|
Nu am citit toata cartea...Doar ce am postat.
P.S: Rog nu aruncati cu oua, doar pentru ca nu am facut o alegere buna in postare! |
Dumnezeu sa ne ierte
Citat:
Imi pare rau pentru reactia ta. Nu sunt un bun crestin. Nimeni nu e bun crestin. Nu trebuie sa uitam cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur,„Daca noi am fi cu adevarat crestini, idolatrii ar fi venit la Hristos" citat de Sfantul Nectarie din Eghina in cartea DESPRE POCAINTA SI SPOVEDANIE. Ne straduim. Unii reusesc sa se apropie de Dumnezeu, altii cauta toata viata calea spre Dumnezeu. Eu sunt un om obisnuit care a avut sansa Botezului ortodox, care a gresit de multe ori, care greseste in continuare, dar isi doreste sa fie iubit de Dumnezeu. Sunt un om care a inceput sa vada marea grija si marea Iubire a lui Dumnezeu. Daca te-am suparat, te rog sa ma ierti. Se apropie postul cel mare inchinat Invierii Domnului si e foarte important sa ne cerem iertare acelora pe care i-am suparat cu voia sau fara voia noastra. Iar eu o fac din tot sufletul. Daca esti crestin ortodoxa, intelegi importanta iertarii. Si ma ierti. 2. Nu mi s-a parut corect ca n-ai specificat sursa citarii (am vazut ghilimelele si oricum nu te-am acuzat de plagiat) si pentru ca citezi dintr-o scriitoare, fondatoare a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, pe un site crestin ortodox. Nu e rau ca ai facut-o, nu e bine ca ai facut-o: nu eu sunt in masura sa hotarasc binele sau raul; e doar o constatare. Eu am fost invatata sa respect OMUL, pentru ca orice om este Creatia lui Dumnezeu, indiferent daca este alb sau negru, crestin inchinator de la dreapta la stanga sau de la stanga spre dreapta, crestin al Bisericii ultimelor zile ale lui Cristos, Adventist de Ziua a Saptea, musulman, budist, Martor al lui Iehova, Lutheran, Reformat, Calvin, credincios al cultului Mozaic. Cred ca tarie ca la un moment dat, Credinta va fi una. Cand se va intampla asta, cum se va intampla, numai Dumnezeu stie. Dar la noi, la crestinii ortodocsi, la Sfanta Liturghie, preotul slujitor se roaga pentru unirea credintei. Si atunci, toti trebuie sa ne rugam pentru asta, pentru ca este voia lui Dumnezeu. 3. Toti oamenii de la inceputul lumii – de la Adam si Eva si pana la ultimul om care se va naste din femeie inainte de a doua venire a Mantuitorului Iisus Hristos- toti sunt creatia lui Dumnezeu. Dumnezeu Creatorul tutror celor vazute si nevazute, n-a facut nimic inutil. Daca Dumnezeu ingaduie multimea de religii si credinte, tot Dumnezeu va judeca Drept, ce i se cuvine fiecaruia. Doar apartenenta la una dintre aceste credinte/religii/confesiuni/ nu ne face automat mai buni sau mai rai. 4. Eu am avut doua matusi care, intr-un moment deosebit de greu al vietii lor, au devenit Adventiste. Cand eram copil (12-14 ani, acum am 63) am mers de cateva ori la biserica lor. N-am simtit ca locul meu e acolo si nu m-am mai dus. Nu m-a obligat nimeni sa ma duc; nu m-a certat nimeni ca nu m-am mai dus. Ma rog lui Dumnezeu, Maicii Domnului si tuturor Sfintilor pentru toti din familia mea (si nu numai), vii sau adormiti (matusile mele s-au dus de mult la Dumnezeu). Si cred in marea Iubire a lui Dumnezeu pentru oameni. Nu fac propaganda pentru nici o alta credinta sau confesiune sau religie. Dar nu sunt in masura sa ridic piatra. |
Citat:
|
"Ortodoxia este viata"
„Ortodoxia este viata. Daca nu traim ortodoxia, pur si simplu nu suntem ortodocsi, indiferent de ce convingeri formale am avea.”
„Inainte de toate, hrana duhovniceasca crestina, prin insasi natura ei, este ceva viu si hranitor; daca atitudinea noastra fata de ea este doar academica si scolareasca, nu vom reusi sa obtinem folosul care ar trebui. Astfel, daca citim carti ortodoxe sau suntem interesati de ortodoxie numai pentru a fi informati – sau ca sa ne aratam cunostiintele celorlalti, inseamna ca nu i-am inteles scopul; daca invatam poruncile lui Dumnezeu si legea Bisericii Sale doar pentru a fi „corecti” si pentru a judeca „incorectitudinea” celorlalti, inseamna ca nu i-am inteles scopul. Aceste lucruri nu trebuie sa ne influenteze doar ideile, ci trebuie sa ne atinga in mod direct vietile si sa le schimbe. In orice vreme de mare criza a treburilor omenesti – la fel ca si vremurile critice ce ne asteapta in lumea libera – cei cei isi vor pune nadejdea in cunoasterea exterioara, in legi si canoane si in corectitudine, nu vor putea rezista. Cei puternici vor fi atunci cei a caror educatie ortodoxa le-a dat un simt pentru ceea ce este cu adevarat crestinesc, cei a caror ortodoxie se gaseste in inima si este capabila sa atinga alte inimi.” „Biserica lui Hristos traieste si este libera. In ea ne miscam si vietuim, intru Hristos Cel care este Capul ei. In El avem libertate deplina. In Biserica cunoastem adevarul si adevarul ne va face liberi (Ioan 8:32). Esti in Biserica lui Hristos de fiecare data cand il ridici pe cel cazut in intristare, ori cand faci milostenie celui sarac, si il vizitezi pe cel bolnav. Esti in Biserica lui Hristos cand esti bun si intelegator, cand refuzi sa te manii pe fratele tau, chiar si atunci cand ti-a ranit sentimentele. Esti in Biserica lui Hristos cand te rogi: <<Doamne, iarta-l.>> Cand muncesti cinstit la slujba ta, intorcandu-te obosit seara acasa, dar cu zambetul pe buze; cand rasplatesti raul cu dragostea - esti in Biserica lui Hristos. Nu vezi, asadar, tinere prieten, cat de aproape este Biserica lui Hristos? Tu esti Petru si Dumnezeu si-a cladit Biserica Sa pe tine. Tu esti piatra Bisericii Sale impotriva careia nimic nu poate izbandi... Sa cladim biserici cu credinta noastra, biserici pe care nici o putere omeneasca nu le poate dobori, o biserica a carei temelie este Hristos... Simte-l pe fratele tau langa tine. Nu intreba niciodata: <<Cine e el?>> Mai degraba zi: <<Nu e un strain; este fratele meu. Este Biserica lui Hristos la fel ca si mine>>.” (Parintele Gheorghe Calciu citat de Parintele Serafim Rose in „Perspectiva ortodoxa asupra lumii” de Parintele Serafim Rose Aparut in „The Orthodox Word” Vol. 18, Nr. 4 (105) iulie-august, 1982 Traducerea: Radu Hagiu |
Parintele Serafim Rose
Cred ca e bine sa cititi "Concluzia" conferintei tinute de Parintele Serafim Rose, pe tema: "Perspectiva ortodoxa asupra lumii" cand citeaza furmoasele indemnuri ale Parintelui Gheorghe Calciu. Concluzie Este evident pentru orice crestin ortodox care este constient de ceea ce se intampla in jurul lui astazi, ca lumea se apropie de sfarsit. Semnele vremilor sunt atat de evidente incat s-ar putea spune ca lumea se prabuseste spre sfarsit. Care sunt unele din aceste semne? - Anormalitatea lumii. Niciodata asemenea manifestari si comportamente, ciudate si nefiresti, nu au fost acceptate ca un fel de a fi precum in zilele noastre. Uitati-va doar la lumea dimprejur: ce se gaseste in ziare, ce fel de filme ruleaza, ce este la televizor, ce anume gasesc oamenii ca este interesant si distractiv, la ce rad ei; este cu totul ciudat. Si sunt oameni care incurajeaza deliberat acestea, desigur, pentru folosul lor banesc, si fiindca aceasta este moda, caci exista o cerere anormala pentru acest fel de lucruri. - Razboaiele si zvonurile de razboaie, fiecare tot mai rece si nemilos decat cel dinainte, toate fiind eclipsate de amenintarea razboi nuclear mondial de neconceput, care ar putea fi declansat prin atingerea unui buton. - Raspandirea dezastrelor naturale: cutremure, si acum vulcani – cel mai recent formandu-se nu departe de aici, langa parcul Yosemite, in California centrala – care deja modifica tiparele climatice ale lumii. - Centralizarea crescanda a informatiei si a puterii asupra individului, reprezentata in particular de noul si imensul computer din Luxemburg, care are capacitatea de a pastra dosare cu informatii despre orice om in viata; numarul sau de cod este 666 si este supranumit „fiara” de catre cei ce lucreaza la el. Pentru a facilita lucrul cu asemenea computere, guvernul american intentioneaza sa inceapa din 1984 eliberarea catre persoane unor carti de Asigurare Sociala cu un numar (aparent continand numarul de cod 666) imprimat pe mana lor drapta sau pe frunte – exact conditia care va predomina, potrivit Apocalipsei (cap. 13), in timpul domniei antihristului. Desigur, nu inseamna ca prima persoana care va fi imprimata cu 666 este antihristul, sau slujitorul antihristului, dar o data ce te vei obisnui cu aceasta, cine va putea rezista? Mai intai te vor antrena si apoi te vor face sa ii te inchini lui. - Iarasi, cresterea numarului hristosilor falsi si al falsilor antihristi. Cel mai recent candidat doar in aceasta vara a cheltuit probabil milioane de dolari facand publicitate aparitiei sale iminente pe televizoarele intregii lumi, promitand sa prezinte in acel moment un „mesaj telepatic” tuturor locuitorilor lumii. In afara oricaror puteri oculte care ar putea fi implicate in asemenea evenimente, deja cunoastem destul de bine posibilitatile de prezentare a mesajelor subliminale prin radio si mai ales prin televiziune, precum si faptul ca aceasta poate fi facuta de oricine ce poseda tehnologia de penetrare a semnalele normale de radio si televiziune, fara sa conteze cate legi ar putea fi impotriva. - Primirea cu adevarat ciudata facuta noului film de care toata lumea in America vorbeste si il priveste: „E.T.”, care a facut ca efectiv milioane de oameni aparent normali sa isi exprime afectiunea si dragostea pentru erou, un „salvator” din spatiul extraterestru care este in mod evident un demon – o pregatire vadita pentru venerarea Antihristului ce va veni. (Si, incidental, recenzorul cinematografic al ziarului oficial al Arhidiocezei Grecesti din America, un preot ortodox, a recomandat din toata inima acest film ortodocsilor, spunand ca este un film minunat, care ne poate invata despre dragoste, si ca toata lumea ar trebui sa il vada. Este un contrast vadit intre oamenii care incearca sa fie constienti de ceea ce se intampla, si cei care se lasa purtati de dispozitia vremilor.) As putea continua cu detalii ca acestea, dar scopul meu nu este de a va infricosa, ci de a va face constienti de ceea ce se intampla in jurul nostru. E mult mai tarziu decat ne inchipuim; Apocalipsa este acum. Si cat de tragic este sa vezi crestini, si mai inainte de toate tineri ortodocsi, cu aceasta tragedie incalculabila atarnandu-le deasupra capetelor, care cred ca pot continua ceea ce numesc ei o “viata normala” in aceste vremuri groaznice, luand parte pe de-a intregul la capriciile acestei generatii prostesti, adoratoare de sine, complet nestiutori ca “paradisul nebunilor” in care traim este pe punctul de se prabusi, cu desavarsire nepregatiti pentru vremurile deznadajduite care ne stau inainte. Nici macar nu mai este vorba de a fi un crestin ortodox “bun” sau “slab”, acum problema este: va dainui pana la sfarsit Credinta noastra? Cu multi, nu va dainui; Antihristul ce va veni va fi prea atragator, prea mult in duhul lucrurilor lumesti, incat majoritatea oamenilor nici macar nu isi vor da seama ca si-au pierdut crestinatatea inchinandu-i-se lui. Totusi chemarea lui Hristos ni se face auzita; sa incepem a-i urma. Cea mai limpede exprimare in ziua de astazi a acestei chemari vine din lumea ateista inrobita, unde exista suferinta reala pentru Hristos si o seriozitate a vietii pe care noi o pierdem cu repeziciune sau am deja pierdut-o. Un preot ortodox din Romania, Par. Gheorghe Calciu, (sublinierea imi apartine-Volga) se gaseste acum aproape de moarte intr-o inchisoare comunista pentru indrazneala de a-i provoca pe tinerii seminaristi si studenti sa-si lase deoparte supunerea orbeasca fata de duhul vremilor si sa se apropie nevointelor pentru Hristos. Dupa ce vorbeste de goliciunea ateismului, el le zice tinerilor de astazi: “Va chem catre o lupta mult mai inalta, catre renuntarea deplina, catre un act de curaj ce sfideaza ratiunea. Va chem catre Dumnezeu. Catre Cel ce transcende lumea pentru ca voi sa puteti cunoaste un rai nesfarsit de bucurie duhovniceasca, raiul dupa care bajbaiti acum in iadul propriu, si pe care il cautati chiar si intr-o stare de revolta neintentionata… Iisus v-a iubit dintotdeauna, dar acum aveti optiunea sa raspundeti invitatiei Sale. Drept raspuns, sunteti hotarati sa mergeti si sa purtati rodul ce va dainui. Sa fiti propovaduitori ai lui Hristos in lumea in care traiti. Sa va iubiti aproapele ca pe voi insiva si sa ii faceti pe toti oamenii prietenii vostri. Sa declarati prin fiecare fapta dragostea aceasta fara de asemanare si netarmurita care l-a ridicat pe om de la starea de rob la cea de prieten al lui Dumnezeu. Sa fiti prooroci ai acestei iubiri eliberatoare, care va va izbavi de toate constrangerile, redandu-va integritatea pe masura ce va jertfiti lui Dumnezeu.” (Parintele Gheorghe Calciu) Par. Gheorghe, vorbind tinerilor care au putina inspiratie sa slujeasca Bisericii lui Hristos deoarece au acceptat parerea lumeasca (obisnuita si printre noi, in lumea libera) ca Biserica este numai o grupare de cladiri sau o organizatie lumeasca, ii cheama la o constienta mai profunda a Bisericii lui Hristos si a faptului ca “apartenenta formala” la ea este insuficienta pentru a ne mantui. „Biserica lui Hristos traieste si este libera. In ea ne miscam si vietuim, intru Hristos Cel care este Capul ei. In El avem libertate deplina. In Biserica cunoastem adevarul si adevarul ne va face liberi (Ioan 8:32). Esti in Biserica lui Hristos de fiecare data cand il ridici pe cel cazut in intristare, ori cand faci milostenie celui sarac, si il vizitezi pe cel bolnav. Esti in Biserica lui Hristos cand esti bun si intelegator, cand refuzi sa te manii pe fratele tau, chiar si atunci cand ti-a ranit sentimentele. Esti in Biserica lui Hristos cand te rogi: <<Doamne, iarta-l.>> Cand muncesti cinstit la slujba ta, intorcandu-te obosit seara acasa, dar cu zambetul pe buze; cand rasplatesti raul cu dragostea - esti in Biserica lui Hristos. Nu vezi, asadar, tinere prieten, cat de aproape este Biserica lui Hristos? Tu esti Petru si Dumnezeu si-a cladit Biserica Sa pe tine. Tu esti piatra Bisericii Sale impotriva careia nimic nu poate izbandi... Sa cladim biserici cu credinta noastra, biserici pe care nici o putere omeneasca nu le poate dobori, o biserica a carei temelie este Hristos... Simte-l pe fratele tau langa tine. Nu intreba niciodata: <<Cine e el?>> Mai degraba zi: <<Nu e un strain; este fratele meu. Este Biserica lui Hristos la fel ca si mine>>.” (Parintele Gheorghe Calciu) Cu o astfel de chemare in inimi, sa incepem a apartine cu adevarat Bisericii lui Hristos, Biserica Ortodoxa. Apartenenta exterioara nu este suficienta; ceva trebuie sa se miste in noi ca sa ne faca deosebiti de lumea dimprejur, chiar daca aceasta lume isi zice „crestina” si chiar „ortodoxa”. Sa pastram si sa intretinem acele calitati ale adevaratei perspective ortodoxe asupra lumii pe care le-am mentionat mai devreme: o atitudine vie, normala, iubitoare si iertatoare, nu centrata asupra sinelui, pastrandu-ne inocenta si caracterul nelumesc, chiar cu o constienta deplina si smerita a pacatosiei proprii si a puterii ispitelor lumesti din jurul nostru. Daca traim cu adevarat aceasta perspectiva ortodoxa asupra lumii, credinta noastra va supravietui socurilor care ne asteapta si va fi o sursa de inspiratie si mantuire, pentru cei ce inca il vor mai cauta pe Hristos, printre ruinele omenirii, care au inceput deja sa apara din ziua de astazi. Aparut in „The Orthodox Word” Vol. 18, Nr. 4 (105) iulie-august, 1982 Traducerea: Radu Hagiu |
pt Volga
Normal ca te iert...dar chiar nu o facusem cu intentie...indiferent de ce insinueaza unii/altii...:53:
|
Citat:
|
Acatist de multumire - Slava lui Dumnezeu pentru toate
|
thread: pocainta: Dumnezeu este iubire
Citat:
Citat:
|
Cuvinte ale Maicii Siluana. Raspuns la intreb.:Oare Dumnezeu mă iubește și pe mie?
Intrebare:
Oare Dumnezeu mă iubește și pe mine? Pentru că nu are nici un motiv să mă iubească, decât că sunt creația Lui. De ce suferă Dumnezeu pentru căderile oamenilor? Tare mult mă frământă aceste întrebări și nu are cine să mă lămurească. Slava lui Dumnezeu că existați! Liliana Raspuns-Maica Siluana: Citind și recitind scurtul tău mesaj, Liliana, a năvălit în mine o durere pe care mă străduiesc să o descifrez. Mă doare afirmația ta că Dumnezeu "nu are nici un motiv sa te iubească"! Oare ce mă doare în ea? În primul rând, cred că mă doare faptul că Dumnezeu e atât de necunoscut pentru noi. Nu-L cunoaștem, chiar dacă suntem credincioși. Nu-L cunoaștem așa cum ne spune El că este, ci așa cum ni-l prezintă alții. Numai oamenii din jurul nostru ne învață că trebuie să merităm iubirea, că trebuie sa facem eforturi ca s-o meritam. Nu? Să fim cuminți, să luam note mari, să facem așa și așa... Astfel noi Îl privim pe Dumnezeu prin ochelarii pe care ni i-au pus cei care ne vorbesc despre iubire și despre Dumnezeu. Și cred că nu avem de ales, o vreme. Dar numai o vreme. Pentru că vine ceasul în care suntem chemați să ne asumăm o relație directă și vie cu Dumnezeu. Să-L privim așa cum ne spune El că este, să-L cunoaștem trăind Poruncile Lui și spunându-I în rugăciune toate ale noastre. Atunci vom înțelege altfel cuvântul Apostolului Iubirii că "Dumnezeu este Iubire"! Atunci vom înțelege și vom simți că El iubește pentru că este Iubire, nu pentru că cineva merită sau nu, ca noi! DA, Dumnezeu ne vede dincolo de aparențe, ne vede în întregul nostru, ne vede și cum nu suntem încă! Să citești Sfintele Evanghelii și să vezi, de exemplu, cum îl iubește Domnul pe Sfântul Petru care, deși Îl iubește mult, mult pe Domnul, face lucruri care Îl întristează pe Domnul. Dar Domnul îl iubește și-l mustră din iubire. Mustrarea era pentru trezire, pentru conștientizare, pentru devenire, nu pentru a-l umili sau pedepsi, cum facem noi! Este în om, copil drag, ceva ce este întotdeauna demn de iubire. E o scânteie pe care nici o întinăciune nu o poate întina. Când cineva ne privește cu iubire, adică fără judecată, vede acel ceva. Când ochiul omului este rănit, bolnav de invidie (încă de la Abel și Cain), de frică, de neîncredere, de ambiție, de pofte păcătoase, și alte patimi, el nu mai vede acel ceva, ci propria sa urâțenie proiectată pe celălalt. Când ochiul devine curat, ca la sfinți, orice ar face cineva, e iubit. Iubirea sfântului e ca iubirea lui Dumnezeu, pentru toți la fel. Numai că aceeași iubire e trăită cu bucurie și drag pentru cei care aleg să facă binele și cu durere, milă și rugăciune pentru cel care face rău, făcându-și astfel sieși rău. Ce e și mai dureros este că am învățat să ne privim și pe noi înșine cu ochii celor care ne-au rănit. Dacă ne-au spus părinții sau învățătorii că suntem proști, că nu suntem buni de nimic, sau au râs copiii de noi că suntem nu știu cum, noi ne însușim acel punct de vedere și ne privim astfel, deși știm că nu suntem chiar așa sau numai așa. Și, în felul acesta, în loc să luptăm să schimbăm în bine ce nu e bine la noi, rămânem cufundați în părerea proastă și deznădejde... Așa nu mai învățăm dragostea dumnezeiască, ci numai pe cea pentru merite, pentru "note" ! Poate că și tu ai experiențe cum putem iubi pe cineva pentru ce va fi, deși nu este încă. De exemplul, semeni o floare care îți este dragă, o aștepți cu nerăbdare să răsară și, când apar primele frunzulițe, te bucuri, și o iubești. Nu? De ce? Petru că tu știi cum va fi ea, știi ce va deveni, și știi că fără aceste smerite frunzulițe, minunea de floare nu va fi! Și dacă cineva rupe sau rănește frunzulițele, te întristezi, nu? Cam așa suferă și Dumnezeu pentru căderile noastre. Când eu fac ceva rău, pe mine mă rănesc, rănesc acele frunzulițe care, crescând, ar sfârși în înflorirea acelui ceva din mine care e chiar minunea ce sunt chemată să devin. Dar mai multe despre toate acestea vei descoperi, copil drag, vorbind direct cu Domnul. Citește Sfânta Scriptură, fii atentă la dragostea lui Dumnezeu pentru om și, când ceva de acolo te atinge, simți că-ți vorbește ție anume, roagă-te, vorbește cu Domnul sau taci și ascultă acea mișcare de uimire si de bucurie a sufletului tău! Atunci și acolo vei simți și înțelege iubirea lui Dumnezeu și nu vei mai simți nevoia să întrebi "de ce?". Această întrebare e a rațiunii egoului care ne strică înțelegerile duhovnicești prin argumente și contraargumente. Rugăciunea te va învăța cum să ieși din aceste curse ale vrăjmașului. Apoi, să ai părinte duhovnic, să te spovedești și să te împărtășești cu dor și cu drag, cât mai des, cu Domnul și vei învăța și mai multe și mai profund! Cu drag mult în Domnul, M. Siluana http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/290 |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 16:26:03. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.