Acu tu ai dat-o in extreme... pentru ca asta e extrema, e ceea ce vezi pe la TV, ceea ce auzi pe la radio, ceea ce iese in evidenta, in ambele cazuri. Nu ai nevoie de statistici cand lucrezi cu fel si fel de oameni, nu ai nevoie de statistici cand cunosti oameni; ai nevoie de putin spirit de observatie si o minte care sa iti permita sa nu vezi doar extremele. Tin sa iti zic sa exista o multime de copii din familii sarace (si nu, nu ma refer nici eu la tigani), care au ajuns sa fure si sa faca fel de fel de lucruri, la fel cum sunt si copii din familii mai instarite care au ajuns foarte bine din toate punctele de vedere.
Ideea e ca, totul depinde de educatia data copiilor si de psihicul acestora.

Poate ca da, expunerea mea pare a fi la extrema cealalta pentru ca din ea se intelege ca toate fam sarace cresc copii buni. Am gresit lasand sa se inteleaga asa. Sigur ca sunt si familii sarace cu multi copii care ajung rai. Si da, sunt si bogati care au copii buni.
Balanta valorii, a bunei cuviinte, se inclina in favoarea familiilor sarace cu multi copii
Deci, sustin cu tarie ideia mea. Nu stiu asta de la tv si nici de la radiu. O stiu din ceea ce am vazut in jurul meu, din ceea ce am trait in tara mea, in zona in care m-am nascut si am imbatranit.
Dar, asa cum ai spus si tu totul depinde de educatie data copiilor si ca un parinte sa invete copilul ce e bine si ce e rau, prin vorbe si fapte nu are nevoie de bani.
Sa sti ca banii nu fac decat sa ne ajute fizic. Caracterul se educa fara bani. Eu asa stiu. Daca gresesc imi pare rau.

Sunt total de acord cu ultimul rand scris de tine, Mena59; siner, eu nu as vrea sa fiu nici bogata; un nivel mediu mi se pare a fi ok pentru a putea trai decent, dpdv financiar; si sa reusim sa avem un acoperis deasupra capului, al nostru, chiar daca va trebui sa platim 20-30 de ani pentru el (altfel, n-ai cum).

Asa ne dorim toti. Imi amintesc o vorba inteleapta: "Daca nu avem ce ne place, sa ne placa ce avem".
Si sa tinem minte ca Dumnezeu de da doar ceea ce si doar atat cat ne este de folos.
O zi cat mai buna!

Cu toate ca si eu am observat ca Ponta minte cu usurinta cu care respira si cred ca va fi tare rau pentru oamenii cinstiți dacă va ajunge președinte, consider că nu trebuie demonizat; nici el, nici UE, nici masonii, nici evreii. În calitate de creștini ar trebui să ne ferim de lucrul ăsta ca de... dracul.
Pentru că atunci intră în noi. Dacă, însă, reușim să vedem chipul lui Dumnezeu în orice om, oricât ar fi el de căzut, înseamnă că lumina din noi nu mai este întuneric.

Personal consider ca gresiti daca adoptati aceasta convingere.

Eu, de exemplu, am o experienta de viata exact opusa celei descrise de dvs. Practic toti cunoscutii si prietenii mei provin din familii cu maxim 2 copii si fara dificultati materiale majore. Cei mai multi dintre ei sunt oameni perfect respectabili, care nu au problemele sau defectele pe care le-ati mentionat.

Pe de alta parte, persoanele cu lipsuri in privinta cinstei si educatiei cu care am avut de-a face au provenit din familii sarace si de multe ori se dovedea ca aveau si multi frati/surori. Evident, nu ma refer aici la tigani, ei sunt o categorie aparte.

Nu va contrazic pt ca nu cunosc experienta dv de viata, nici mediul in care ati trait.Este posibil sa aveti dreptate...

Dar experienta mea de viata mi-a aratat ca balanta valorii, a bunei cuviinte, se inclina in favoarea familiilor sarace cu multi copii.

Totul depinde de educatie, pana la urma.

Un comentariu al lui A. Pleșu, foarte la obiect: Dumnezeu ca șef de campanie

Si articolul de azi,de pe prima pagina a site-ului, scris de catre domnul Paul Curca, este foarte bun, din punctul meu de vedere si subliniaza, corect si echilibrat, foarte multe aspecte pe care toti le observam si de care ne lovim zilnic.O implicare ,,in viata cetatii" este un mereu necesara dar conteaza mult cum o faci si de la ce premise pornesti.Inclusiv din acest punct de vedere articolul subliniaza pertinent multe aspecte concrete.

Viata politica a cetatii
 

Cei 60% din conationalii nostri care nu se duc la vot, nu se duc din multe si diverse motive, printre care bineinteles si dezinteresul pentru politica, de ce nu. Nu este un pacat si acestia nu trebuie aratati cu degetul. Daca nu-mi place nimeni din cei etalati pe cine sa aleg? Pai daca vreau sa fac o treaba, o fac cu convingere.
Eu merg la biserica la Sf. Liturghie, ma implic in viata bisericii, ma impartasesc din Bunatatile ei, iau aminte la mustrarile ei, imi caut si imi astept in Biserica Mantuirea. Pentru ca il iubesc pe Hristos! Dar in viata politica a tarii cum sa ma implic? Eu pot doar sa respect legile, sa-mi onorez obligatiile. Am si drepturi si cel mai semet este dreptul la vot. Dar care este rezultatul? Umilinte din parte alesilor mei. Nu mersi! Oricum campania electorala, alegerile si tot ce inseamna politica tarii sunt o mare si ieftina comedie la care nu vreau sa particip. Asa ca stau acasa. E modul in care mi-am ales sa protestez. Poate ca atitudinea mea este acea „implicare moderata” de care vorbeste dl. Paul Curca in articol? Nu cred, si oricum, nu inteleg ce ne sugereaza autorul.