* post *
 

Duminica este Sf. Ioan Botezătorul si din cate am inteles se tine post negru, as dori sa stiu ce presupune acesta. Nu trebuie mancat nimic? doar sa bem apa?! si cat timp, de la ora 12am la 12am?

Din cate stiu nu se tine post negru, dar este zi de post. Postul Negru inseamna Fara mancare/apa de la ora 00.00 Pana la ora 00.00 a 2-a zi. Dar acesta nu se tine decat cu acordul parintelui duhovnic altfel se poate tine degeaba, caci nu este binecuvantat. In functie de starea dumneavoastra duhovniceasca parintele va va indruma spre post negru/aspru sau normal. Doamne Ajuta!

asa tin minte ca a spus in biserica preotul duminica trecuta ca se tine post negru... imi pare rau ca nu mai retin exact!

multumesc pt raspuns

Doamne Ajuta!

Cand cade in timpul saptamanii, este zi de post aspru (fara vin si ulei).
Dar cand cade sambata sau duminica este post cu uiel si vin.
Regula calugareasca este ca in zilele de post sa nu se manance pana la pranz (sau pana la ora vecerniei, pe la 3) = ajunare, dar ajunarea nu se face sambata si duminica.

La noi este hramul Bisericii,si se face masa in curte dupa Liturghie!

Intotdeauna 29 august e zi de post negru.

Doamne ajuta.

Nu atunci cand este sambata szau duminica. Ajunarea in aceste zile este exclusa, chiar prin canoane apostolice.

Asa este. Fani71 are dreptate. :)

sa inteleg ca este absolut exclusa varianta cu post negru ?

Se poate tine dar cu acordul duhovnicului altfel se poate sa nu fie bine primit.

De pe site-ul Patriarhiei Romane:

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită în fiecare an la 29 august când se ţine post, în popor fiind numită Sântion de toamnă.

http://www.basilica.ro/ro/stiri/bise...tezatorul.html.

Uitati-va pe calendarul siteului unde scrie clar post negru.Iar cine merge duminica la biserica primeste binecuvantare de la preoti impreuna cu toti enoriasii din biserica care participa la Sfanta Liturghie.Preotul se roaga sa primeasca Dumnezeu jertfa noastra,fiecare stie ce posibilitati are si daca doreste sa tina post negru,dar binecuvantarea o primim toti.Doamne ajuta!

Si eu am o curiozitate. Se tot vorbeste despre obiceiuri si traditii la Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul si ma intreb, nu cumva sunt doar niste superstitii sau trebuiesc respectate?


Iata cateva exemple gasite pe net:


"În această zi nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna, nu se mănâncă varză, căci Sfântului Ioan de şapte ori i-au tăiat capul pe varză şi iar a înviat, ne spune tradiţia. Nu e bine să se mănânce fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii.Se posteşte, dar nu se mănâncă poamă roşie şi curechi roş, nici fiertură. Unii mănâncă numai struguri sau ajunează. Nu se mănâncă din blid sau tipsie. Oamenii împart mere, pere, castraveţi."

In ,,Invatatura de credinta ortodoxa´´, Iasi 2000, scrie: ,,Ziua Taierii capului Sf. Ioan Botezatorul ( 29 august), zi de post si plangere pentru cel ce a fost cel mai zelos propovaduitor si implinitor al postului si al pocaintei ( dezlegare la untdelemn si vin´´
In plus, in lucrarea mai sus mentionata scrie ca din cele 3 zile de post de o zi de peste an, doar ajunul Bobotezei e zi de ajun( post negru).
Inaltarea Sfintei Cruci are de asemenea dezlegare la untdelemn si vin.

De ce postim la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul?
 

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul din 29 august are o rânduială mai specială, deosebită de a multor alte sărbători din cursul anului bisericesc, în ceea ce priveşte rânduiala mesei din ziua sărbătorii. În general, sărbătorile sfinţilor de peste an sunt zile de bucurie pentru creştini şi de mulţumire adusă lui Dumnezeu că au dobândit un nou mijlocitor în cer pentru sufletul lor. Tocmai în sensul acesta, bucuria sărbătorii se exprimă şi în ceea ce creştinii consumă la masă, fiind dezlegare la toate bucatele, excepţie făcând zilele de miercuri şi vineri sau posturile mari de peste an, dacă sărbătorile sfinţilor cad în aceste zile sau perioade liturgice.

Cu toate acestea, două sărbători din cursul anului liturgic au o rânduială specială de postire, în ziua prăznuirii lor. Acestea sunt: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul şi Praznicul Înălţării Sfintei Cruci, fiind zile cu postire, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, care în acest an cade în zi de duminică, are următoarea rânduială de postire, menţionată în Mineiul lunii August, la indicaţiile tipiconale pentru ziua de 29: "Tipicul postului la tăierea cinstitului cap al Înaintemergătorului este aşezat de Sfinţii Părinţi cei de demult… Se cuvine în această zi a ne înfrâna cu post, în cinstea Proorocului ce a pătimit pentru adevăr şi a propovăduit pe Domnul şi celor din iad… Se face dezlegare numai la untdelemn şi la celelalte roduri din feluri de poame şi seminţe şi câte un pahar de vin, cu măsură, întru slava lui Dumnezeu…". În continuare, se explică în Minei şi motivul pentru care a fost rânduit un astfel de post: "… în tot chipul se cuvine să fim noi în această zi cu întristare şi mâhnire, şi nu a avea plăcerea pântecelui, pentru viaţa cea înfrânată a sfântului şi pentru vărsarea lui de sânge, cea prin necurată ucidere de către Irod. Căci capul Înaintemergătorului a fost tăiat la ospăţ datorită jocurilor desfrânatei dansatoare şi datorită îmbuibării pântecelui şi junghierii şi vărsării de sânge de diferite vietăţi; iar nouă nu se cuvine a mânca nici una din aceste vietăţi… ca să nu ne arătăm a urma îmbuibărilor lui Irod. Căci cum vom putea cinsti slăvita tăiere a Botezătorului, dacă mâncăm carne sau alte feluri de mâncări scumpe? Pentru că el a vieţuit în pustie, unde nu numai roduri de poame sau alte legume, ci nici apă, nici iarbă nu era. Şi este dovedit că nici pâine nu mânca, nici masă nu avea. Vin să bem? Însă el niciodată n-a gustat vin, nici alte băuturi lumeşti… Pentru aceasta, fraţilor, cu sârguinţă să cinstim ziua aceasta, cu rugăciuni şi cu post petrecând în întreaga înţelepciune şi fugind de obiceiul cel prea rău al beţiei". Explicaţiile din Minei se încheie astfel: "Dacă cineva va fi ţinut de necredinţă şi nu va păzi această hotărâre…, unul ca acela, grele şi vătămătoare întâmplări va pătimi. Iar pe cei ce săvârşesc această nevoinţă a postului, Doamne, binecuvintează-i şi cu rugăciunile Sfântului Înaintemergătorului Tău povăţuieşte-i" (Minei pe August, pp. 344-345).
Sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole;...tezatorul.html

la sarbatoarea Taierii capului e post aspru doar adica mancare fara untdelemn si ajunare ,fie pana seara fie dupa dezlegarea duhovnicului pana la amiaza sa nu uitam ca nu toata lumea e in stare sa duca asa ceva mai ales daca lucreaza 8 12 ore si servici greu postul negru inseamna sa nu mananci nimic si in unele locuri se tine in saptamana mare de vinerea mare sambata mare pana dupa sf liturghie de inviere

Astea chiar sunt superstitii babesti. Daca poti tine post, tine cu draga inima! Doamne ajuta!

Au noroc că nu sunt preot. Că dacă mă preoţeam şi auzeam aşa ceva, primeau canon să scrie în caieţel de 100 de ori porunca I şi cu litere îngroşate: "Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!".

Post, rugaciune si milostenie pentru sarbatoarea - Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul.

pana la urma am aflat, se tine post negru doar de cine poate! cei carora sanatatea nu le permite sa il tina normal-asa a recomandat preotul la biserica la care am fost

Frumoasa si utila postare!
La noi la Biserica e hram,si se face masa pentru toti enoriasii care participa la Liturghie!

Gheronul Cleopa este inca viu !
 

In general, despre orice lucru se poate spune ca cine poate il face cine nu vorbeste despre el . Tot asa si despre post , dar macar daca s-ar opri aici ca postul a fost intors pe toate partile de catre mai toti .
Eu am intrat pt. a combate un sofism , si-anume acela cu care ne scuzam si ne binecuvintam noi la dracii si la abjurare cum ca postul , ca si alte nevointe , se fac dupa putere . Ei na, si daca nu mai poti sau esti bolnav, gata , esti dezlegat ? Chiar asa simplu este, sa nu te nevoiesti cu mai nimic si sa fi binecuvintat ?
In primul rind , si la asta am mai atras atentia, ca omul poate f. mult , vede fiecare cit poate atunci cind ii pune D.zeu in circa sa duca , sa patimeasca . Asa ca daca s-ar infrina cu adevarat dupa puterea sa ar trebui sa fim mult mai multi postitori invederati .
In al doilea rind aduc in amintire vorbele gheronului Cleopa despre deslegarea de la post pt. cei bolnavi : se desleaga de la post acel bolnav care este atit de bolnav incit nu poate sa se intoarca singur de pe o parte pe alta si trebuie sa-l intoarca altii .
Cele mai multe dintre bolile noastre sunt fandoseli si sofisme cu care ne impaunam spre osinda noastra . Nimeni nu spune sa fi postitor precum arhi renumnitul si de D.zeu iubitul Sf. Vasile cel Mare ori acum in contemporaneitate precum parintii atoniti Iosif isihastul, Paisie aghioritul , Cosma etolianul, Iosif Vatopedinul care in ciuda starii de sanatate precara in care au ajuns nu s-au sfiit sa posteasca cu tarie . Diferenta dintre ei si noi este insa ca isi doreau cu adevarat sa fie cu Hristos iar noi ne dorim sa fim doar ... cum vrem noi ! Si astfel ne facem ca postim, de la postul catolic (fierbem carnea , o scoatem din mincare si noi mincam mincarea fara carne crezind ca ne nevoim cu tarie) pina la cel mozarican (ne infrinam riguros de la bucate dar ne desfatam la pacate !) cit si celelalte variante individuale prin care sfirsim smintindu-ne si crezind ca suntem cineva ca am postit . Postul este pt. fiecare , un beneficiu strict individual, prin care reusim sa domolim sau sa desradacinam patimile . Cu cit postim mai tare cu atit ne despatimim mai bine , cu cit postim mai des cu atit mai multe patimi curatim !
Tot deslegindu-ne pe diverse motive ajungem sa mirosim , ca sa folosesc un eufemism, de patimi atit de mult incit nu me mai suporta nimeni prin preajma !

Ce bine ar fi daca ne-am mai folosii mintea in loc sa tot citam!
 

Ca atare cel cu diabet (care apare ca sanatos tun) nici vorba de vreo dezlegare!!:24:

Pt. cel cu diabet , infrinarea , postul, este binecuvintare si nu cazna . aproape ca nu este bola in care sa nu se recomande regimul igienodietetic si care in proportie de 80% este identic cu postul . Sunt cu dumiumul calugari diabetici si care postesc exemplar . Tocmai postul, retinerea si infrinarea de la multe il pune pe picioare pe diabetic . Ai intilnit dumneata frate scris sau povestit ca pe undeva cum ca postul l-ar distruge pe om , l-ar chinui, l-ar baga in tot felul de carente sau ca l-ar demineraliza sau D.zeu mai stie ce ? Postul este recomandat ca si leac , ca mare leac pt. multe lucruri care se numesc patimi si nu numai. Crezi ca daca ai spus diabet ai spus al doilea razboi mondial ? Ma faci sa repet , ce a spus gheronul Cleopa ? Ia pune mina pe toate cartile sale , macar din curiozitate sau din dorinta de a pune la punct unul ca mine daca din dorinta de zidire sufleteasca nu , si citeste cu sirg si precum vei citi asa sa incepui sa faci si tu spre folosul duhovnicesc ? Sau poate nu te intereseaza ,,asata" ci doar ... discutiile !

Frate Zaharia, bmd vorbeste ca unul ce are diabet si totusi posteste. A fost ironic, nu te supara. Sta in firea lui..
Cat despre plangerea noastra (a celor bolnaviciosi)..am eu o vorba. Stie Stapana pe fiecare. Nu trebuie generalizat. Poate ca azi sunt slaba si spun: m-am saturat! Dar vezi, tu stii doar ziua de azi..nu si ziua de maine. Omul e slab. Dar prin cadere se ridica. Nu trebuie dispretuit omul slab. Nici cel bolnav. Nici macar cel care incearca sa "insele pe Hristos"...oferindu-si dezlegari "binecuvantate". Suntem oameni simpli, nu sfinti. Slabi si plini de patimi..

Imi aduc aminte de mama mea saraca (Dumnezeu sa o ierte) cu cat era mai bolnava cu atat mai mult radea. d\De aceea multi au ramas muti de uimre cand a murit. Era ca un mar frumos pe dinafara iar pe dinauntru putred de boala. Nu e relevant aspectul..si tu stii bine asta. Doar esti medic.:1:

Intotdeauna imi face bine sa te citesc, draga Jenica..
Asa este, Dumnezeu ne stie pe fiecare cat si ce facem si daca nu respectam toarte regulile de post din lene sau slabiciune sau din alte motive (cele binecuvantate). Si fiecare dupa puteri; pe care tot Dumnezeu le stie.

Aici era vorba insa de intrebarea despre postul negru de 29 august.
Eu stiu ca duminica nu se tine post negru. Nici macar in Postul mare, pentru cei care postesc foarte aspru (post negru sau aproape) in timpul saptamanii, sambata si duminica nu ajuneaza.
Zic asta nu ca sa pun accentul pe reguli, ci pentru ca mi se pare ca este important sa intelegem sensul acestei reguli: invierea lui Hristos este intotdeauna prilej de bucurie, si invierea este mai importanta decat prilejurile de post. De aceea aceasta zi ramane de post, dar mai dulce.

PS Nu ar trebui de fapt sa ma amestec eu in discutia asta acum, pentru ca alaptez si nu pot posti...

Binecuvantare
 

Este o binecuvantare sa va citesc sfaturile, mai ales ca vin din partea unui medic ce a reusit sa-si contopeasca meseria cu cel de a tamadui si suflete impovarate. Intradevar postul pentru bolnavi este o binecuvantare, o curatire trupeasca, iar daca este insotit si de rugaciune, o tamaduire sufleteasca. Parintele Cleopa a avut mare dreptate in ceea ce priveste pe cel bolnav.
Imi aduc aminte cand am fost operat in februarie ca imi sugeram ca trebuie sa mananc cat mai multa carne si tot felul de desfatari, cu toate ca raul fusese indepartat din organism, pentru a ma reface, insa astea nu sunt decat soaptele diavolului pentru a te feri de post si a-ti gasi scuze in ati desfata putregaiul de trup cu placeri.
Iertati-ma si Doamne ajuta!

nu stiu daca te-ai referit la mine, dar eu repet ce a spus preotul din biserica la care ma duc eu, si acelasi lucru a spus si astazi la sfarsitul suljbei, cine poate sa tina post negru! nu inteleg unde am gresit , imi cer iertare

Vasile,
si mie imi este drag (sa o copii pe Fani:11:) sa-l citesc pe Zaharia. Mi-i drag pentru ca are dreptate chiar daca tonul ii este cam aspru. Inima imi spune ca-i "cam aspru" dar Constiinta imi sopteste discret "are dreptate!" M-as fi bucurat sa fi fost chiar medicul meu. Dar, stie Domnul pe fiecare. Poate ca nu as fi rabdat "asprimea" fiind o fire plangacioasa..

Si pentru ca tu ai venit cu un exemplu concret (asta-mi place cel mai mult!!) vin si eu cu propria-mi cadere.
Acum ceva timp..s-a intamplat sa stau internata in spital in prima saptamana din Postul Mare. Ma tot gandeam eu ce sa fac? Si mi-am spus..eh, am sa incerc sa postesc 3 zile aspru. apoi a patra zi putina dezlegare la apa si putine fructe. Zis si facut. Am dus eu postul asta.. dar starea mea de sanatate nu era tocmai buna. Medicii erau contrariati ca eram tot mai slabita( taceam chitic). Vazand efortul si ingrijorarea lor m-am gandit sa manac o supa (asta in ziua miercuri din prima saptamana din Postul MARE) sa le ususrez munca.. Stii cum m-a smerit Domnul? Simplu! Am intrebat la bucatarie daca e de post supa de legume. Mi-au spus scurt, DA! Am mancat..si dupa ce am mancat mi-a spus cea care strangea masa..a..am uitat sa va spun ca legumele au fost fierte in supa de la carne pentru gust!!!

Bineinteles ca am mers la duhovnic. Stii ce mi-a spus? Postul tau era sa ajuti oamenii aceia care din iubire luptau sa te salveze. Nu eroismele..
Si "culmea" mai citeam si pr Paisie Agh. care el insusi a mancat carne (ca unul care nu manca niciodata!!) pentru a ajuta medicii. Sa stii ca mi-a folosit aceasta exeperienta! Mi-a folosit cu varf si indesat!
La acest gen de situatii m-am referit eu mai sus. Din afara cine m-ar fi vazut mancand carne si citind din Pr.Paisie Aghioritul...ar fi spus..pfuuu ..cata falsitate. Si chiar a fost! Dar mi-a folosit..pentru ca prin cadere te ridici.
Cam asta-i povestea mea.

Jamaica, nu am nimic cu tine. Daca tu ai simtit vreo mustrare de constiinta citindu-mi mesajul (care nu era adresat tie si Zahariei) atunci inseamna ca trebuie curatata (Constiinta) printr-o noua spovedanie. Nu stiu unde ai gresit sau daca ai gresit. Asta este intre tine si Hristos (duhovnic).
Eu stiu doar ca ceea ce ii cer lui Zaharia, fac si eu adesea. Adica, judec dupa aparente..Trebuie doar sa citesti mesajele mele anterioare si vei vedea ca nu mint.

De aceea fratele meu drag, Zaharia, impreuna sa ne rugam sa capatam intelepciunea necesara discernerii lucrurilor. Amin!:77:

Si ca sa nu fiu offtopic adaug si eu. Fiecare dupa putinta si Constiinta sa sa posteasca. Stie Stapana pe fiecare.

De f. multe ori am avut, si inca am continuu, ocazia sa vad crestini care la cel mai mic hop intimpinat se dezic de nevointe , de dragoste, de dreptate , de adevar si chiar fara sa vrea sa recunoasca chiar de credinta .
Asa de exemplu , cei mai multi nu fac pravila zilnica, de obicei femeile, indiferent cit de mica ar fi (vorbesc de pravila pt. om adult si nu de copii, in care sa faci rugaciunile de seara si de dimineata si psalmul 50, acestea le face colpilul pina la clasa a VIII-a) deoarece sunt rau sfatuite fiind amagite de catre duhovnic cu pareri de genul : ei lasa , stiu eu ca tot greul familiei cade pe femeie si ea are mult de lucru acasa dupa ce vine de la servici iar seara cade ostenita , ce pravila sa iti mai dau , asta este pravila ta , sa ai grija de familie ! Dar femeile care au duhovnici calugari pot contrazice aceste ,,vederi". Unor rude de ale mele f. apropiate le spunea duhovnicul lor mirean : sa nu te mai duci pe la calugari deoarece aceia te pun la pravila mare ca pe ei , dar ei nu fac nimic toata ziua doar stau si se roaga si atunci este normal sa se roage mult !
Nimic mai rau si mai mincinos decit atit. In minastire se munceste f.f. mult ; defapt puterea de munca si nu dragostea pt. Hristos este conditia esentiala pt. a fi primit in minastire ca ucenic . Si dupa ce muncesc toata ziua cu mult efort nu merg la odihna fara sa-si faca pravila calugareasca care daca este sa ne referim numai la metanii spunem ca sunt 500 la numar .

Cu postul la fel face crestinul ,,marturisindu-se sincer" la duhovnic ca nu poate posti pt. ca are tot felul de boli, pt. ca ii vine rau de la stomac , pt. ca nu se poate concentra la nimic la serviciu deoarece este tot timpul cu gindul la mincare , pt. ca ameteste in timpul zilei de foame si pt. ca nu vrea sa lesine si astfel sa se faca de ris ... si cite si mai cite iar duhovnicii gresind le poruncesc jucarii de posturi sau ii desleaga dupa te miri ce regula a neputinciosului . Asta arata nepriceperea duhovnicului si nu inima buna deoarece toate aceste intimplari se petrec numai cind voiesti sa te nevoiesti , daca nu faci nimic nu ai aceste ,,simptome" , sau cu alte cuvinte tocmai acesta este razboiul pe care diavolul il porneste cu tine cind voiesti sa te nevoiesti cu ceva . Cu asa ceva iti arunca in fata si te bate in gindire facindu-te sa lesini de foame , sa ti gindul doar la minacre venindu-ti in minte numai mese intinse cu tot felul de bunatati de frupt . Pai asta este razboiul, asa arata , asa te ispiteste , te chinuie si te razboieste satana . Si daca duhovnicul in loc sa nu cedeze la mitiielile tale te-ar invata ce si cum si nu ti-ar ceda abia atunci incepi sa deschizi usa patimilor care zac in tine si apoi sa te miri de ce zacea in tine si sa te incepi a lupta cu adevaratelea .
Nici milostenie nu facem sau daca facem dam cite 10 bani crezind ca astfel ne-am usurat sufletul prin iubirea aproapelui sau nu dam nimic de poamana deoarecem stim noi ca amaritii sunt niste vicleni, niste hoti , niste smecheri si nu cu ,,astia" se face milostenie ci ... stiu eu cu cine ! Si iarasi vedem cum acelasi drac ne impiedica sa facem cele bune inselindu-ne cum ca stim noi cind si cu cine sa facem !

Si astfel se petrece cu noi in toate situatiile si duhovnicii ne tolereaza mintindu-ne cu nestiinta lor duhovniceasca . Sau ca sa-l citez iar pe batrinul Cleopa pot spune ca multi nu fac nevointele duhovnicesti cum trebuie deoarece : nu pot, nu obisnuiesc, nu m-am gindit la asta, nu am crezut ca chiar asa trebuie, nu mai face nimeni de la mine din familie, imi este ca ride lumea de mine ca sunt habotnica , nu am timp, am treburi multe la servici si apoi in familie ... si cite si mai cite inventii are diavolul cu care vine calare pe noi ca sa ne fereasca sufletul de mintuire . Pt. toate aceste imprejurari ce putem zice , cinste duhovnicilor . In timpurile actuale sunt chiar ierarhi care indeamna la post discret zis ,,dupa puteri" si la deslegari de tot felul, asa ca ce asteptari serioase sa mai avem de la crestinul de rind .
Si pt. ca tot ati dat exemplul parintelui Paisie aghioritul care bolnav de cancer fiind a ingaduit din dragoste de medici sa manince si carne eu am sa va citez un exemplu cu parintele Cleopa , desigur, marele nevoitor , dar intro boala mult mai blinda . Celor care o stiu le cer iertare pt. acest ,,supliciu"
Era internat la Piatra Neamt pt. o colecistita (inflamatie a vezicii biliare) zgomotoasa (abia a acceptat recomandarea obsti de a se interna in spital) si s-a ajuns la nevoia efectuarii unei colecistografii (radiografie a vezicii biliare) dar in pregatirea pt. aceasta explorare era nevoie ca parintele sa bea 2 oua crude , ori fiind in timpul postului mare gheronul nu vroia sa faca asta in ruptul capului . La un moment dat doctorita de salon stresata de refuzul serios al parintelui s-a rastit la el : de ce nu vrei dumneata sa bei ouale , altfel nu avem cum sa facem poza si fara poza nu putem depista ce ai la fiere ; tocmai dumneata om serios si in toata firea sa faci una ca asta, pai este medicina nu joaca ?
Iar batrinul , cu tonu lui aspru i-a raspuns categoric : lasa-ma doamna doctor in pace ca eu nu cerd in ouale dumitale ! Ce, fara ele nu se poate ?
Nu se poate, da ! Dar in ce crezi dumneata de ti se pare asa de nelalocul lui ?
Eu cred in Sfinta Treime ... si atit !

Ce sa mai vorbim mai mult , totul a fost clar si raspicat ; chiar daca a fost atit de bolnav de a fost nevoie sa se interneze si cu toate ca a vazut nevointele doctorilor el a ales din cele 2 iubiri (cea pt. medici si cea pt. Sf. Treime) pe cea ziditoare . Cu toate ca stim ca se spune in fiecare secunda ca D.zeu lucreaza si prin oameni si deci si prin medici , alegerea monahului a fost cea dreapta fara a ceda la nimic . Asa a considerat el ca este cel mai bine ! Este adevarat, ma repet, nu era vorba de cancer .
Citi dintre noi , atunci si astazi, am face precum parintele Cleopa ? si nu ne-am lasa ,,impresionati" de spital, de boala si de sufletelul nostru ?

De aceea spune parintele Rafaiel Noica (raspunzind la o intrebare intro conferinta) ca pe linga gheronul Cleopa, un aspru, (si ca si el inca Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Nicodim Mandita,) s-au mintuit un gen de nevoitori iar pe linga parintele Paisie Olaru, un mai moale, (si altii asemenea lui ) alt gen ! Dar nu s-au mintuit cei care iubesc mult de tot propriul lor suflet , adica cei care se indulcesc din propriul lor egoism si pe Hristos il tin doar in rama pe perete in valoroase opere de arta crestina .

Nu inteleg de ce este sarbatoare, comemorare suna mai potrivit. Sarbatorim ca unui Sfant i s-a taiat capul?

Sfintii sunt praznuiti in ziua trecerii lor la cele vesnice. Numai Ioan si Fecioara Maria, fac exceptie de la aceasta regula, in sensul ca au si sarbatori inchinate nasterii lor. Nu vorbim de comemorare, pentru ca tainic, in Biserica, evenimentele respective devin prezente. Si asa avem parte de sarbatoare.

Frate Zaharia, ai dreptate. Nu am ce schimba sau adauga la exemplele tale.

Eu, sunt om simplu nu sfant, de aceea continui sa traiesc cu nadejdea ca de va voi Stapana voi ajunge sa si simt Ortodoxia nu doar sa vorbesc despre ea. Restul? Mila Maicii Domnului cu mine..a Ei sunt!

Unuia ii este de folos postul aspru (si organismul si CREDINTA ii ajuta) altuia ii este de folos rugaciunea multa, altul are cel mai aproape de inima iubirea de aproapele, jertfa de sine.. Cred in simplitatea mea ca de-si va descoperi fiecare talantul si-l va fructifica se va mantui! Fiecare in dreptul sau!
Pentru ca Domnul ne-a spus "Mila voiesc iar Nu jertfa". Daca gresesc, Dumnezeu sa ma ierte.

In rest, Bucurie!

Om simplu . . . !
 

Ţăranul niciodată nu s-a considerat sfânt, şi totuşi el nu consideră postul o jertfă , ci ceva firesc , normal ! De câte ori am fost la ţară , sărbătorile erau respectate , zilele de post ţinute fără nici un comentariu ! Aşa era firesc , aşa era normal , aceasta era normalitatea . În perioadele lungi de post , treaba la câmp continua , şi nu o oră două, ci nouă, zece şi chiar mai mult . De unde atâta putere ? Din simplitatea credinţei lor ! Ne jertfim de ţinem post, de spunem o rugăciune, de stăm în genunchi , de facem orice ! Şi iubirea , iertarea , milostenia e jertfă . Toate sunt sau au devenit pentru noi jertfe . Aceasta este realitatea din PĂCATE ! ! !

Nimic mai adevarat!

Erau, ai zis bine, vor mai fi cat ne mai traiesc parintii, insa ceea ce vine din urma nu mai seamana cu lumea satului pitoresc de alta data. Poate mai exista locuri pastratoare de credinta, traditii- le gasim in refugiul nostru de o saptamana... din pacate modernismul de prost gust a muscat adanc din ceea ce era satul odinioara, nu mai regasim sfiala binecuvantata a taranului care nu a vazut niciodata lucrul ogorului ca pe o osanda. Viata unui taran autentic este o continua rugaciune.

credinta si tarditie !
 

Desi risc sa ies putin din tema stricta a threadului , ispitit de povestile si parerile postate mai sus pot spune ca odinioara am povestit cu un batrin octogenar de la tara toamai despre traditii, obiceiuri, credinta . Asfel imi spunea ca nevasta lui , ca de altfel toate femeile din sat, avea vase separate pt. mincarea de frupt si pt. cea de post; copii erau obisnuiti ca inainte si dupa fiecare masa sa faca rugaciuni ; asemenea la trezire si la culcare; nu lipsea nimeni din casa duminica de la biserica ; toti se spovedeau si se impartaseau in cele patru posturi ; nu incepeau si nu sfirseau muncile agricole fara obiceiul local de ,,a iesi cu satul si preotul la tarina" pt. rugaciune; atunci cind incepea aratul, semanatul si strinsul recoltei nu se impreuna cu nevasta lui cel putin o seara din ajun ; orideciteori facea fundatia pt. o casa si atunci cind era gata venea preotul sa o binecuvinteze; cind isi faceau fintini la fel preotul binecuvinta ; sfesteau casa la boboteaza si la adormirea MD.cu intreg inventarul agricol si animalele, posteau 3 zile pe saptamina adultii si 2 copii pina la 8 clase in conditiile in care munca cimpului era aceiasi mereu , adica fara sa se codeasca de la munca cum ca ar fi neputinciosi in zi de post ; duceau la biserica ca prinoase din prima recolta de miere, griu, struguri , ulei de foarea-soarelui , vin .
Aceasta discutie am avut-o cu respectivul batrin in Ardeal si el imi era bunic iar eu mergeam la ei (la bunici) in fiecare an o vara intreaga, pina tirziu dupa copilarie.
Mi-aduc insa aminte ca marisor fiind si mergind la ceilalti bunici , mocani din sudul tarii, si venind ziua duminicii am intrebat-o pe bunica : este duminica, noi nu mergem la biserica ? Ea mi-a raspuns : ce sa cautam , ce treaba avem noi ? popa isi face treaba lui acolo noi pe a noastra aici si uite asa. Mergem cind este sarbatoare ! Atita era credinta lor , si nici obiceiuri nu aveau multe si frumoase . Nici nu-mi prea placea la ei , mergeam f. rar. Comuna lor are in jur de 1700 de locuitori iar biserica satului este destul de mare , ar putea cuprinde 300-400 de oameni dar pt. ca nu este obiceiul ca toata lumea sa fie prezenta la biserica mereu ai impresia ca biserica este mai goala desi 40-50 de babe si femei se string duminica . Bunica din Ardeal cind ma trezea duminica mai devreme ca sa am timp sa ma spal si sa mi se descreteasca fata de la somn, pt. a ma pregati pt. biserica iar eu tot leneveam in pat ma apostrofa si-mi spunea : aici mama, la noi , tat omul mere la beserica duminica; numai hal mai slab si putregai de om nu vine , dar din aceeia nu prea is prin sat pe la noi !

Astazi ce mai este din acestea ? Mai nimic , deoarece parintii nostri , cu voie sau fara de voie , au fost desradacinati de comunisti din credinta si din bunul simt al romanului simplu si nefudul de el. Astazi traim in era plasticului , a televizorului , calculatorului si a fast-food-urilor , in era chiciului, a prostului gust, al nesimtirii ridicata la rang de virtute , a batjocurei si a mistoului , a vulgarului si a prostiei mindre, a desteptilor facuti peste noapte cu diplome de pe care nici nu stiu sa citeasca , a descurcaretilor si priceputilor la orice !
De ce s-a ajuns la toate acestea ? In primul rind pt. ca s-a inlocuit domnul D.zeu si credinta in el cu domnul Om si credinta in fortele si energiile lui betege, pt. ca s-a inlocuit frica si rusinea lui D.zeu cu nesintirea ciinita pina a dat in curaj prostesc . Iar in al doilea rind pt. ca s-a inlocuit educatia facuta de bunicii care spuneau copiilor lor cind plecau de acasa la scoli si servicii la oras : mama, sa fi cuminte , sa fi respectuos, sa fi ascultator, sa fi supus , sa nu ne faci de rusine pe unde mergi, sa ierti, sa ingadui si sa faci lucrul drept si bun, sa nu minti si sa nu ascunzi adevarul ... s-a inlocuit spuneam cu educatia parintilor , incaltati cu sandale si salopete de catre comunisti si indoctrinati impotriva lui D.zeu cu urmatorul gen de educatie : bai copile, sa fi tare, sa nu te lasi cu una cu doua, sa nu te dai batut , sa te descurci si sa nu mori prost , sa nu vi batut acasa... bai sa fi destept !
Si destepti au ajuns cei mai multi dintre fartii nostri incit altceva decit desteptaciunea lor nu le mai poate intra in minte . Au mintea ocupata, toate sertarele ei sunt pline doar cu desteptaciunea lor .

De la ce frumos si sanatos am pornit si la ce hidos am ajuns si nu mai putem scapa de el !

Asa e Cristi!

Zaharie, tie ti se pare pravila ingrijiri unei familii o nimica toata?
Pai i-a tine tu o familie ca si o femeie de la A la Z si mai povestim.

Amagite de duhovnic?

Pai imi pare tare rau sa aud asta!!!
Inseamna ca dupa spusele tale, adevaratele pravile se primesc de fapt numai de la cei ,,fortosi'' in ale muncii si nu de la adevaratii iubitori de Hristos (ca doara asa au inceput de ucenici).

Duhovnicul gresind?

Nepriceperea duhovnicului? Inima rea?

Duhovnic coruptibil si nepriceput?

No comment!!!
Doar o singura intrebare? ESTI DUHOVNIC CUMVA?

Eu nu primesc pravile lungi si grele de la duhovnicul meu, dar in schimb prin atitudinea si exemplul lui, fara multe cuvinte si teorii a reusit sa ma faca sa-l ascult si sa iau seama asa cum nimeni din lumea aceasta nu a putut sa o faca.

Crezi ca in apostazia in care traim noi, este intelept sa ataci chiar asa duhovnicii (chiar daca multi dintre ei sunt cum sunt)? Este o intrebare retorica, pentru ca ai raspuns chiar tu:

Si inchei, invitandu-te sa iubesti mai mult pe aproapele !!!