|
POEZII minunate
Am citit aceste poezii care sincer m-au marcat...cunoscand autorul l-am indemnat sa le publice ...insa el considera ca nu se merita.Voi ce parere aveti?
Redau cateva versuri: Intr-o lume intunecata?/Ce a uitat de Dumnezeu/Vino Doamne Tu Parinte/Si ne-nvata cele sfinte/Sa putem privi-nainte/Cu credinta sfanta, dreapta/Cu nadejdea izbavirii/Si cu dragostea lucratoare/Pentru faptele mantuirii//("INCOTRO") Vino Doamne Imparate Sfinte/Poposeste o clipa doar/In camara-ntunecoasa/A sufletului meu hoinar//Numai Tu imi arati cararea/Numai Tu ma inveti de bine/Vino Doamne Imparate Sfinte/Salasluieste si la mine//Nu am multe fapte bune/Nu am cugetul curat/Insa am marea dorinta/ De a inainta in credinta/De a veni pe calea dreapta /Care duce sus mai sus/Catre dulcele Iisus//(INVITATIE) |
[COLOR=red]FLORI[/COLOR] [COLOR=red]DE[/COLOR] [COLOR=red]MAC[/COLOR] [COLOR=black] Lucian BLAGA[/COLOR] In frunza de cucuta amara îmi fluier bucuriile-și-o neînțeleasă teamă de moarte mă pătrunde, cum vă privesc pe malul mării de secară, [COLOR=red]flori de mac.[/COLOR] Aș vrea să vă cuprind, că, nu știu cum, petalele ce le purtați îmi par urzite din spuma roșie a unui cald și-nflăcărat amurg de vară. Aș vrea să vă culeg în brațe feciorelnicul avant, dar vi-e atât de fragedă podoabă, că nu-ndrăznesc, o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng. Și-as vrea să vă strivesc, că sunteți roșii, roșii cum nu au putut să fie pe pământ decât aprinșii, mari stropi de sânge ce-au căzut pe stânci și pe nisip în Ghetsemani de pe fruntea lui Iisus când s-a-ngrozit de moarte. |
Citat:
[COLOR=green]N-o să vină Dumnezeu niciodată să ne-nvețe ce trebuie știut. Dumnezeu lucrează prin oameni ori oamenii, astăzi, au alte ocupații sau nu mai au răbdare și darul de a fi dascăli, împărțitori de lumină...[/COLOR] :17: |
Psalmul IX,de Stefan Augustin Doinas
Vai! Chipul Tau si-asemanarea Ta-
cum mi s-au scurs de pe obraz... Cu cine mai seman eu acum? Sunt o maimuta a Domnului: fac gesturi creatoare, invoc lumina, si lumina vine, alung din paradisul meu pe-acela ce nu mi se supune, imi duc fiii pe Culmea Capatanilor, si-acolo ii bat in cuie, si-i impung in coasta. Dar nu ma simt in stare sa iau partea nici unuia dintre talhari, iar chipul si-asemanarea Ta imi cad in pulberi... Pleca-ma-voi cu fruntea in tarana, si-asa voi sta, pana ce-o noua fata -aidoma crescand ca-n ziua-a sasea- ma va invrednici sa ma ridic... |
[COLOR=green]Ana Blandiana - Eclipsă[/COLOR] [COLOR=green]Renunț la milă greu ca la un viciu, |
[COLOR=green]Azi ne despărțim[/COLOR] [COLOR=green]Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim. |
[COLOR=green][SIZE=3]Lucian Blaga - Iubire[/SIZE] [/COLOR] |
[COLOR=green]A.S. Pușkin[/COLOR] |
[COLOR=green]Cincinat Pavelescu[/COLOR] |
[SIZE=3][COLOR=green]Oglinda[/COLOR][/SIZE] |
[COLOR=green][SIZE=3]William Shakespeare - Noi doi…[/SIZE] [/COLOR] |
[COLOR=green][SIZE=+1]Toporași[/SIZE] [/COLOR] |
[SIZE=3][COLOR=green]Magda Isanos - Învrăjbire [/COLOR][/SIZE] |
[COLOR=#008000][SIZE=3]Ploaie de vară la Soveja[/SIZE] |
Mama
(George Cosbuc) În vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară - Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei Începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă. Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țântă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l ridici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești - - "Ce vezi?î întreab-o fată. - "Nimic... Mi s-a părut așa! Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta E plâns de-ngropăciune. Într-un târziu, neridicând De jos a ta privire: - "Eu simt că voi muri-n curând, Că nu-mi mai sunt în fire... Mai știu și eu la ce gândeam? Aveți și voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el!... Să-l văd venind, Aș mai trăi o viață. E dus, și voi muri dorind Să-l văd o dată-n față. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sorții, Să n-am eu pe băiatul meu La cap, în ceasul morții! Afară-i vânt și e-nnorat, Și noaptea e târzie; Copilele ți s-au culcat - Tu, inimă pustie, Stai tot la vatră-ncet plângând: E dus și nu mai vine! Ș-adormi târziu cu mine-n gând Ca să visezi de mine! |
Citat:
|
"As vrea sa fiu copac
Si-as vrea sa cresc langa fereastra ta, Te-as auzi si-n voie te-as privi Intreaga zi. M-as apuca si iarna sa-nfloresc Ca sa te bucuri. Pasarile cele mai minunate Si-ar face cuib pe creanga mea. Noptile mi-ar darui cercei de stele, Pe care ca pe frunze ti le-as da. Prin geamul larg deschis, M-as apleca usoara, sa-ti sarut Cand parul ce pe frunte ti-a cazut, Cand buzele cu buze moi de flori. Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere si foi de aur moale in odaie Si cu a ramurilor tanara putere Ti-as apara obloanele de ploaie, si cine stie, poate ca intr-o seara de vara , cand va fi si luna Va trece prin gradina o zana buna Facandu-ma femeie sa fiu iara Si-atuncea sprijindu-mi pe pervaz , genunchiul ud de frunze si pamant Cu parul inca doldora de vant Cu roua si cu frunze pe obraz Eu ti-as sari in casa si, senina (uitand de-atata vreme sa vorbesc) Cu cate-un cuib in fiecare mana intinsa, as incepe sa zambesc. (Magda Isanos) Imi cer scuze daca am gresit in redarea poeziei.Nu-mi mai amintesc nici macar titlul ei.Imi place, chiar daca imi stoarce lacrimi de dorul fiicei mele , la a carei fereastra as vrea sa fiu copac... |
1 atașament(e)
[SIZE=3][COLOR=darkred]Frate dragă[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Frate dragă, din grădină[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]îți trimit în dar un crin[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Să-ți mângâie lin privirea [/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Cu veșmântul lui divin.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Floare albă,floare albă[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Cât de mult aș vreași eu[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Îmbrăcat în haină albă [/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Să mă duc la Dumnezeu.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Răsădit acolo sus[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]În grădina minunată[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Să-mi sint viața îmbălsămată[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Cu iubirea lui Iisus.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Plâng înăbușit în noapte[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Și suspin cu glasul stins[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Dă-mi vesmântul alb de nuntă[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=darkred]Cu crini,minunat încins.[/COLOR][/SIZE] [COLOR=#8b0000](Valeriu Gafencu)[/COLOR] |
Citat:
[COLOR=green]Magda Isanos[/COLOR] [COLOR=green]Vis vegetal[/COLOR][COLOR=green]Aș vrea să fiu copac [/COLOR] |
Citat:
[COLOR=green]Mă bucur, chiar mă bucur![/COLOR] |
Daca tot este primavara si se apropie inflorirea copacilor,am sa scriu o poezie pe care am gasit-o uitata intrun album.Am scris-o cand aveam vre-o 20 de ani,faceam plaja pe bucataria de la mama de acasa,iar langa mine statea aplecata o crenga de mar inflorit...astfel am inceput sa scriu.
"Soarele izbeste-n primavara, Cu raza-i de lumina purpurie Scapand pamantul de povara, Prin sarcina-i de doruri aurie. Copacii tremura de vietate, Prin mugurii sfiosi si zambitori, In tronul cel senin de-ntaietate Podoabele de farmec ravnitori. Un tainic ses cuprinde o statuie, Cu trunchi subtire de arbore uitat, In palide suspinuri unde siue Cu triste imprejururi imbracat. Este un mar,o floare de-nteles, Inchis intr-o simtire muta Intr-o menire care a purces O profunzime calda nenascuta. Floarea de mar s-apleaca catre mine, Dospindu-si fructul in odai virgine, Zmbeste gingasa cu raza-i unda Si scapara o lacrima plapanda. Ai sorb privirea curata si balaie Din stigma golului intruchipat, Incenunchind a frumusetii straie A mugurului dor intr-aripat. Surade cald c-o fresca de imagini, Cu un apus si-un rasarit plecat, Peste vestirile de simturi fara margini, Cu gand trecut prin astru sidefat. Emotia-mi zvacneste-n clocot Distinsa apasare peste sine, In pedestalul unde sade-n clopot De sunete si lacrimi cristaline. Floarea de mar mi-alina plansul, Si-mi mangaie obrazu-nsingurat Furand din univers adinsul, Incoronandu-mi crestetul uitat. O sfera de ozon s-asterne din iubire Un gangurit de floare-nmiresmata, Orbita a pamantului menire, Ce frange existenta derutata. Eu o desprind din vraja-i innodare De pe copacul asuprit de vant, Si o astern pe fila-n sarbatoare A golului cel mut,fara cuvant. Copacu-i trist si inchistat, De pierderea unei copile fine, Cu florile ce-i par incornat, Cu capatu-unui gand jertfit in sine. Astfel soptesc prin floarea saracita, Ca rar veni si alte primaveri, In inima de-alinturi parasita, Si-n fiecare dor venit de ncaieri." Stiu ca este o poezie saraca de sens,de rationament,de inteles...dar este o parte din simtire cu tineretea ei cu tot. |
[SIZE=3][COLOR=navy]Am ieșit puțin la lumină[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Ți-am încrustat Numele sub ploaie[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]L-am ascuns să nu-l găsească vântul.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Ploaia a plâns pentru mine șiroaie[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Și-a mai spălat de păcate pământul.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Spre dimineață,roua pe flori[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]M-a îndemnat să caut alți zori.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Dar,zorile visate de mine,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Se ascund în spatele privirii Tale[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Și...sub ale frunții boltite coline[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Mai caut încă, pierdute flori în petale.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Am ieșit puțin la lumină.Lumina m-a orbit.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Mă vrea cineva? Dacă nu mă voi ascunde[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]În cochilia strâmtă a propriilor vise[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Voi fugi,să nu mă poată nimeni prinde[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Și voi sfârși,neștiută de nimeni,spânzurată[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Cu frânghia timpului de A B I S E![/COLOR][/SIZE] [COLOR=navy](D.S)[/COLOR] |
[COLOR=green]Aprilie[/COLOR] [COLOR=green]Fii bucuros, iubite, în iarba mătăsoasă; |
[COLOR=green]Magda Isanos - Dragostea mea [/COLOR] |
[COLOR=green]Rapsodii de primăvară[/COLOR] [COLOR=green]Sus, prin crîngul adormit,[/COLOR] |
Fără tine de Ana Blandiana
[COLOR=green]Fără tine mi-e frig[/COLOR] |
Gradinar e mama-n in lume,
Iar copii zambitori Sunt incantatoare flori. Floarea,muguri da si creste, Inimiii,ochii inveseleste Dupa cum in primavara, Gradinarul o-ngrijeste! Mama-i vita cea de vie, Stugurii ce-o impodobesc Iar copii,fruct ceresc. Vita buna,fructe rele Nu produce niciodata. De-i soi prost,ori soi bun, Vita,dupa struguri se constata! Un pastor e mama-n lume, Iar baieti si copilite, Sunt o turma de oite. Pe poteci gresite,turma, Sau pe cai bune apuca Dupa cum pastorul stie Cu-a lui minte s-o conduca. Mama este o regina, Iar copii maruntei, Sunt supusii scumpi ai ei. Fericiti supusi care Pe a vietii cale drepata, Sunt condusi cu-ntelepciune De-o regina inteleapta! Post usor si cu folos duhovnicesc! |
A XI -a poruncă de Ion Minculescu
Ascultă, privește și taci ! . . . / Ascultă, să-nveți să vorbești, / Privește, să-nveți să clădești, / Și taci, să-nțelegi ce să faci. . . / Ascultă, privește și taci ! / Când simți că păcatul te paște / Și glasul sirenei te fură, / Tu pune-ți lacăt la gură / Și-imploră doar Sfintele moaște- / Când simți că păcatul te paște ! / Când simți că dușmanul te-nvinge , / Smulgându-ți din suflet credința / Așteaptă-ți tăcut biruința / Și candela minții nu-ți stinge - / Când simți că dușmanul te-nvinge ! / Când brațele-ncep să te doară, / De teamă să nu -mbătrânești, / Rămâi tot cel care ești - / Aceeași piatră de moară- / Când brațele incep să te doară ! . . . / Iar când, cu ochii spre cer, / Te-ntrebi ce-ai mai putea să mai faci, / Ascultă, privește și taci ! / Din brațe fă-ți aripi de fier / Si zboară cu ele spre cer ! . . .
|
Citat:
|
Citat:
[COLOR=green]Da, este vorba de poezia lui Ion Minulescu - pe care o redau in intregime... :47:[/COLOR] |
[COLOR=#008000][SIZE=4]Ștergarul |
[COLOR=#008000]ÎNVIEREA de Mihai Eminescu |
Pentru prietenii mei din Republica Moldova
Învierea
Clopotele de-nviere, Aduc lumii mângâiere Și pribegilor durere. Creștinii ouă ciocnesc Învierea preznuiesc, Numai eu stau și privesc. Arde inima-mi de dor După mamă și surori, După scumpul frățior. Doar atât aș vrea și eu, Să dea Domnul Dumnezeu Să-mplinească dorul meu. Să mai facem o Înviere, Fără lacrimi și durere, Numa-n caldă mângâiere… poezie de Zorica Lațcu |
[COLOR=#008000]Vasile Militaru - Hristos a inviat! |
[COLOR=green][/COLOR] [SIZE=3][COLOR=green]Christos a înviat![/COLOR][/SIZE] |
Citat:
"Voi care-ați plâns în întuneric, și nimeni nu v-a mângâiat...." Să fii sănătoasă. |
Citat:
[COLOR=green]Dorina, bună seara, Adevarat a înviat! Ai intuit foarte bine. [/COLOR] |
[SIZE=3][COLOR=green]Mă înțelegi?[/COLOR][/SIZE] |
[COLOR=green]Aici [/COLOR]
http://www.rft.forter.ro/13_arhiva/pdf/2008-2.pdf [COLOR=green]la pag 108, este coperta cartii mele si o prezentare. La pag 95, este povestirea "Frumoasele."[/COLOR] |
Citat:
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 12:29:46. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.