reprezinta nicidecum in icoana. Dar acum, dupa ce s-a aratat in trup si cu oamenii a petrecut, infatisez in icoana ceea ce este vazut al lui Dumnezeu”, ne spune Sf. Ioan Damaschinul.(Cuv.I.despre icoane)

Prin cinstirea icoanei (fie ca reprezinta pe Hristos, sau Maica Domnului sau vre un sfant al lui Hristos) nu se cinsteste nicidecum materia, ci se cinsteste Hristos.
Sfantul Ioan Damaschin raspunde in acest sens: „Nu ador materia, ci pe Creatorul materiei, Care a devenit materie de dragul meu, Care a vroit sa locuiascain materie si Care, prin cele materiale, mi-a dus mantuirea”...

Oricat de dur ar putea sa sa fie pentru linistea amagitoare a constiintei noastre,si eu subscriu la acest punct de vedere.Nu exista jumatati de masura.Noi le creem pentru ca suntem incapabili in esenta si avem nevoie si de un drum mai usor.In Evanghelia dupa Matei 28:18-20 se spune:

,,Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ.Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin."

Se repeta de 4 ori cuvantul tot/toate:toata puterea,toate neamurile,toate poruncile,in toate zilele.Observati vreun standard mai mic decat ,,absolut tot"?Eu nu.Oricine urmeaza acesta cale Mantuitorul il asigura:

,,Oile Mele ascultă de glasul Meu şi Eu le cunosc pe ele, şi ele vin după Mine.Şi Eu le dau viaţă veşnică şi nu vor pieri în veac, şi din mâna Mea nimeni nu le va răpi."(Ioan 10:27-28)

Intrebarea este de ce anume asculta ,,oile"de sunt capabile de o asemenea traire? Vechiul Testament ne arata despre ce este vorba:efectul chemarii divine: ,,Asa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui."(Isaia 55:11)

Orcine citeste Sfanta Scriptura,fie si la modul superficial,va observa ceva fara putinta de tagada:metodele Celui de Sus nu sunt precum ale noastre.Gandurile Lui nu sunt precum ale noastre iar solicitarile Lui cu siguranta sunt diferite de ce ne asteptam noi,in comoditatea noastra.

Cand Mantuitorul i-a chemat pe Simon Petru si pe Andrei le-a spus:,,Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. "(Matei 4:19).Nu le-a zis ,,Veniti"asta ar fi fost o invitatie pe stilul ,,Veniti,vedeti,
poate o sa va placa,alegeti ce va place". Nu a spus asta.Nu a fost o invitatie ci o chemare.Veniti dupa Mine.Urmati calea Mea.Nu alta.Nu a spus ca va fi usor.In esenta este teribil de greu sa-L urmezi pe Hristos cat timp nu intelegi exact ceea ce iti cere Hristos.S-ar putea ca toata lumea sa fie impotriva ta si s-ar putea sa fii chinuit pina in ultima secunda a vietii tale.Adevarul este ca pe foarte multi ne sperie cumplit acest gand,al unei chemari totale si radicale.Dar in esenta asa este pentru ca asa a fost Cel care a propovaduit-o.

Noi avem o Credinta cu jumatati de masura.Puteti vedea acest lucru cu ochiul liber.Doar sa fim sinceri cu noi.Cineva spunea:

,,Dorinţe neîmplinite. Oamenii trăiesc cu ele. Singura problemă e că cei mai mulţi dintre ei nu doresc să trăiască aşa. Se spune mereu,,Fă tot ce poţi ca să-ţi satisfaci dorinţele. Şi fă-o cât poţi de repede. Nu pierde vremea. Ai o singură viaţă. Trăieşte pentru ziua de azi. Ia tot ce poţi din ea." Aşa procedează lumea noastră. Flămânzeşte şi însetează după orice în afară de neprihănire. Astfel descoperă păcatul şi, odată cu acesta, frustrarea pe care o aduce. De aceea lumea e un loc atât de nenorocit. De aceea atât de mulţi creştini sunt uneori atât de nefericiţi. Noi nu flămânzim şi nu însetăm după neprihănire. Suntem flămânzi şi însetaţi după lucrurile lumii.Unde vom găsi oare în lumea aceasta un loc unde oamenii să poată trăi astfel? Vedeţi, nu e vorba de o lume indiferentă. E o lume ostilă, păcătoasă, crudă, lacomă. E o lume care trăieşte pentru sine."

Impotriva acestei lumi Hristos a spus:Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, căci scris este: "Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti" cand satana de fapt asta ii oferea cand a spus ,,Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie."(Matei 4:9-10)

Problema multora dintre noi este ca suntem prea mult in acesta lume si prea putin in Hristos.Sanctiunea,oricat ne-ar inspaimanta este dura:,,Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? "(Matei 16:26).

Acum intrebarea mea:oricat de dur vi s-ar parea,oricat de inspaimantator ar fi,cat de greu sau de imposibil ar suna,dvs,toti cei care citit aceste randuri,cand va analizati viata pin acum si comparati cu ce v-a cerut Hristos...puteti spune ca IL urmati? Nu pentru ca este o optiune ci pentru ca este singura cale.EL a spus asta.Pe mine,raspunsul la analiza mea,ma sperie de-a dreptul.

Suntem toti constienti de faptul ca putem muri in orice moment?E bine daca intelegem asta.,,Maine"s-ar putea sa fie prea tarziu.Asta nu trebuie sa te faca sa cazi din credinta ci doar sa constientizezi ce trebuie sa faci in primul rand,s-ar putea sa nu stai prea mult prin lumea asta.Fiecare zi conteza.De ce credeti ca anumiti pustnici sau duhovnici ortodocsi dormeau cu sicriul in chilie?Tocmai din acest motiv.Sa nu uite ce poate veni si ce este important.

Poate ca dvs dormiti mai linistit.Eu nu reusesc asta.