Sfantul Apostol Pavel nu a zis niciodata de o alta zi de odihna. Il confunzi cu Bartolomeu Anania (autorul afirmatiei la care te referi).

Cu interpretarea asta aiuritoare dai peste cap întreaga morfologie şi sintaxă a limbii greceşti. Mai documentează-te:
http://www.scripture4all.org/OnlineI...Tpdf/luk24.pdf


Se pare că pentru tine ortodoxia are mai mult de 7 taine...

O fi, dar nu fiece zi e de odihnă, binecuvântată şi sfinţită.

Cu numere, nu cu numele.


Prăznuirea a ţinut-o sâmbăta, iar sâmbătă seara era deja duminică după calendarul primului secol, deci n-a fost nici o pregătire specială, fraţii insistând să-şi prelungească şederea.

Sper că aceasta nu e interpretarea Bisericii Ortodoxe, ci un exces de zel din partea ta în a suci învăţătura Scripturii. Mai citeşte odată lista din Fapte 15,19-20 şi vezi dacă apare sabatul pe acolo. Cât priveşte versetul următor (21), acesta departe de a desfiinţa sabatul, demonstrează că sabatul era încă respectat. Creştinii iudei încă mai participau la slujbele de la sinagogă. Legătura versetului acestuia cu cel precedent poate fi înţeleasă în mai multe feluri. Unii consideră că înseamnă că ei n-au de ce să se teamă că libertatea neamurilor va ataca ţinerea din partea lor a legilor mozaice, deoarece ei şi copiii lor urmau să continue să fie îndemnaţi cu privire la lege în fiecare Sabat, când participau la sinagogă. Alţii înţelegeau versetul acesta ca o bază pentru prohibiţiile lui Iacob, în sensul acesta, că întrucât Moise este citit în sinagogă, Neamurile urmau cel puţin să se ferească de la lucrurile pe care el le enumeră. Alţii la fel îl văd ca însemnând că creştinii dintre neamuri nu vor găsi prohibiţiile lui Iacob ca fiind grele, întrucât ei erau deja familiarizaţi cu ele din contactele lor cu sinagogile, unde legea era citită în mod regulat sabat de sabat.

Identificare o face Însuşi Hristos:"Astfel că Fiul Omului este domn şi al sâmbetei." (Marcu 2,28)

Iată ce zice mesajul Evangheliei veşnice pentru noi, cei ce trăim în vremea judecăţii:

"Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul, Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor." (Apoc.14,6.7)

Un îndemn la închinare, în adevărata zi de închinare dedicată Creaţiei lui Dumnezeu. Ai recunoscut expresiile? Iată-le aici:

"Că în şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o." (Ieşirea 20,11)



E pentru a doua oară că repeţi această prostie. Expresia se referă la cea dintâi zi a săptămânii care e între două sabate. Raportarea se făcea tot la sabat-cea mai importantă zi a săptămânii (nu degeaba a 7-a, cifra desăvârşirii), atât pentru duminică (numită prima), cât şi pentru vineri-numită "ziua pregătirii" [în vederea sabatului].


Este partea din edictul duminical al lui Constantin ,care redactat de Justinian suna aşa în româneşte:

„Toţi judecătorii și plebea urbană și funcţionarii practicanţi de meserii în memorabila zi a soarelui să se oprească”. Textul complet dacă te interesează s-ar putea să-l găseşti şi pe site-ul forumului că doar e sfântul vostru, asta doar dacă nu a fost pus la index. Deh, istoria are şi părţile ei urâte.


Nişte documente pline de interpolări ulterioare ori chiar plastografiate nu pot înlocui adevărul biblic al sabatului ca zi de odihnă sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu.

Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi.

Ce fel de "alta zi" atunci?

In Fapte 15 apostolii tin sfat si ajung la hotararea ca cei care sunt in Hristos , nu mai trebuie sa aduca jertfe, sa se taie imprejur si sa se supuna diferitelor poveri din Legea cea veche.(Fapte 15:24)
Despre acestea vorbea si parintele apostolic Ignatie care a fost martirizat in anul 107 :


“Sa nu fiti inselati cu invataturi straine nici cu basme vechi,care nu sint de folos;daca si acum traim dupa lege atunci marturisim ca n-am primit harul.Dumnezeiestii profeti au trait potrivit invataturii lui Iisus Hristos, de aceea au si fost prigoniti;ei au fost insufletiti de harul Lui, pentru a incredinta pe cei neascultatori, ca unul este Dumnezeu,Care s-a aratat prin Iisus Hristos,Fiul Lui,Care este Cuvantul Lui iesit din tacere,Care in toate a bineplacut Celui ce L-a trimis.Asadar cei care au trait in randuielile cele vechi, si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci duminica, in care si viata noastra a rasarit prin El (Hristos) si prin moartea Lui, pe care unii o tagaduiesc.Prin taina aceasta am primit credinta si de aceea suferim,ca sa fim gasiti ucenici ai lui Iisus Hristos,singurul nostru Invatator.Cum vom putea trai noi fara El,cand si profetii, fiind cu duhul ucenicii Lui, Il asteptau ca invatator? Si de aceea Cel pe care pe buna dreptate Il asteptau, i-a sculat din morti, cand a venit pe pamant.Sa nu fim, dar nesimtitori fata de bunatatea Sa!Ca daca ne-ar face noua dupa faptele noastre, n-am mai fi.De aceea, fiind ucenici ai Lui, sa invatam a trai potrivit crestinismului.Cel care se numeste cu alt nume decat acesta,nu este al lui Dumnezeu.Indepartati, dar aluatul cel rau, cel invechit, cel inacrit, si prefaceti-va in aluat nou, care este Iisus Hristos.Sarati-va cu El, ca sa nu se strice cineva dintre voi, pentru ca dupa miros va veti vadi.Este o nebunie sa vorbesti de Hristos si sa traiesti ca iudeii.Ca nu crestinismul a crezut in iudaism, ci iudaismul in crestinism, in care s-a adunat toata limba, care a crezut in Dumnezeu.” Epistola catre Magnezieni 8-10

"Astăzi se crede că doar versiunile mai scurte ale celor șapte scrisori sunt într-adevăr scrieri ale Sf. Ignatie. Se crede că versiunile mai lungi cuprind adăugiri datând din secolul al V-lea, scrise pentru a-l înscrie - postum - pe Sf. Ignatie ca martor în unele dispute teologice din acea perioadă. Se consideră că alte scrisori care i-au fost atribuite, ca și istorisirea martiriului său de către un martor ocular sunt simple falsuri datând din aceeași perioadă."

citat din sursă ortodoxă (!). Pentru conformitate: http://ro.orthodoxwiki.org/Ignatie_Teoforul

Însăşi denumirea de "duminică" în locul "zilei soarelui" dă de gol această interpolare.

Este vorba de o alta zi "cand vom intra in odihna Lui". Evreii au ratat, din cauza impietririi inimii (a neascultarii de Dumnezeu), intrarea in aceasta odihna (promisa de pe vremea lui Iosua).

Nu despre odihna de ziua a saptea este vorba. De aceasta s-au bucurat.

Dar de care zi?Care este acea zi? :)

Ziua cand vom intra in Canaanul ceresc si vom avea odihna. Pana atunci "ramane odihna de sabat pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei 4:9).

Exact, exact, să luăm tot contextul:
Biblia ortodoxă:
Evrei 4.7-9
"7.Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre". 8.Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă. 9.Drept aceea, s-a lăsat altă sărbătoare de odihnă poporului lui Dumnezeu."


Biblia protestantă (Cornilescu):
Evrei 4:7 El hotărăşte din nou o zi: "Astăzi", - zicând, în David, după atâta vreme, cum s-a spus mai sus: "Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!"
Evrei 4:8 Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi.
Evrei 4:9 Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui
Dumnezeu

E clar contextul şi ce vrea să spună!!!

Domnule, nu mai folosi versetul ăsta că de câte ori îl foloseşti, mai bagi un cărbune sub cazanul cu smoală al traducătorului. Mai bine păstrează-l ca exemplificare pentru topicul acela de-l întârzii atâta...