![]() |
Dumnezeu, Patrie, Famile
"Credința în Dumnezeu ne dă tăria de a rezista vicisitudinilor istoriei.
Patria ne asigură resursele necesare dăinuirii. Familia sunt cei pe care-i iubim, e viața noastră ce merge mai departe. Dumnezeu, Patrie, Familie – trei cuvinte care n-ar trebui separate niciodată." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu) |
Citat:
"nu ar trebui"... conditionalul optativ. Stiti cand se foloseste? Gramatica zice ca atunci cand vrei sa exprimi <<in general o actiune, o întamplare sau o stare ipotetica a carei realizare în prezent sau in viitor depinde de realizarea altei actiuni, întamplari sau stari, sau o ipoteza nerealizata în trecut.>> Nu zice <<nu trebuie cu orice pret>>, zice <<n-ar trebui>>, ipotetic doar, de parca lasa sa se inteleaga <<decat daca...>> Oare decat daca ce? De parca ar vrea , subtil sa sugereze: <<dar din pacate nu mai avem decat sa ne luam familia si sa plecam cu Dumnezeu in suflet, separati de patrie petru salvarea familiei...>> |
DUMNEZEU ȘI PATRIA
Omul depinde în întregime de Dumnezeu și patrie și le datorează totul. El se naște deci dator și primind totul datorează totul. E ceva din ce avem care să nu fi fost primit de la Dumnezeu sau de la patria noastră? Toată viața omului trebuie deci consacrată plății acestei datorii din naștere față de Dumnezeu și patrie. Omul n-are sens decât dacă-i slujește pe Dumnezeu și patria. |
Citat:
Dar PATRIA asta ce face pt familie? Ce am primit de la patrie ? un sut in ..... Sau poate tu esti mai norocos... |
"PATRIA
Patria e o moștenire pe care am primit-o și pe care trebuie s-o transmitem mai departe. Răspundem pentru aceasta în fața înaintașilor, a copiilor noștri și a urmașilor noștri. Această moștenire nu ne e permis s-o risipim, nu ne e permis s-o trădăm, nu ne e permis s-o părăsim. Nu putem transmite copiilor noștri o Patrie micșorată, o Patrie robită. Trebuie să evităm prin toate mijloacele ca ei să ajungă sclavi, servitori, apatrizi. Patria nu e doar un pumn de țărână, ci pământ stropit cu sânge, cu sudoare și sfințit prin muncă. Patria e familia mea, familia ta, familia noastră a tuturor celor care suntem uniți prin legături de sânge, de credință, de cultură, de limbă. Așa stând lucrurile apare clar că, în împrejurări extreme, nu trebuie să ezităm să ne dăm și viața pentru ea. În Patrie, prin ea și prin strămoșii noștri, primim hrana necesară pentru suflet: cultura, limba, credința, obiceiurile neamului nostru. E ceea ce nu ni se poate smulge din inimi și nu putem părăsi. Dacă Dumnezeu a vrut să ne năștem aici și acum înseamnă că prin asta așteaptă ceva de la noi. Patria e un instrument în mâna divinității. Slujind Patria îl slujim pe Dumnezeu. Eroismul în slujba Patriei nu e constituit numai din faptele de arme excepționale, de care abundă istoria noastră și pe care trebuie să fim și noi gata să le săvârșim, dacă situația o va cere. Eroismul în slujba Patriei înseamnă și munca tăcută, onestă și îndârjită de fiecare zi, grija de familie, exemplul personal de moralitate și de atașament față de Țară pe care-l dăm copiilor noștri. Nu e ușor să edifici Patria, puțin câte puțin, prin efort susținut de fiecare clipă." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu) |
|
Citat:
Foarte frumos, aproape ca imi salta inima in piept......aproape! Acest mesaj ar trebui transmis conducatorilor patriei, cred ca au uitat definitia patriei. |
Citat:
|
Se întoarce Dumnezeu în România (Petru Dugulescu)
Se-ntoarce Dumnezeu in Romania, Trecand prin vama, fara pasaport! S-alunge pe tirani si tirania, Sa ne aduca-n tara omenia, O marfa ce-am vandut-o la export. Se-ntoarce Dumnezeu in Romania - In tara Lui de care I-a fost dor Caci L-am chemat cu totii in agonia Acelor ore cand veni urgia, Ingenunchiati, smeriti, sub tricolor. Se-ntoarce-n tara Domnul, sa ne spele Si sa ne-nvete sa traim frumos. Noi vrem un Dumnezeu de vremuri grele Si-apoi sa plece dincolo de stele Ca stim noi ce sa facem aici jos. Se-ntoarce-n tara Domnul cu Scriptura - Ca sa ne-nvete viata de crestini; Dar ateismul si nomenclatura Si-au transformat subtil coloratura Si -I impletesc din nou cununi de spini. Cu darul de iubire si dreptate Se-ntoarce Dumnezeul Preainalt; Sa nu mai fie-n tara strambatate, Nici comunism si nici securitate, Sa nu mai moara tineri pe asfalt. Sta Dumnezeu la poarta, Romanie - Dar cine Ii va spune: "bun venit!"? La Parlament si la Presedentie Se-aproba legi, se vrea democratie, Dar, Numele Lui nu e pomenit. Te cheama Creatorul azi, nu maine, In ceasul de destin hotaritor - Sa-ti franga-n dar a invierii paine; Acum ori niciodata poti romane Sa ai un Dumnezeu si-un viitor! |
Intr-o tara asa de frumoasa, cu un trecut asa de glorios, in mijlocul unui popor atat de destept, cum sa nu fie o adevarata religie iubirea de patrie si cum sa nu-ti ridici fruntea, ca falnicii stramosi de odinioara, mandru ca poti spune:"Sunt roman!"
Al. Vlahuta |
Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de
caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântura de colo-colo huietul mulțimii. Al. Vlahuta |
Citat:
Hai sa le spunem ca patria e a noastra, a tuturor, sa vedem ce ne vor raspunde.... Mi-as dori sa fiu patrioata, cum este americanul de rand, care isi spune "sa nu ne intrebam ce face tara pentru noi ci ce putem face noi pentru tara". Imi pare rau, dar in conditiile actuale eu nu pot sa rostesc acele cuvinte. |
Familia si patria sunt un dar de la Dumnezeu - nu ti le alegi. Iata de ce suntem obligati moral sa manifestam atasament, dragoste si fata de familie si fata de patrie. Daca acest pamant sfant pentru noi nu ar fi zamislit mari eroi, astazi care ar fi fost identitatea noastra ca neam?
Ce limba am fi vorbit, ce credinta am fi purtat in suflet?Suntem datori sa ducem mai departe zestrea pe care ne-au lasat-o inaintasii! |
Imnul Eroilor
(de Iuliu Roșca Dormidont * 1858-1940 * Presărați pe-a lor morminte Ale laurilor foi, Spre a fi mai dulce somnul Fericiților eroi. Ridicați pe piramida Nemuririi faima lor, Scriți în cărțile de aur Cântecul nemuritor. Pe copii la sânul vostru Alintați-i cu-acest cânt, Povestindu-le cu fală Al eroilor avânt. Dezveliți tot adevărul Și le spuneți tuturor Cum muriră frații noștri Pentru neam și țara lor. Și pe sacrele morminte Puneți lacrime și flori, Spre a fi mai dulce somnul Miilor de luptători. Ridicați pe piramida Nemuririi faima lor, Scriți în cărțile de aur Cântecul nemuritor. |
Care patrie? Noi mereu am platit tribut, fie grane, fie baieti tineri pt aliotmanul turcesc, etc. N-am fost liberi si nici vom fi vreodata pe lumea asta.
Care atasament? Doamneeee..Oameni buni la ce tineti sau iubiti mai mult decat pe Bunu Dumnezeu pierdeti. Bunu Dumnezeu nu exista doar in Romania, ii peste tot. Datorita romanilor plecati peste hotare s-au ridicat biserici ortodoxe, astfel avand sansa si cei care nu-s pe calea luminii, s-o poata urma. Cum am mai spus, faptul ca noi urmam dreapta credinta, nu inseamna ca suntem si poporul ales. In rest, Bunu Dumnezeu sa aiba mila de noi. Doamne ajuta. |
Sa nu amestecam lucrurile- nimeni nu a pus mai presus de Dumnezeu ceva. Totusi la orele de istorie am invatat cate ceva... sau pentru unii , patria este acolo unde se simt bine. Nu este chiar asa! Atentie cum ne crestem copiii!
|
"DRAGOSTEA DE PATRIE
Cel mai frumos și cel mai moral dintre sentimentele omului, e dragostea de Patrie. Dacă acest sentiment n-ar exista, oamenii s-ar îngrămădi în zonele temperate lăsând restul planetei pustiu. Nu e greu să ne imaginăm ce nenorociri ar rezulta din asta. Pentru a le evita Dumnezeu ne-a atașat, afectiv și fizic, de locurile noastre de baștină. Cu cât pământul unei țări e mai sărac, cu cât clima e mai aspră, cu cât corupția și persecuțiile sunt mai mari în acea țară, cu atât locuitorii ei o iubesc mai mult. În mod ciudat și sublim săracul ține mai mult la cocioaba lui decât bogatul la palatele sale. Suntem precum copacii, trebuie să ne păstrăm rădăcinile în pământul natal: nu putem trăi, nu putem prospera dacă ne strămutăm. Cine e mai fericit ca eschimosul în pustiul lui înghețat? Ce înseamnă pentru el florile de la noi, confortul nostru? El nu se simte bine decât în mijlocul ghețurilor lui. Atașându-ne astfel de Patrie Dumnezeu ne dă mii de motive de a o iubi. Arabul nu-și uită deșertul arzător, adăpătoarea cămilelor și mai ales calul, tovarășul său credincios. Negrul își amintește mereu de coliba lui, de palmierul care se înalță lângă ea și de poteca animalelor șerpuind prin savană. Nici o virtute, nici un talent nu sunt posibile fără dragostea de Patrie. În război această pasiune face minuni, în literatură ea i-a dat pe Homer și pe Virgiliu. Întrebați ce ne face să ne simțim legați de pământul Țării ne-ar fi greu să răspundem. E poate zâmbetul mamei, e poate amintirea prietinilor din copilărie, a primei iubiri, câinii lătrând noaptea în sat, cuibul de rândunică de sub streașina casei părintești, turla bisericii răsărind deasupra copacilor." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu) |
POPORUL ROMÂN NU-I POPOR DE ÎNVINȘI!
de maior (r) Vasile Tomescu Se lasă noaptea, iar cerul e de foc. Neamul pare-n agonie, Fără nădejde și părăsit de noroc. Necazul s-a abătut peste biata Românie. Păstrăm însă în inimi crezul eroilor din trecut. Ne însuflețește și pe noi idealul lor sfânt, De aceea vom sta toți patriei scut, De aceea ne vom bate pentru al țării pământ. Căștile eroilor căzuți ruginesc în ploaie și vânt Pe mii de morminte acoperite de flori. Pe drum, departe, coloanele noastre trec cântând Imnul drag „Trei culori”. Istoria noastră milenară, pământul și morții Ne îndeamnă la luptă mereu. Jurăm să fim uniți! Jurăm să fim tari în fața sorții! Românie, viitorul tău e și al meu! E noapte acum, dar stele sclipesc pe cerul înalt. Mărșăluind umăr la umăr, deciși, În zori vom porni la asalt. Poporul român nu-i popor de învinși! 21 iunie 1941 |
Citat:
Iar biserici ortodoxe ridicate in lume sunt totusi putine, caci acestea se ridica cu bani multi. Poate ar fi bine sa spuna cei, care au biserica ortodoxa, ma refer la cladiri noi, ca sa vedem cam cate sunt. Romanii plecati abia aduna pentru ei; de unde sa aiba bani de a ridica o biserica? Din ce stiu eu: exista doua biserici ortodoxe in Suedia. Mai stiti altele? |
Grigore Vieru - Pentru Ea
Pentru ea la Putna clopot bate Pentru ea mi-i teama de pacate, Pentru ea e bolta mai albastra - Pentru limba noastra. Dumnezeu prima oara Când a plâns printre astre, El a plâns peste tara Cu lacrima limbii noastre. Pentru ea ninsori se cern din spatii Pentru ea puternici sunt Carpatii Pentru ea e calda vatra poamei - Pentru limba mamei. Pentru ea noi varuim peretii, Pentru ea mai sunt raniti poetii, Pentru ea cresc florile visarii - Pentru limba tarii. |
Domnitorii tarilor romanesti, n-au luptat doar pt patrie, au luptat si pt credinta. Asta ar tb sa inteleaga toata lumea. Datorita lor, si a ostasilor care si-au dat viata, noi inca azi suntem crestini-ortodocsi.
Stefan cel Mare, ridica dupa fiecare batalie cate o biserica, a pierdut doar doua batalii, si atunci a ridicat doua biserici, spunand ca asa a fost voia Bunului Dumnezeu. Cati dintre romanii plecati afara, si-au schimbat credinta? cati???? Cati dintre romanii ramasi in tara si-au schimbat credinta? cati ???????????????????? In ziua de azi, nu mai exista batalii pentru patrie, pentru pamant. Avem o batalia mult mai grea pentru credinta noastra ortodoxa, care e atacata din toate partile, cititi aici pe forum despre bioterapie- radiestezie-reiki= biodraci cum spunea parintele Cleopa si altele. Ar fi cazul sa lasam istoria deoparte, avem o lupta de dus, stramosii si-au dus-o pe a lor. Oare noi o putem duce pe a noastra? Lista bisericilor crestin-ortodoxe romanesti din Europa: Germania si Austria: http://www.mitropolia-ro.de/html/lista_parohiilor.html Belgia: http://www.mitropolia.eu/ro/site/176/ Elvetia: http://www.mitropolia.eu/ro/site/172/ Franta: http://www.mitropolia.eu/ro/site/169/ http://www.mitropolia.eu/ro/site/191/ - manastiri Irlanda: http://www.mitropolia.eu/ro/site/174/ Italia: http://www.mitropolia.eu/ro/site/175/ http://www.mitropolia.eu/ro/site/190/ - manastiri Oalnda: http://www.mitropolia.eu/ro/site/177/ Portugalia: http://www.mitropolia.eu/ro/site/171/ Anglia si Irlanda de Nord: http://www.mitropolia.eu/ro/site/173/ http://www.mitropolia.eu/ro/site/192/ - manastiri Spania: http://www.mitropolia.eu/ro/site/170/ Suedia : http://www.episcopiascandinavia.se/parohii/107-suedia Danemarca: http://www.episcopiascandinavia.se/p.../108-danemarca Norvegia: http://www.episcopiascandinavia.se/parohii/109-norvegia Miha-anca in Suedia sunt 15 biserici ortodoxe romanesti, nu 2. Pe langa acestea mai sunt biserici ortodoxe sarbesti, grecesti, rusesti. Macar din bun-simt accesati link-urile. Doamne ajuta. Citat:
|
E bine ca mai exista tineri care vorbesc despre Dumnezeu, Patrie, Familie.
|
Citat:
Astia datorita cui sint asa? Cred ca si noi tot datorita ACELUIA sintem! |
"Dumnezeu, Patria, Familia - aceiași luptă." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)
|
Învățământul, în special cel primar, este modul de formare, menținere și apărare a unei națiuni. Alături de învățător trebuie să stea preotul, soldatul și sportivul. Orice român trebuie să fie bun creștin, bun soldat și să aibă o bună condiție fizică. Pregătirea școlară, pregătirea fizică, pregătirea militară pentru apărarea țării sunt un drept și o necesitate.
|
Citat:
|
Citat:
|
"CAPACITATEA DE APĂRARE
Soarta unei țări insulare depinde de flota ei. Soarta unei țări aflate într-un spațiu geografic, ca acela în care se află țara noastră, depinde de armata și de serviciile ei secrete. Noi, românii, oricât de mult am investi în sistemul nostru de apărare, nu e niciodată suficient. Conjunctura ne impune să avem ca obiective strategice: redresarea natalității, crearea unei superindustrii ultramoderne și înarmarea până-n dinți. La amenințările la care ne expune geografia s-au adăugat recent consecințele actualei crize economice globale. Criza economică globală din 1929 a generat un război mondial. Actuala criză economică globală poate genera și ea conflicte. Trebuie să fim pregătiți. E bine că facem parte din NATO și că avem aliați de nădejde, dar se poate întâmpla, cum s-a întâmplat în 1940, ca aliații să nu ne poată ajuta. Ca să nu mai fim depășiți de evenimente trebuie să ne întărim propria capacitate de apărare." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu) |
DE M-A PRINDE VREUN DOR
de Nicolae Mătcaș De m-a prinde vreun dor de-al cocorilor zbor, Îmbrăcat ca ascetu-n tărsînă, Îmi voi pune-n boccea o baladă și-un nai Să m-aline în limba română. Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi Din genunile apei vreo zînă, Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplîngeți În duioasa mea limbă română. Cînd s-a da la hotare bătălia cea mare Și-oi sta scut pentru-a Țării țărînă, Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul Și doinind tot în limba română. De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez, Nici o urmă de-a mea nu rămînă: Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la cîini, Blestemați-mă-n limba română. Iar de fi-va să cad lîngă cetini de brad În vreo luptă cu lifta păgînă, Prohodiți-mă, frați, după legea lui Crist, Cu-Aleluia în limba română. |
Citat:
|
Citat:
Noi, crestinii ortodocsi, apartinem unei familii, unei tari si prin botez unei sfinte sobornicesti si apostolesti biserici! Daca Dumnezeu ne-a dat sa ne nastem in Romania a stiut el de ce. Si sunt convinsa ca nu pentru a o dispretui. Dispretuind patria( tara in care ne-am nascut) inseamna ca dispretuim darul lui dumnezeu Asa cum Dumnezeu ne-a dat o familie, a vrut sa ne nastem dintr-un anumit tata si o anumita mama, ne-a dat si porunca "cinsteste-i pe tatal tau si pe mama ta". Cine-si renega patria este capabil sa-si renege si familia. Cine-si renega patria si familia este capabil sa-si renege si biserica. DAR, asta NU inseamna ca toti cei care pleca la munca in strainatate sau chiar definitiv isi renega patria. Si NICI toti cei care raman si-o iubesc. |
"PATRIE, CIVISM, PATRIOTISM, ISTORIE
Ideea de patrie este cea mai puternică idee directoare a civilizației moderne. Iubirea de patrie este firească și necesară, antipatriotismul apărând ca fiind ceva monstruos care uimește și indignează. Apărarea patriei trebuie asigurată de opinia publică și instituțiile publice. Patria este în drept să ceară fiecăruia și sacrificiul suprem dacă este cazul, căci „ fericiți sunt cei ce mor pentru patrie”. Dintre toate datoriile datoria față de patrie este cea mai importantă. Civismul este sentimentul care ne face să admitem că patria trebuie condusă după reguli care să vizeze apărarea interesului general și a binelui comun. El ne face să ne simțim individual răspunzători de acest bine comun și chemați să lucrăm individual pentru a-l promova. El ne face să admitem că drepturile ne sunt inseparabile de datorii și ne determină să acceptăm responsabilități în patrie cu asumarea riscurilor corespunzătoare. Această concepție despre civism nu este posibilă fără Iubirea Creștină, aceea care cuprinde și depășește respectul, toleranța, iertarea. Astfel civismul este unul dintre fundamentele de bază ale patriotismului care se deosebește de el prin dimensiunea sa afectivă. Patriotismul adaugă un sentiment de solidaritate între generații, convingerea că avem o datorie de recunoștință față de înaintași pe care trebuie s-o plătim copiilor noștri. Este o chestiune de onestitate. Patriotismul introduce de asemenea un sentiment de solidaritate între cei vorbind aceeași limbă, având aceeași cultură și interese comune. Ca să trăim mai bine, părinții noștri, bunicii noștri, străbunicii noștri ș.a.m.d. au desțelenit pământ, au construit drumuri, au clădit și reclădit sate, orașe, biserici după fiecare război. Recunoștința noastră este mai întâi de ordin material, dar felul în care s-a săvârșit această lucrare este întreaga noastră istorie, aceea a voievozilor și oștenilor lor, aceea a țăranilor și orășenilor, aceea a învățaților și slujitorilor bisericii. Cunoașterea acestei istorii este pentru noi la fel de vitală ca pentru copac cufundarea rădăcinilor în pământ. Patriotismul este deci iubire bazată pe cunoaștere. Limba pe care o vorbim, cultura noastră, modul de a gândi și a acționa, toate se cuprind în această cunoaștere. Aș adăuga la acestea tot ce s-a făcut bine și frumos pe parcursul secolelor pentru ca oamenii să fie mai oameni. Patriotismul este percepția a toate acestea, Iubirea instinctivă și cuminte a toate acestea și voința de a le transmite mai departe după ce le-am ocrotit și înfrumusețat." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu) |
"IOANE, TU AI AUZIT CE-A SPUS COMANDANTUL?
Redau mai jos un articol despre un atac dat de soldații noștri în timpul Războiului pentru Reîntregirea Neamului. Am găsit articolul pe care-l reproduc pe un petic îngălbenit de hârtie decupat dintr-un ziar. Autorul articolului, participant la acel atac, nu și-a dat numele semnând cu pseudonimul „Oștean”. „Deodată răsună un ordin repetat de gradați: „Toată lumea sus, înainte!” Tot rândul de trăgători se ridică. Comandantul strigă cu o voce teribilă: „Batalion la comanda mea baioneta la armă!” Noi, ofițerii, ne scoatem pistoalele. Un freamăt parcurge rândurile. Inima îmi bate de-mi sparge pieptul. Ard de nerăbdare. În ochii tuturor citesc o hotărâre de neclintit. Alte rânduri de trăgători apar, e o pădure de baionete sclipind în soare. De două zile luptăm fără să vedem cu cine. În tot timpul ăsta inamicul ne-a bombardat cu obuze de mare calibru. Astăzi, slavă Domnului, ne vom putea privi dușmanii în ochi. Iuțim pasul strigând din răsputeri „Trăiască România!” sau cântând. În fața noastră o coastă goală. Gloanțele șuieră, obuze mari explodează ridicând jerbe enorme de pământ. Asurzit, cu urechile țiuind, abia aud ordinele strigate de superiori. Merg ca hipnotizat. Suntem toți un gând și-o voință: Victorie! Văd confuz oameni prăbușindu-se la dreapta mea, la stânga mea. Un trompet sună atacul cât îl țin plămânii apoi cade. Rândurile se răresc. Acum înaintăm în salturi: o comandă, ne ridicăm, alergăm drept înainte îngreunați de echipament apoi ne aruncăm la pământ. Unii sunt loviți când se ridică, alții sunt loviți în fugă. Gloanțele vin în rafale foarte jos. „Ne seceră cu mitralierele”, îmi spune un camarad, care în clipa următoare nu se mai ridică. Încă un salt, dușmanul care ne mitraliază începe să se zărească. Tragem primele focuri de armă. Am mai rămas jumătate... Stau absolut nemișcat în spatele unei movile împreună cu oamenii mei. Aud aproape o mitralieră tocând sacadat: tac, tac, tac. Gloanțele șiroiesc, e un vacarm infernal. La fiecare glonț pe care îl aud șuierând îmi spun: „Ăsta poate fi pentru mine.” Mă gândesc la părinți, la soție, la copii, am sentimentul că voi muri. Apoi reacționez și încerc să-mi recapăt curajul. N-o să mor aici. Nu fără să lupt. Deodată îl aud pe comandant strigând: „Înapoi, ne retragem.” Uimire... nu se poate una ca asta! Îl întreb într-o doară pe un sergent: „Ioane, tu ai auzit ce-a spus comandantul?” „Nu, dom’ sublocotenent. Cine poate auzi ceva în vacarmul ăsta?”, îmi spune el privindu-mă ștrengărește. Apoi întreabă și el pe unul dintre soldați: „Tudore, tu ai auzit ce-a spus comandantul?”. „Nu, dom’ sergent, îmi țiuie urechile.” răspunde aceasta zâmbind. Ordon „Înainte!” Un om sare, face câțiva pași și se prăbușește cu fața în jos. Un altul pornește, străbate jumătate din distanță până la poziția inamică și se rostogolește la pământ zvârcolindu-se cu mâinile încleștate de pântec. Un al treilea se ridică, se răsucește brusc și cu fața însângerată cade gemând ca un copil: ”Mamă, o, mamă!” Eu și sergentul plecăm ca din pușcă, oamenii urmându-ne fără probleme. Cât vedem cu ochii ai noștri atacă pe toată linia. Spre seară poziția e ocupată și inamicul alungat. Din păcate pierderile noastre sunt mari, trei sferturi dintre ofițeri și soldați au fost scoși din luptă, dar nici pierderile dușmanilor nu sunt mai mici pentru că odată ajunși în tranșeele lor am făcut prăpăd. Comandantul nostru, ne-a explicat mai târziu că a ordonat retragerea pentru a limita pierderile. Voia să solicite un bombardament de artilerie și să reia atacul după aceia. N-a cerut pedepsirea nimănui. Comanda diviziei n-a reacționat în niciun fel deși cred că știa ce s-a întâmplat. ” Curajul de care au dat dovadă înaintașii noștri este admirabil. Să uităm acest sacrificiu eroic ar fi o dovadă de ingratitudine de neiertat din partea noastră." - Tomescu Ionuț |
Foarte frumos tot ce s-a postat aici.
Dar să nu uităm că patria înseamnă și ceea ce înțelegem din operele lui Caragiale cu privire la guvernanți și ceea ce cu mândrie patriotică votăm și astăzi! Patria nu e poezie sau e mai mult decât poezie. Și care patrie? Patria de dinainte de 1859? Dintre 1859 - 1918? După 1918? Sau după 1989? Să ne ajute Domnul să vedem și o țară înainte de patrie fiindcă nu cred că mai avem una printre atâtea concesionări și vânzări către vest, est, nord și sud. Vreți, nu vreți, stăpâni, chiar dacă administratori incompetenți, am fost doar în anii 1968 - 1989, ca nație, vreau să spun! Cred, dragii mei, că patria mea este BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, singura entitate cu adevărat românească, astăzi, de pe mapamond! |
Citat:
Patria presupune un efort a celor de sus, PUSI SI DE TINE, pentru o viata mai buna, nu de batjocura si mistocareala nesimtita. |
Citat:
Acum asteptam un om serios si cinstit sa conduca tara, deoarece noi astia micii NU PUTEM SCHIMBA NICI O IOTA din mafia actuala. |
Citat:
E ceea ce a lipsit regimului comunist, care a postulat inexistența lui Dumnezeu și de acolo, cred, toate relele ce s-au abătut asupra acestei nații, chiar și acea îngrozitoare zi de 25 decembrie 1989, când au fost uciși mișelește Nicolae și Elena. Dumnezeu să-i ierte! Fiindcă o ideologie de tip comunist puternic ancorată în Dumnezeu și religiozitatea specific ortodoxă cred că ar fi avut sorți de izbândă pentru progresul acestei țări. Nu sunt comunist, sunt un susținător al valorilor creștine, pe de o parte și pe de altă parte, cunosc parțial și teoriile (neo)marxiste cu privire la economie care nu sunt chiar așa îndepărtate de realitate precum vor unii să ne facă să credem. Citat:
|
PANSEURI
"Fii aceleiași patrii trebuie să se iubească și să se ajute între ei ca fii aceleiași mame. Nimic nu ne dă mai mult curaj ca gândul unei datorii de împlinit. Nimic nu-i mai frumos pe lume ca milostenia săracului. Nu există obstacol care să nu poată fi depășit cu perseverență. Nimic din ce înveți nu e inutil." - Popescu Angela |
Eu inteleg ca toate neamurile le-a creat Dumnezeu si nu cred ca un neam trebuie sa primeze in fata altui neam.
Asa cred eu. Maica Domnului cand a proorocit despre Dansa a zis "iata de acum ma vor ferici toate neamurile" (a se vedea Sfanta Scriptura). Din cate am mai citit pe net se pare ca pe la 1800 si ceva (oricum intre 1800 si 1900) a existat un sinod ortodox sau panortodox care a condamnat rasismul. Decat sa dau milostenie la un roman bogat mai bine dau la altul de alt neam care e in nevoie. |
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 21:39:45. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.