În prealabil postat de teodora1 (Post 351777)

Se zbarleste pielea pe mine cand vad atata ura.

În prealabil postat de MariS_ (Post 351794)

Draga teodora1, vei avea ocazia sa ti se zbarleasca pielea sau parul din ce in ce mai des. In stadiul final al lumii iubirea, atata cata va mai fi, se va transforma in ura. Oamenii vor uri la propriu crezand ca astfel il iubesc pe Dumnezeu. Fiecare va suspecta de erezie pe vecinul sau. Daca iti spui o parere personala, vei fi calificat drept eretic, daca vii cu un citat dintr-un sfant mai bland, din acela care nu se foloseste de anateme, tot eretic esti considerat. Daca iti faci cruce fara sa atingi buricul ti-ai semnat actul de condamnare, nu mai vorbesc daca iti faci crucea de la stanga la dreapta. Orice mica abatere fie de cunoastere, fie de inchinare, ti se va taxa drept erezie. Numai abaterea de la slujirea aproapelui nu. Acolo e dimpotriva, cu cat vei oropsi pe aproapele, cu atat vei fi considerat mai sfant. Formalismul cunoasterii si tipiconul inchinarii va lua proportii nebanuite. In schimb iubirea de aproapele se va transforma in ura de aproapele, dar camuflata in ideea nobila ca ii dorim binele. Il uram ca sa-i facem bine, il uram ca sa-l ajutam sa se mantuiasca. Il uram pentru ca aduce hula lui Dumnezeu. E normal, vom spune atunci, pentru ca nu respecta tipiconul, nu respecta formalismul. Formalismul si tipiconul considerate ca substituente ale Adevarului.
Cu cat va creste ura fata de aproapele cu atat ne vom simti mai tari adoratori ai lui Dumnezeu. Adorarea lui Dumnezeu se va masura in cantitatea de eretici descoperiti si dusmaniti. Religia iubirii se va transforma intr-o religie a urii, dar oamenii nu vor sesiza aceasta. De ce? Pentru ca in orbirea lor vor crede ca e normal sa-i urasti pe dusmanii lui Dumnezeu. Multi propovaduiesc acum ca la sfarsitul lumii va fi un iubirism ieftin. Toti ne vom iubi unii pe altii. Se inseala amarnic. Nu iubirismul ieftin va fi religia sfarsitului, ci ura in numele iubirii. Razboiul final, apocaliptic, nu va fi inceput si facut de iubiristi ieftini, ci de fanatici si habotnici inraiti. Dar in numele iubirii. A iubirii de Dumnezeu.
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de teodora1 (Post 351775)

Dumnezeu este IUBIRE! Si S-a revelat desavarsit in Domnul Iisus Hristos.

Biblia nu trebuie sa mai contina Vechiul Testament.
Legea talionului nu e o lege a iubirii. Doar nu s-a schimbat Dumnezeu, la inceput era drept (VT) si apoi a devenit Bun(NT)?
Nu a fost BUN si Iubitor de la inceput?

Sau cel putin, trebuie sterse pasajele cu crimele si razboiele. Dumnezeu e prezentat ca fiind dur, razbunator si baga frica in oameni. Nu are de a face cu iubirea!

Pasajele astea trebuie lasate in seama evreilor sa se spele pe cap ei cu ele, ca doar ale lor sunt.

În prealabil postat de teodora1 (Post 351777)

Se zbarleste pielea pe mine cand vad atata ura.

În prealabil postat de Scotsman (Post 343161)

Exista in Evanghelia dupa Ioan o scena cu multe semnificatii, inclusiv cu privire la modul cum il percepem pe Hristos.Mantuitorul ajunsese la cetatea Sihar ,,aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său".In timp ce se asezase langa fantana lui Iacov o femeie samarineanca s-a apropiat de EL.

Urmeaza un dialog de o profunzime greu de inteles la nivelul nostru uman dar daca cineva doreste sa vada scena intr-un mod mai clar,fie si pe un singur aspect, poate proceda in urmatorul mod:sa puna pe o foaie,pe doua coloane,ce a spus femeia si ce i-a raspuns de fiecare data Mantuitorul.Un aspect va fi observat cu fara putinta de tagada:femeia il descopera gradual,progresiv,pe masura ce EL o ridica prin cele spuse.In prezenta Luminii omul incepe precum un copil sa se ridice pe picioarele intelegerii.Femeia samarineanca il percepe in urmatorul mod:

1.,,Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii"
2.,,Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?"
3.,,Doamne, văd că Tu eşti prooroc"
4.,,Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate".

Prima data l-a vazut ca pe un iudeu legalist.La fel cum sunt oameni care asa percep si Cuvantul si Invataura Sa.Ca pe o invatatura a unui iudeu si atat.A doua oara chiar a fost putin ironica,nu cumva Cel din fata sa se credea chiar mai mare si decat Iacov? La fel cum multi l-au intrebat daca este Fiul lui Dumnezeu.A treia oara,pusa in fata evidentelor din propria viata,femeia deja cade pe ganduri?Sa fie cumva si un prooroc? Pentru ca asa suntem multi,credem doar cand avem dovezi concrete.Pentru ca asa il considera unii si azi,doar un prooroc.Ultima data,se refera direct la Mesia,la fel cum le va spune si celor din cetate:,,Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva aceasta este Hristosul?".La acest moment,Hristos ii vorbeste direct,fara pilde,fara exemple ajutatoare,fara alte dovezi: ,,Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine"

Asa suntem si noi in citirea The Holy Bible.La inceput unii il vad ca pe un om obisnuit,unii cred ca isi asuma o conditie mai presus de natura Sa,apoi unii il considera doar un profet,un mare invatator,dar la final,cu ajutorul Lui,precum femeia,ajungem sa realizam despre cine este vorba si cine ne sta in fata:Mantuitorul.Intelegerea,ca si in cazul acestei femei,vine cu timpul pentru ca Duhul Sfant,in Scriptura,nu a pus ceva ce sa intelegem cand avem ,,dinti de lapte".Vine cu timpul,cu ajutorul Lui si mai ales cand incepi sa intelegi despre cine este vorba.Atunci iti apar aceste cuvinte in fata ochilor mintii: ,,Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine"

În prealabil postat de I.Calin (Post 339793)

Deschid acest topic fiindcă observ că sunt creștini declarați care neagă originea ei divină.