Superficialitatea cu care tratezi cuvantul Scripturii ar fi scuzabila daca n-ar fi dublata de o cel putin la fel de mare aroganta.

In primul rand, nu te-ai obosit sa urmaresti contextul discutiei, in care citatul respectiv a fost adus intr-o discutie in care era vorba de Cain.

In al doilea rand, pasajul in cauza se refera la cei care nu au primit Legea, asta include si pe evrei inainte de a primi Legea, dupa iesirea din Egipt.

Aceeasi observatie ca mai sus, nici nu te obosesti sa urmaresti firul discutiei, dar te simti obligat sa arunci cu bolovanu' in balta.
Daca ai sa reusesti pana la urma sa urmaresti discutia, ai sa vezi ca ceea ce am aratat eu exista exclusiv in Sf. Scriptura.

Apelul la traditie in acest caz, il fac adventistii, care apeleaza la deloc-sfanta traditie a pretinsei profetese EGW, care pune in Scriptura lucruri care nu exista pentru a iesi pasienta cu Sabatul (cum s-ar mai deosebi altfel adventistii de restul neoprotestantilor?)

N-ai decat sa arati cu Scriptura (dar nu cu presupuneri pe marginea ei) ca vreun om ar fi tinut Sabatul inainte de iesirea din Egipt.

Contextul la care m-am referit erau cele două versete din Romani postate inoportun. Acestea nu se referă nici la evrei, nici măcar la Cain. Atât evreii , cât şi Cain cunoşteau voinţa lui Dumnezeu şi aveau noţiunile Legii Lui chiar dacă nu o aveau într-o formă scrisă.

Trebuie să faci diferenţă între Legea scrisă pe piatră, Legea transmisă oral din tată în fiu în vremea patriarhilor, şi Legea scrisă în conştiinţa tuturor oamenilor (recte conştiinţa păgânilor la care se referă pasajul).

Că Dumnezeu nu ar fi transmis Legea (voinţa Sa, principiile Lui morale) până la momentul Sinai, este o prejudecată ortodoxă ce vine în întâmpinarea lepădării poruncii a IV-a din Decalog acesta fiind privită ca "jidovească" şi legată exclusiv de Exod. Ciudat cum celelalte 9 (sau mai precis 8) nu se bucură de acelaşi "tratament" din partea ortodocşilor.

Eu nu am făcut apel la EGW, ci chiar la "tradiţia" din epoca patriarhală. Este lipsit de logică a-ţi imagina nişte oameni sfinţi ai lui Dumnezeu pe linia Adam-Avraam-Moise care să transmită din tată în fiu doar informaţii despre creşterea caprelor şi ţesutul hainelor pestriţe, lăsând laoparte tot ce ţine de credinţă şi închinare. Iar Sabatul are legătură cu ambele.

Cu Scriptura am arătat cum un Dumnezeu a ţinut Sabatul înainte de Exod, şi un Om-Dumnezeu a ţinut Sabatul în primul secol creştin. Arată-mi acelaşi lucru despre duminică pentru a mă convinge.

Nu a fost data nici o Lege pana la Moise.Cain la fel ca altii din VT au fost judecati dupa constiinta si fara lege.Si Pavel vorbeste si zice "cei care au pierit fara lege, fara lege vor fi judecati"

Nu a existat nici o tinere de Sabat inainte de Exod, iar Hristos si Apostolii nu au tinut sambata ci au dezlegat-o.Sa faci afirmatia ca "Dumnezeu a tinut sambata" inseamna sa Il subminezi pe Dumnezeu in fata unei "zile" si arata inca o data ca habar nu aveti ce inseama odihna si Sabatul, si ca idolatrizati o zi.

Până să postezi atâtea platitudini, mai bine ne explicai ce înseamnă că Dumnezeu S-a odihnit, a binecuvântat şi a sfinţit sabatul, toate aceste acţiuni într-un singur verset: Geneza 2,3.

Ratacesti necunoscand Scripturile si nici puterea lui Dumnezeu.

Scriptura zice textual: Dumnezeu S-a odihnit, a binecuvântat şi a sfinţit sabatul. Unde e rătăcirea?

Nu zice ca a facut asta Sabatului, cuvantul care se traduce ca Sabat de acolo este verbul "a incetat" sau "a terminat" Dumnezeu creatia.Ratacirea e aici , ca litera ucide si Duhul este cel care da viata.

Rătăcirea vine din necunoașterea Scripturii, iar Scriptura (Gen.2,3) zice că Dumnezeu a sfințit și binecuvântat ziua a șaptea, deci a făcut aceasta zilei a șaptea. Catolici, ortodocși, protestanți și neoprotestanți - toți recunosc că ziua a șaptea este sâmbăta. Asta e problema...

Versetul din Geneza 2 incepe prin a ne spune ca Dumnezeu a terminat opera creatiei.Ziua a saptea din Geneza reprezinta desavarsirea creatiei,si se refera la Odihna Spirituala a lui Dumnezeu care nu s-a sfarsit nici azi si nici nu se va sfarsi vreodata, reprezinta "ziua desavarsita, sfanta toata" , adica Imparatia Cerului, Raiul lui Dumnezeu.Iar ca odihna lui Dumnezeu e vesnica si nici odihna nu trebuie sa se inteleaga literal, poti vedea in Evrei in care Pavel aminteste despre ziua a saptea din Geneza si despre Odihna lui Dumnezeu si vorbeste de ea ca existand in continuare , ca nu s-a terminat atunci si vorbeste de cei care au intrat si cei care nu au intrat in aceasta odihna si cei care vor intra si cei care nu vor intra.Nu numai atat dar Pavel si vorbeste de o alta zi hotarata de Dumnezeu ca sa intram in odihna Lui.Aceasta este ziua lui Iisus Hristos prin care si cei drepti odinioara(dreptii vechiului testament) au ajuns la Odihna.Si Iisus Hristos este cel care a adus Odihna tuturor, prin Invierea Sa din morti.A desfiintat orice domnie si orice stapanire care era asupra noastra.Deci nici aceia care tineau sambata si erau sub Vechiul Testament nu au intrat in Odihna, pana nu a venit Hristos ca sa ii duca la odihna, si sa-i pasca pe ei.Ca si ei dreptii VT asteptau ziua asta in care vor intra in Odihna Edenului, cu bucurie au asteptat sa vada aceasta zi si s-au bucurat de ea, iar sambata lor era o prefigurare a duminicii , iar umbra acestei odihna si a veacului in care am intrat acum era prin Odihna si Sarbatoarea Corturilor.Toate erau umbre ale acestei zile desavarsite, ziua pe care Domnul a facut-o.Ca si cei ce au tinut sambata nu au ajuns la odihna pana cand nu a venit Hristos sa-i duca.