Răspunsul tău este unul cât se poate de pertinent, şi după cum observi, suntem pe aceeşi lugime de undă în privinţa acestui aspect.
Doar ţi-am precizat că eu pusesem o întrebare retorică.
Nu am pentru ce să te iert, nu ai greşit cu ceva. :)

It gets strange with people bringing in flour and oil of their own, or even stranger, items of other people's clothing. It's prevalent among Romanians and some Serbs. The flour and oil that they bring in is NOT consecrated oil of healing, only that which is blessed and used. And consecrated oil should not be given out to take home… just like we would never give out holy Communion to take home.

Este ciudat ca oamenii vin cu faina si cu uleiul lor, si chiar mai ciudat ca aduc obiecte de vestimentatie. Acest lucru se obisnuieste in special la români si sârbi. Faina si uleiul adus, nu este ulei sfintit folosit pentru vindecari, ci doar cel binecuvantat. Iar uleiul sfintit nu ar trebui dat spre a fi dus acasa... asa cum nu dam niciodata Sf. Impartasanie ca sa fie dusa acasa.

La greci nu vezi aşa ceva. Deci, părintele are dreptate.

Trecând peste traducere, părerea părintelui respectiv bate cu părerea pr Petru Pruteanu. "Ideea de a binecuvânta mai mult ulei, cu care să se ungă credincioşii singuri sau să fie folosit la mâncare contravine textului biblic şi liturgic. Nici într-o altă Biserică Ortodoxă nu se face aşa ceva, ci doar în cazuri cu totul speciale, când preotului nu i se permite să intre în secţia de reanimare, se poate da puţin ulei sfinţit unui medic credincios pentru a unge un bolnav."

Ce e greşit în păreririle pr. american şi pr. Petru? Aştept argumente.

Acum ca am citit si cuvintele Pr. Petru Pruteanu, nu gasesc o lipsa de concordanta intre cele doua pareri, dar gasesc o diferenta fata de practica din bisericile si manastirile ortodoxe. Ori, preotii ortodocsi ar trebui sa fie mai atenti la ceea ce permit sa se faca la Sf. Maslu si in speciala ceea ce nu este conform invataturii ortodoxe. Oamenii, in virtutea celor stiute de ei, aduc la biserica faina si ulei; dar de ce nu li se spune ca nu este cazul? De ce nu le spune cineva ca nu este corect sa aduca faina si ulei? De ce se mentine o practica gresita?
In manastire se pot cumpara sticlute cu ulei sfintit de la 1000 masluri. Efectul acestui ulei sfintit, ca si in cazul apei sfintite, este simtit de cei, care sunt chinuiti de boala si dureri.
Ca sa nu mai spun, ca mergand la o manastire din nordul Moldovei, pe langa binecuvantare, am primit si un litru de ulei sfintit de la Maslu...

Dacă nu e cunoscută teoria, practica nu poate fi de calitate. Surprinzător, un părinte american ştie şi aplică mai bine teoria decât mulţi preoţi români. Nu degeaba pr. Rafail Noica a spus că noi, cei care ne-am născut în ortodoxie, n-o mai apreciem la adevărata ei valoare şi uite cum o deformăm.

Slavă Domnului că ai înţeles!

Pentru că sunt obiceiuri moştenite şi care greu le mai scoţi din capul oamenilor şi a preoţilor care iau totul de bun, fără să mai cerceteze dacă practica concordă cu învăţătura.

În acest sens poţi citi acest articol: http://www.teologie.net/2014/02/19/m...ice/#more-4074

Eu nu am nici o influenta asupra preotilor; ori ei ar trebui sa stie aceste lucruri. Cine sa ii indrepte, enoriasii?!?
Chiar nimeni sa nu stie cum e corect?
Totusi mi se pare exagerat sa puna semnul egal intre uleiul de la Sf. Maslu si Sf. Impartasanie, incat sa fie interzis a scoate din biserica uleiul, asa cum nu ducem acasa Sf. Impartasanie. Gresesc cumva?

Multumesc, l-am citit deja si m-am lamurit.

Normal, îndreptarea preoţilor cade în sarcina episcopilor.
Însă, nu e greşit să discuţi cu acel preot, bineînţeles, între patru ochi, să-i prezinţi ce ţi se pare că nu e în regulă. Dacă nu se îndreaptă, se poate să-l pârăşti episcopului. Mai mult nu poţi face, decât să te rogi pentru el, ceea ce este de fapt primordial.

Sunt, dar din păcate sunt puţini.

Nu greşeşti, dacă astfel ai înţeles. Eu cred că părintele a vrut să sublinieze sensul Tainei în sine, evlavia faţă de cele sfinte şi nu egalitatea între ele.

Dar totusi nu trebuie sa judecam preotul precum zice in povestirea:
Erau un calugar pustnic care se spovedea lunar la un preot de sat caci era mai departe manastirea si staretul ia dat binecuvantare sa se spovedeasca la acest preot.
Deci se spovedeste el la luna cand un inger vine la el si ii spune:
-"Uite preotul la care te spovedesti e curvar si bea mult".Dupa aceea calugarul se intristeaza si nu intelege cum se face aceasta ca el(preotul) ar trebui sa fie un urmator al lui Hristos.
Apoi trece el si da de un rau care curgea la vale.Si i se arata ingerul si-i spune:
-"Bea din acest rau!".
Si el bea.Apoi ingerul il intreaba:
-"Cum a fost apa?Dulce,acra?".
Dupa aceea ii raspunde calugarul:
-"Ca deobicei."
Apoi ii zice ingerul:
-"Du-te mai sus!".
Si acesta se duce.Si mergand el da de un caine mort in mijlocul raului care era putrezit si ii spune ingerul:
-"Vezi acest caine mort?Cu toate ca el este mort si miroase greu nu ti-a intinat apa cea de viata datatoare!Asa e si cu preotul pacatos!"
Desi pacatele lui miros greu si arata oribil acesta nici nu opreste Harul Sfantului Duh care curge dar nici nu il intineaza.(Citat din parintele Andrei fostul staret al manastirii Nicula)
P.S.:SPER SA NU FI GRESIT UNDEVA!(N-AM DARUL POVESTIRII)