Dumnezeu, Patrie, Famile
 

"Credința în Dumnezeu ne dă tăria de a rezista vicisitudinilor istoriei.
Patria ne asigură resursele necesare dăinuirii.
Familia sunt cei pe care-i iubim, e viața noastră ce merge mai departe.
Dumnezeu, Patrie, Familie – trei cuvinte care n-ar trebui separate niciodată." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

Domnul autor este foarte subtil...
"nu ar trebui"... conditionalul optativ. Stiti cand se foloseste? Gramatica zice ca atunci cand vrei sa exprimi <<in general o actiune, o întamplare sau o stare ipotetica a carei realizare în prezent sau in viitor depinde de realizarea altei actiuni, întamplari sau stari, sau o ipoteza nerealizata în trecut.>>

Nu zice <<nu trebuie cu orice pret>>, zice <<n-ar trebui>>, ipotetic doar, de parca lasa sa se inteleaga <<decat daca...>> Oare decat daca ce?

De parca ar vrea , subtil sa sugereze: <<dar din pacate nu mai avem decat sa ne luam familia si sa plecam cu Dumnezeu in suflet, separati de patrie petru salvarea familiei...>>

DUMNEZEU ȘI PATRIA

Omul depinde în întregime de Dumnezeu și patrie și le datorează totul. El se naște deci dator și primind totul datorează totul. E ceva din ce avem care să nu fi fost primit de la Dumnezeu sau de la patria noastră? Toată viața omului trebuie deci consacrată plății acestei datorii din naștere față de Dumnezeu și patrie. Omul n-are sens decât dacă-i slujește pe Dumnezeu și patria.

Auzi, esti cumva vreun reprezentant al guvernului si incerci sa ne convingi ca mai trebuie sa platim o taxa, ceva??
Dar PATRIA asta ce face pt familie? Ce am primit de la patrie ? un sut in ..... Sau poate tu esti mai norocos...

"PATRIA

Patria e o moştenire pe care am primit-o şi pe care trebuie s-o transmitem mai departe. Răspundem pentru aceasta în faţa înaintaşilor, a copiilor noştri şi a urmaşilor noştri. Această moştenire nu ne e permis s-o risipim, nu ne e permis s-o trădăm, nu ne e permis s-o părăsim. Nu putem transmite copiilor noştri o Patrie micşorată, o Patrie robită. Trebuie să evităm prin toate mijloacele ca ei să ajungă sclavi, servitori, apatrizi.
Patria nu e doar un pumn de ţărână, ci pământ stropit cu sânge, cu sudoare şi sfinţit prin muncă. Patria e familia mea, familia ta, familia noastră a tuturor celor care suntem uniţi prin legături de sânge, de credinţă, de cultură, de limbă. Aşa stând lucrurile apare clar că, în împrejurări extreme, nu trebuie să ezităm să ne dăm şi viaţa pentru ea.
În Patrie, prin ea şi prin strămoşii noştri, primim hrana necesară pentru suflet: cultura, limba, credinţa, obiceiurile neamului nostru. E ceea ce nu ni se poate smulge din inimi şi nu putem părăsi.
Dacă Dumnezeu a vrut să ne năştem aici şi acum înseamnă că prin asta aşteaptă ceva de la noi. Patria e un instrument în mâna divinităţii. Slujind Patria îl slujim pe Dumnezeu.
Eroismul în slujba Patriei nu e constituit numai din faptele de arme excepţionale, de care abundă istoria noastră şi pe care trebuie să fim şi noi gata să le săvârşim, dacă situaţia o va cere. Eroismul în slujba Patriei înseamnă şi munca tăcută, onestă şi îndârjită de fiecare zi, grija de familie, exemplul personal de moralitate şi de ataşament faţă de Ţară pe care-l dăm copiilor noştri. Nu e uşor să edifici Patria, puţin câte puţin, prin efort susţinut de fiecare clipă." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

din frumusetile patriei

http://www.nicepps.ro/prezentare-pow...ateg-2250.html

http://www.nicepps.ro/prezentare-pow...ambu-2269.html

Foarte frumos, aproape ca imi salta inima in piept......aproape!
Acest mesaj ar trebui transmis conducatorilor patriei, cred ca au uitat definitia patriei.

Patria este a voastra nu a LOR ! De aici trebuie plecat ! Nu te gandesti la patrie ca la o propietate a celor aflati la putere. Nici statul nu-i al lor !

Se întoarce Dumnezeu în România (Petru Dugulescu)

Se-ntoarce Dumnezeu in Romania,
Trecand prin vama, fara pasaport!
S-alunge pe tirani si tirania,
Sa ne aduca-n tara omenia,
O marfa ce-am vandut-o la export.

Se-ntoarce Dumnezeu in Romania -
In tara Lui de care I-a fost dor…
Caci L-am chemat cu totii in agonia
Acelor ore cand veni urgia,
Ingenunchiati, smeriti, sub tricolor.

Se-ntoarce-n tara Domnul, sa ne spele
Si sa ne-nvete sa traim frumos.
Noi vrem un Dumnezeu de vremuri grele
Si-apoi sa plece dincolo de stele
Ca stim noi ce sa facem aici jos.

Se-ntoarce-n tara Domnul cu Scriptura -
Ca sa ne-nvete viata de crestini;
Dar ateismul si nomenclatura
Si-au transformat subtil coloratura
Si -I impletesc din nou cununi de spini.

Cu darul de iubire si dreptate
Se-ntoarce Dumnezeul Preainalt;
Sa nu mai fie-n tara strambatate,
Nici comunism si nici securitate,
Sa nu mai moara tineri pe asfalt.

Sta Dumnezeu la poarta, Romanie -
Dar cine Ii va spune: "bun venit!"?
La Parlament si la Presedentie
Se-aproba legi, se vrea democratie,
Dar, Numele Lui nu e pomenit.

Te cheama Creatorul azi, nu maine,
In ceasul de destin hotaritor -
Sa-ti franga-n dar a invierii paine;
Acum ori niciodata poti romane
Sa ai un Dumnezeu si-un viitor!

Intr-o tara asa de frumoasa, cu un trecut asa de glorios, in mijlocul unui popor atat de destept, cum sa nu fie o adevarata religie iubirea de patrie si cum sa nu-ti ridici fruntea, ca falnicii stramosi de odinioara, mandru ca poti spune:"Sunt roman!"
Al. Vlahuta

Îi trebuie neamului acestuia o generaţie care să se jertfească, o generaţie de viteji şi de patrioţi până la nebunie. În toate timpurile au fost căutaţi oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâţi, de oameni vrednici şi de
caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deşarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină şi trecătoare, pe care o vântura de colo-colo huietul mulţimii.
Al. Vlahuta

Patria este a tuturor, dar atunci cand unii se puni stapani peste tot, unui om simplu, caruia nu-i mai ramane nici macar dreptul de a trai decent nu-i poti cere sa gandeasca patriot. De ce nu o face cel care este la conducerea patriei (fara referire la vreo persoana, ci general vorbind)?
Hai sa le spunem ca patria e a noastra, a tuturor, sa vedem ce ne vor raspunde....
Mi-as dori sa fiu patrioata, cum este americanul de rand, care isi spune "sa nu ne intrebam ce face tara pentru noi ci ce putem face noi pentru tara". Imi pare rau, dar in conditiile actuale eu nu pot sa rostesc acele cuvinte.

Familia si patria sunt un dar de la Dumnezeu - nu ti le alegi. Iata de ce suntem obligati moral sa manifestam atasament, dragoste si fata de familie si fata de patrie. Daca acest pamant sfant pentru noi nu ar fi zamislit mari eroi, astazi care ar fi fost identitatea noastra ca neam?
Ce limba am fi vorbit, ce credinta am fi purtat in suflet?Suntem datori sa ducem mai departe zestrea pe care ne-au lasat-o inaintasii!

Imnul Eroilor

(de Iuliu Roşca Dormidont * 1858-1940 *

Presăraţi pe-a lor morminte

Ale laurilor foi,

Spre a fi mai dulce somnul

Fericiţilor eroi.

Ridicaţi pe piramida

Nemuririi faima lor,

Scriţi în cărţile de aur

Cântecul nemuritor.



Pe copii la sânul vostru

Alintaţi-i cu-acest cânt,

Povestindu-le cu fală

Al eroilor avânt.

Dezveliţi tot adevărul

Şi le spuneţi tuturor

Cum muriră fraţii noştri

Pentru neam şi ţara lor.



Şi pe sacrele morminte

Puneţi lacrime şi flori,

Spre a fi mai dulce somnul

Miilor de luptători.

Ridicaţi pe piramida

Nemuririi faima lor,

Scriţi în cărţile de aur

Cântecul nemuritor.

Care patrie? Noi mereu am platit tribut, fie grane, fie baieti tineri pt aliotmanul turcesc, etc. N-am fost liberi si nici vom fi vreodata pe lumea asta.

Care atasament? Doamneeee..Oameni buni la ce tineti sau iubiti mai mult decat pe Bunu Dumnezeu pierdeti.

Bunu Dumnezeu nu exista doar in Romania, ii peste tot.

Datorita romanilor plecati peste hotare s-au ridicat biserici ortodoxe, astfel avand sansa si cei care nu-s pe calea luminii, s-o poata urma.

Cum am mai spus, faptul ca noi urmam dreapta credinta, nu inseamna ca suntem si poporul ales.

In rest, Bunu Dumnezeu sa aiba mila de noi.

Doamne ajuta.

Sa nu amestecam lucrurile- nimeni nu a pus mai presus de Dumnezeu ceva. Totusi la orele de istorie am invatat cate ceva... sau pentru unii , patria este acolo unde se simt bine. Nu este chiar asa! Atentie cum ne crestem copiii!

"DRAGOSTEA DE PATRIE

Cel mai frumos şi cel mai moral dintre sentimentele omului, e dragostea de Patrie. Dacă acest sentiment n-ar exista, oamenii s-ar îngrămădi în zonele temperate lăsând restul planetei pustiu. Nu e greu să ne imaginăm ce nenorociri ar rezulta din asta. Pentru a le evita Dumnezeu ne-a ataşat, afectiv şi fizic, de locurile noastre de baştină. Cu cât pământul unei ţări e mai sărac, cu cât clima e mai aspră, cu cât corupţia şi persecuţiile sunt mai mari în acea ţară, cu atât locuitorii ei o iubesc mai mult. În mod ciudat şi sublim săracul ţine mai mult la cocioaba lui decât bogatul la palatele sale. Suntem precum copacii, trebuie să ne păstrăm rădăcinile în pământul natal: nu putem trăi, nu putem prospera dacă ne strămutăm.
Cine e mai fericit ca eschimosul în pustiul lui îngheţat? Ce înseamnă pentru el florile de la noi, confortul nostru? El nu se simte bine decât în mijlocul gheţurilor lui.
Ataşându-ne astfel de Patrie Dumnezeu ne dă mii de motive de a o iubi. Arabul nu-şi uită deşertul arzător, adăpătoarea cămilelor şi mai ales calul, tovarăşul său credincios. Negrul îşi aminteşte mereu de coliba lui, de palmierul care se înalţă lângă ea şi de poteca animalelor şerpuind prin savană.
Nici o virtute, nici un talent nu sunt posibile fără dragostea de Patrie. În război această pasiune face minuni, în literatură ea i-a dat pe Homer şi pe Virgiliu.
Întrebaţi ce ne face să ne simţim legaţi de pământul Ţării ne-ar fi greu să răspundem. E poate zâmbetul mamei, e poate amintirea prietinilor din copilărie, a primei iubiri, câinii lătrând noaptea în sat, cuibul de rândunică de sub streaşina casei părinteşti, turla bisericii răsărind deasupra copacilor." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

POPORUL ROMÂN NU-I POPOR DE ÎNVINŞI!
de maior (r) Vasile Tomescu

Se lasă noaptea, iar cerul e de foc.
Neamul pare-n agonie,
Fără nădejde şi părăsit de noroc.
Necazul s-a abătut peste biata Românie.

Păstrăm însă în inimi crezul eroilor din trecut.
Ne însufleţeşte şi pe noi idealul lor sfânt,
De aceea vom sta toţi patriei scut,
De aceea ne vom bate pentru al ţării pământ.

Căştile eroilor căzuţi ruginesc în ploaie şi vânt
Pe mii de morminte acoperite de flori.
Pe drum, departe, coloanele noastre trec cântând
Imnul drag „Trei culori”.

Istoria noastră milenară, pământul şi morţii
Ne îndeamnă la luptă mereu.
Jurăm să fim uniţi! Jurăm să fim tari în faţa sorţii!
Românie, viitorul tău e şi al meu!

E noapte acum, dar stele sclipesc pe cerul înalt.
Mărşăluind umăr la umăr, decişi,
În zori vom porni la asalt.
Poporul român nu-i popor de învinşi!

21 iunie 1941

Asa e, Mirabela, Dumnezeu inainte de toate si El se afla peste tot. Dar daca tot romanul pleaca, cum este acum tendinta, si a fost de 20 ani incoace, atunci Romania cui ramane? Chiar este o tara de aruncat? Patria ramane patrie, oriunde te-ai afla. Pentru cel, care si-a trait toata viata adulta in noua tara, si are acolo familie si prieteni, acolo este patria. Dar a pierdut-o pe prima caci nu cred ca poti avea mai multe patrii. Te poti simti bine in orice tara, dar patrie e numai una: cea care a pus amprenta de om pe tine. Pentru sasii si svabii din Romania patria era Germania; dovada ca aproape toti au plecat inapoi, s-au repatriat cand s-a putut. Ca pentru unii patria era de fapt Romania, si-au dat seama abia mai tarziu... iar unii s-au intors, deschizandu-si afaceri. Sunt cazuri reale. De acest lucru iti dai seama atunci cand revii si simti ca linistea s-a instalat in sufletul tau.

Iar biserici ortodoxe ridicate in lume sunt totusi putine, caci acestea se ridica cu bani multi. Poate ar fi bine sa spuna cei, care au biserica ortodoxa, ma refer la cladiri noi, ca sa vedem cam cate sunt. Romanii plecati abia aduna pentru ei; de unde sa aiba bani de a ridica o biserica?
Din ce stiu eu: exista doua biserici ortodoxe in Suedia. Mai stiti altele?

Grigore Vieru - Pentru Ea

Pentru ea la Putna clopot bate
Pentru ea mi-i teama de pacate,
Pentru ea e bolta mai albastra -
Pentru limba noastra.

Dumnezeu prima oara
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste tara
Cu lacrima limbii noastre.

Pentru ea ninsori se cern din spatii
Pentru ea puternici sunt Carpatii
Pentru ea e calda vatra poamei -
Pentru limba mamei.

Pentru ea noi varuim peretii,
Pentru ea mai sunt raniti poetii,
Pentru ea cresc florile visarii -
Pentru limba tarii.

Domnitorii tarilor romanesti, n-au luptat doar pt patrie, au luptat si pt credinta. Asta ar tb sa inteleaga toata lumea. Datorita lor, si a ostasilor care si-au dat viata, noi inca azi suntem crestini-ortodocsi.

Stefan cel Mare, ridica dupa fiecare batalie cate o biserica, a pierdut doar doua batalii, si atunci a ridicat doua biserici, spunand ca asa a fost voia Bunului Dumnezeu.

Cati dintre romanii plecati afara, si-au schimbat credinta? cati????

Cati dintre romanii ramasi in tara si-au schimbat credinta? cati ????????????????????

In ziua de azi, nu mai exista batalii pentru patrie, pentru pamant. Avem o batalia mult mai grea pentru credinta noastra ortodoxa, care e atacata din toate partile, cititi aici pe forum despre bioterapie- radiestezie-reiki= biodraci cum spunea parintele Cleopa si altele.

Ar fi cazul sa lasam istoria deoparte, avem o lupta de dus, stramosii si-au dus-o pe a lor. Oare noi o putem duce pe a noastra?

Lista bisericilor crestin-ortodoxe romanesti din Europa:

Germania si Austria:

http://www.mitropolia-ro.de/html/lista_parohiilor.html

Belgia:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/176/

Elvetia:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/172/

Franta:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/169/

http://www.mitropolia.eu/ro/site/191/ - manastiri

Irlanda:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/174/

Italia:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/175/

http://www.mitropolia.eu/ro/site/190/ - manastiri

Oalnda:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/177/

Portugalia:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/171/

Anglia si Irlanda de Nord:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/173/

http://www.mitropolia.eu/ro/site/192/ - manastiri

Spania:

http://www.mitropolia.eu/ro/site/170/

Suedia :

http://www.episcopiascandinavia.se/parohii/107-suedia

Danemarca:

http://www.episcopiascandinavia.se/p.../108-danemarca

Norvegia:

http://www.episcopiascandinavia.se/parohii/109-norvegia

Miha-anca in Suedia sunt 15 biserici ortodoxe romanesti, nu 2.

Pe langa acestea mai sunt biserici ortodoxe sarbesti, grecesti, rusesti.

Macar din bun-simt accesati link-urile.

Doamne ajuta.

E bine ca mai exista tineri care vorbesc despre Dumnezeu, Patrie, Familie.

Cunosc o sumedenie de straini a caror inaintasi nu au luptat pentru credinta si care acum sint ortodocsi!
Astia datorita cui sint asa?


Cred ca si noi tot datorita ACELUIA sintem!

"Dumnezeu, Patria, Familia - aceiași luptă." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

Învăţământul, în special cel primar, este modul de formare, menţinere şi apărare a unei naţiuni. Alături de învăţător trebuie să stea preotul, soldatul şi sportivul. Orice român trebuie să fie bun creştin, bun soldat şi să aibă o bună condiţie fizică. Pregătirea şcolară, pregătirea fizică, pregătirea militară pentru apărarea ţării sunt un drept şi o necesitate.

As indrazni sa adaug medicul.

Da, frumos spus, dar.......ora de religie.....in unele scoli contine bancuri. orele de sport s-au taiat, sa nu cumva sa fie copilul prea alergat, iar soldatia........ce e aia, neica?

"CAPACITATEA DE APĂRARE

Soarta unei ţări insulare depinde de flota ei.
Soarta unei ţări aflate într-un spaţiu geografic, ca acela în care se află ţara noastră, depinde de armata şi de serviciile ei secrete. Noi, românii, oricât de mult am investi în sistemul nostru de apărare, nu e niciodată suficient.
Conjunctura ne impune să avem ca obiective strategice: redresarea natalităţii, crearea unei superindustrii ultramoderne şi înarmarea până-n dinţi.
La ameninţările la care ne expune geografia s-au adăugat recent consecinţele actualei crize
economice globale. Criza economică globală din 1929 a generat un război mondial. Actuala criză economică globală poate genera şi ea conflicte. Trebuie să fim pregătiţi.
E bine că facem parte din NATO şi că avem aliaţi de nădejde, dar se poate întâmpla, cum s-a întâmplat în 1940, ca aliaţii să nu ne poată ajuta. Ca să nu mai fim depăşiţi de evenimente trebuie să ne întărim propria capacitate de apărare." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

DE M-A PRINDE VREUN DOR
de Nicolae Mătcaş

De m-a prinde vreun dor de-al cocorilor zbor,
Îmbrăcat ca ascetu-n tărsînă,
Îmi voi pune-n boccea o baladă şi-un nai
Să m-aline în limba română.

Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi
Din genunile apei vreo zînă,
Pizmuiţi-mă, fraţi, ori destinu-mi deplîngeţi
În duioasa mea limbă română.

Cînd s-a da la hotare bătălia cea mare
Şi-oi sta scut pentru-a Ţării ţărînă,
Voi uraţi-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul
Şi doinind tot în limba română.

De va fi să-mi trădez al strămoşilor crez,
Nici o urmă de-a mea nu rămînă:
Ochii daţi-i la corbi, leşul daţi-l la cîini,
Blestemaţi-mă-n limba română.

Iar de fi-va să cad lîngă cetini de brad
În vreo luptă cu lifta păgînă,
Prohodiţi-mă, fraţi, după legea lui Crist,
Cu-Aleluia în limba română.

Ati denaturat! Fanatismul nu aduce nimic bun!

Confirm!
Noi, crestinii ortodocsi, apartinem unei familii, unei tari si prin botez unei sfinte sobornicesti si apostolesti biserici!
Daca Dumnezeu ne-a dat sa ne nastem in Romania a stiut el de ce. Si sunt convinsa ca nu pentru a o dispretui. Dispretuind patria( tara in care ne-am nascut) inseamna ca dispretuim darul lui dumnezeu Asa cum Dumnezeu ne-a dat o familie, a vrut sa ne nastem dintr-un anumit tata si o anumita mama, ne-a dat si porunca "cinsteste-i pe tatal tau si pe mama ta". Cine-si renega patria este capabil sa-si renege si familia. Cine-si renega patria si familia este capabil sa-si renege si biserica.
DAR, asta NU inseamna ca toti cei care pleca la munca in strainatate sau chiar definitiv isi renega patria. Si NICI toti cei care raman si-o iubesc.

"PATRIE, CIVISM, PATRIOTISM, ISTORIE

Ideea de patrie este cea mai puternică idee directoare a civilizaţiei moderne. Iubirea de patrie este firească şi necesară, antipatriotismul apărând ca fiind ceva monstruos care uimeşte şi indignează. Apărarea patriei trebuie asigurată de opinia publică şi instituţiile publice. Patria este în drept să ceară fiecăruia şi sacrificiul suprem dacă este cazul, căci „ fericiţi sunt cei ce mor pentru patrie”. Dintre toate datoriile datoria faţă de patrie este cea mai importantă.

Civismul este sentimentul care ne face să admitem că patria trebuie condusă după reguli care să vizeze apărarea interesului general şi a binelui comun. El ne face să ne simţim individual răspunzători de acest bine comun şi chemaţi să lucrăm individual pentru a-l promova. El ne face să admitem că drepturile ne sunt inseparabile de datorii şi ne determină să acceptăm responsabilităţi în patrie cu asumarea riscurilor corespunzătoare.
Această concepţie despre civism nu este posibilă fără Iubirea Creştină, aceea care cuprinde şi depăşeşte respectul, toleranţa, iertarea. Astfel civismul este unul dintre fundamentele de bază ale patriotismului care se deosebeşte de el prin dimensiunea sa afectivă.

Patriotismul adaugă un sentiment de solidaritate între generaţii, convingerea că avem o datorie de recunoştinţă faţă de înaintaşi pe care trebuie s-o plătim copiilor noştri. Este o chestiune de onestitate.
Patriotismul introduce de asemenea un sentiment de solidaritate între cei vorbind aceeaşi limbă, având aceeaşi cultură şi interese comune.

Ca să trăim mai bine, părinţii noştri, bunicii noştri, străbunicii noştri ş.a.m.d. au desţelenit pământ, au construit drumuri, au clădit şi reclădit sate, oraşe, biserici după fiecare război. Recunoştinţa noastră este mai întâi de ordin material, dar felul în care s-a săvârşit această lucrare este întreaga noastră istorie, aceea a voievozilor şi oştenilor lor, aceea a ţăranilor şi orăşenilor, aceea a învăţaţilor şi slujitorilor bisericii. Cunoaşterea acestei istorii este pentru noi la fel de vitală ca pentru copac cufundarea rădăcinilor în pământ. Patriotismul este deci iubire bazată pe cunoaştere. Limba pe care o vorbim, cultura noastră, modul de a gândi şi a acţiona, toate se cuprind în această cunoaştere. Aş adăuga la acestea tot ce s-a făcut bine şi frumos pe parcursul secolelor pentru ca oamenii să fie mai oameni. Patriotismul este percepţia a toate acestea, Iubirea instinctivă şi cuminte a toate acestea şi voinţa de a le transmite mai departe după ce le-am ocrotit şi înfrumuseţat." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

"IOANE, TU AI AUZIT CE-A SPUS COMANDANTUL?

Redau mai jos un articol despre un atac dat de soldaţii noştri în timpul Războiului pentru Reîntregirea Neamului.
Am găsit articolul pe care-l reproduc pe un petic îngălbenit de hârtie decupat dintr-un ziar.
Autorul articolului, participant la acel atac, nu şi-a dat numele semnând cu pseudonimul „Oştean”.

„Deodată răsună un ordin repetat de gradaţi: „Toată lumea sus, înainte!” Tot rândul de trăgători se ridică. Comandantul strigă cu o voce teribilă: „Batalion la comanda mea baioneta la armă!” Noi, ofiţerii, ne scoatem pistoalele. Un freamăt parcurge rândurile. Inima îmi bate de-mi sparge pieptul. Ard de nerăbdare. În ochii tuturor citesc o hotărâre de neclintit. Alte rânduri de trăgători apar, e o pădure de baionete sclipind în soare. De două zile luptăm fără să vedem cu cine. În tot timpul ăsta inamicul ne-a bombardat cu obuze de mare calibru. Astăzi, slavă Domnului, ne vom putea privi duşmanii în ochi. Iuţim pasul strigând din răsputeri „Trăiască România!” sau cântând.

În faţa noastră o coastă goală. Gloanţele şuieră, obuze mari explodează ridicând jerbe enorme de pământ. Asurzit, cu urechile ţiuind, abia aud ordinele strigate de superiori. Merg ca hipnotizat. Suntem toţi un gând şi-o voinţă: Victorie! Văd confuz oameni prăbuşindu-se la dreapta mea, la stânga mea. Un trompet sună atacul cât îl ţin plămânii apoi cade. Rândurile se răresc.

Acum înaintăm în salturi: o comandă, ne ridicăm, alergăm drept înainte îngreunaţi de echipament apoi ne aruncăm la pământ. Unii sunt loviţi când se ridică, alţii sunt loviţi în fugă. Gloanţele vin în rafale foarte jos. „Ne seceră cu mitralierele”, îmi spune un camarad, care în clipa următoare nu se mai ridică. Încă un salt, duşmanul care ne mitraliază începe să se zărească. Tragem primele focuri de armă.

Am mai rămas jumătate... Stau absolut nemişcat în spatele unei movile împreună cu oamenii mei. Aud aproape o mitralieră tocând sacadat: tac, tac, tac. Gloanţele şiroiesc, e un vacarm infernal. La fiecare glonţ pe care îl aud şuierând îmi spun: „Ăsta poate fi pentru mine.” Mă gândesc la părinţi, la soţie, la copii, am sentimentul că voi muri. Apoi reacţionez şi încerc să-mi recapăt curajul. N-o să mor aici. Nu fără să lupt.

Deodată îl aud pe comandant strigând: „Înapoi, ne retragem.” Uimire... nu se poate una ca asta! Îl întreb într-o doară pe un sergent: „Ioane, tu ai auzit ce-a spus comandantul?” „Nu, dom’ sublocotenent. Cine poate auzi ceva în vacarmul ăsta?”, îmi spune el privindu-mă ştrengăreşte. Apoi întreabă şi el pe unul dintre soldaţi: „Tudore, tu ai auzit ce-a spus comandantul?”. „Nu, dom’ sergent, îmi ţiuie urechile.” răspunde aceasta zâmbind.

Ordon „Înainte!” Un om sare, face câţiva paşi şi se prăbuşeşte cu faţa în jos. Un altul porneşte, străbate jumătate din distanţă până la poziţia inamică şi se rostogoleşte la pământ zvârcolindu-se cu mâinile încleştate de pântec. Un al treilea se ridică, se răsuceşte brusc şi cu faţa însângerată cade gemând ca un copil: ”Mamă, o, mamă!” Eu şi sergentul plecăm ca din puşcă, oamenii urmându-ne fără probleme. Cât vedem cu ochii ai noştri atacă pe toată linia. Spre seară poziţia e ocupată şi inamicul alungat. Din păcate pierderile noastre sunt mari, trei sferturi dintre ofiţeri şi soldaţi au fost scoşi din luptă, dar nici pierderile duşmanilor nu sunt mai mici pentru că odată ajunşi în tranşeele lor am făcut prăpăd.

Comandantul nostru, ne-a explicat mai târziu că a ordonat retragerea pentru a limita pierderile. Voia să solicite un bombardament de artilerie şi să reia atacul după aceia. N-a cerut pedepsirea nimănui. Comanda diviziei n-a reacţionat în niciun fel deşi cred că ştia ce s-a întâmplat. ”

Curajul de care au dat dovadă înaintaşii noştri este admirabil. Să uităm acest sacrificiu eroic ar fi o dovadă de ingratitudine de neiertat din partea noastră." - Tomescu Ionuţ

Foarte frumos tot ce s-a postat aici.

Dar să nu uităm că patria înseamnă și ceea ce înțelegem din operele lui Caragiale cu privire la guvernanți și ceea ce cu mândrie patriotică votăm și astăzi!

Patria nu e poezie sau e mai mult decât poezie. Și care patrie? Patria de dinainte de 1859? Dintre 1859 - 1918? După 1918? Sau după 1989?
Să ne ajute Domnul să vedem și o țară înainte de patrie fiindcă nu cred că mai avem una printre atâtea concesionări și vânzări către vest, est, nord și sud.
Vreți, nu vreți, stăpâni, chiar dacă administratori incompetenți, am fost doar în anii 1968 - 1989, ca nație, vreau să spun!

Cred, dragii mei, că patria mea este BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, singura entitate cu adevărat românească, astăzi, de pe mapamond!

Asta este un lucru bun si incurajator pentru sufletul tau, ca loc de rugaciune, este cel mai indicat, insa, dupa cum vezi rugaciunea nu este suficienta pentru a pune mincare pe masa copiilor sau benzina in rezervor, asa cum automobilul nu circula prin "patria ORTODOXA ROMANA" cu rugaciuni.

Patria presupune un efort a celor de sus, PUSI SI DE TINE, pentru o viata mai buna, nu de batjocura si mistocareala nesimtita.

Foarte frumoasa postarea, un semn ca inca mai exista simt civic si de responsabilitate, si ca tara nu este populata numai de gainarii din guvern.

Acum asteptam un om serios si cinstit sa conduca tara, deoarece noi astia micii NU PUTEM SCHIMBA NICI O IOTA din mafia actuala.

Rugăciunea este suficientă dacă este însoțită de o viață profund creștină a celor ce o practică.
E ceea ce a lipsit regimului comunist, care a postulat inexistența lui Dumnezeu și de acolo, cred, toate relele ce s-au abătut asupra acestei nații, chiar și acea îngrozitoare zi de 25 decembrie 1989, când au fost uciși mișelește Nicolae și Elena. Dumnezeu să-i ierte!
Fiindcă o ideologie de tip comunist puternic ancorată în Dumnezeu și religiozitatea specific ortodoxă cred că ar fi avut sorți de izbândă pentru progresul acestei țări.
Nu sunt comunist, sunt un susținător al valorilor creștine, pe de o parte și pe de altă parte, cunosc parțial și teoriile (neo)marxiste cu privire la economie care nu sunt chiar așa îndepărtate de realitate precum vor unii să ne facă să credem.

Efortul celor de sus, "PUSI DE TINE", pentru o viață mai bună e credința noastră și nu a lor, care țin cu dinții de economia de piață și capitalism care vedem cu toții "binele" pe care ni l-a făcut. Și acesta este capitalismul, vrem, nu vrem: " batjocura si mistocareala nesimtita".

PANSEURI

"Fii aceleiaşi patrii trebuie să se iubească şi să se ajute între ei ca fii aceleiaşi mame.

Nimic nu ne dă mai mult curaj ca gândul unei datorii de împlinit.

Nimic nu-i mai frumos pe lume ca milostenia săracului.

Nu există obstacol care să nu poată fi depăşit cu perseverenţă.

Nimic din ce înveţi nu e inutil." - Popescu Angela

Eu inteleg ca toate neamurile le-a creat Dumnezeu si nu cred ca un neam trebuie sa primeze in fata altui neam.
Asa cred eu.
Maica Domnului cand a proorocit despre Dansa a zis "iata de acum ma vor ferici toate neamurile" (a se vedea Sfanta Scriptura).
Din cate am mai citit pe net se pare ca pe la 1800 si ceva (oricum intre 1800 si 1900) a existat un sinod ortodox sau panortodox care a condamnat rasismul.
Decat sa dau milostenie la un roman bogat mai bine dau la altul de alt neam care e in nevoie.

Nu înseamnă că dacă-ți iubești familia și prin extensie, neamul din care faci parte, te numești rasist, extremist sau naționalist. E o dorință firească de a dori ce este mai bun pentru cei apropiați, iar neamul din care faci parte este suma semenilor celor mai apropiați ție. (Iubindu-mi soția nu înseamnă că devin misogin în relațiile cu celelalte femei.)