Sau este o amagire draceasca, cine stie. Facand aluzia la un alt topic de pe forum, cei mai multi cred ca Satana nu ne poate citi gandurile. Astfel, tacerea noastra este cea mai urata de catre el.

Nu crezi ca dezvaluind trairile noastre interioare in scris, in acest jurnal, va putea vrajmasul nostru nevazut sa ne gaseasca mai usor slabiciunile si neputintele si sa profite de ele?

Vrei sa spui ca nu e bine sa tinem un jurnal de frica sa nu ne afle Satana slabiciunile?!
Te rog sa ma ierti, dar mi se pare absurd.
In plus, toate sunt cu voia Domnului. Parerea mea este ca daca ingaduie Dumnezeu, Satana poate afla slabiciunile tale fara ca sa le vada(?) scrise pe o fila de caiet. Daca nu - poti tipa in gura mare neputintele tale, ca nu va afla.

Voi ce credeti?


Eu personal tin jurnal. Imi place sa imi scriu gandurile. Si rasfoiesc uneori pagini scrise de mult. Ma amuza uneori. :)

Cam tarziu scriu, dar o metoda in a scapa de singuratate, sa mearga la ASCOR (Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi). Si eu de la un afis am aflat ca exista, dupa aceea am venit acasa am cautat pe google Ascor Oradea, si am gasit ca tine slujba la bisericuta din campusul universitatii de la ora 19:00 si m-am dus, la sfarsit am facut cunostinta cu cei de acolo si acum suntem prieteni. Si se merge din cand in cand pe la manastiri, e frumos. Incercati sa vedeti daca va ajuta, mai sunt si persoane care au terminat facultatea si mai vin pe acolo, nu doar studenti. Nu ma pricep sa explic, iertati-ma!
Slava lui Dumnezeu

Singuratetea este tipica adolescentei, dar poate persista si cand esti adult.
Cred ca sensul de singuratate pleaca de la neincrederea in sine, putina autostima si neexistenta unui scop precis dar si din cauza timideti.
Pot fi singuri si acele persoane care stau tot timpul printre lume.
Eu cred ca ai trebui sa cauti noi esperiente, distractie si sa stai atenta caci singuratatea poate duce la depresie.


@colaps
Chiar ma dezamagesti, te credeam un bun crestin, dar trasmiti niste senzatii pline de ura si de fanatism in jurul tau.
Identificandu-ma cu vreo 5 caracteristici/idei din firma ta, sper sa nu intalnesc in viata persoane ca tine.

Singuratatea se infrunta cu virtutile opuse ei.
Comunicare cu oamenii de aproape, comunicare cu Dumnezeu (rugaciune), comunicare cu marii parinti (carti, pelerinaje).

In momentele de singuratate, Domnul este mai aproape decat duhurile necurate ale deznadejdii si ale lipsei de rost.

Ai pace si nu deznadajdui.

Mi-a ramas in minte un cuvant duhovnicesc al parintelui Dumitru Staniloae in care adancea diverse aspecte ale singuratatii. Parintele a amintit o forma a singuratatii atat de subtila, dar totusi atat de evidenta: "singuratatea omului care n-a facut niciun bine".

Cred ca aceasta este singuratatea cea mai de temut. In fond iadul insusi nu este decat forma abisala a acestei singuratati pe care o simte omul aflat la hotar cu nefiinta. Un hotar insa pe care nu il poate niciodata trece, pentru ca Dumnezeu nu desfiinteaza persoana umana.

Singuratatea este o binecuvantare. In singuratate il putem foarte usor gasi pe Dumnezeu...si atunci cand L-am gasit pe Dumnezeu l-am gasit si pe aproapele, am gasit Biserica. Ca atare oamenii care sufera cel mai putin de singuratate sunt, in general, pustnicii.

''Ne nastem singuri, traim singuri, murim singuri. Doar prin intermediul dragostei si prieteniei ne putem crea pe moment iluzia ca nu suntem singuri’’.
Orson Welles

Nu cred in dragoste si prietenie ca datatoare de iluzii in acest sens. Din contra, ele ne ofera certitudinea nesinguratatii.

Singuratatea despre care pomeneste Orson Welles este cea a omului nihilist, materialist.

Tema de studiu !