De aceea se spune ca femeia iubeste cu urechile iar barbatul cu ochii :-)

In naivitatea mea credeam ca nu exista aceasta tentatie.

Daca femeia este asa cum trebuie sa fie, facandu-te sa vezi dincolo de fizic, o posibila sotie devotata, o mama jertfelnica, nici barbatul nu este usor ispitit. Daca femeia pune accent doar pe fizic, modificand in acest scop originalul, imbracandu-se intr-un stil provocator, doar ca sa fie atragatoare, nedorind nimic altceva de la viata (familie, copii) ea va fi permanent ispita pentru barbat si totul se va limita la consumarea acestei relatii, fara perspectiva serioasa.

Rolul operatiei estetice nu mai este (de cele mai multe ori) acela pe care l-ati mentionat, ci doar de a realiza o schimbare in bine sau in mai bine. Fetele promovate de mass-media, sunt cele care au recurs fara retineri la aceste opertii, in mintea celor care le au ca modele aceasta fiind o solutie ideala.

Îmi pare rău că vă stric plăcerea generalizării abuzive şi preconcepţia (de unde să vină, oare?)
dar pe mine chiar mă scârbesc anumite femei considerate de anumiţi bărbaţi ca fiind frumoase.
Spun mă scârbesc, şi subliniez expresia, deoarece în expresia lor trupească se pierde orice rafinament sufletesc, orice tandreţe, orice gingăşie... Pachete de muşchi şi curbe, culori şi curcubee care îmi par o caricatură grobiană a feminităţii veritabile.
Când bărbatul este pământ, visează desigur la o floare carnală şi cărnoasă.

În fine, gustul unor bărbaţi pentru femeile frumoase fizic, nu poate despărţi materia de spirit.
O femeie săracă sufleteşte, stupidă şi mândră (după cum o percep eu, desigur), îmi pare îngrozitor de pocită oricât de "frumoasă" s-ar arăta ochiului. Exclus să mişte pe acolo vreun ferment al frumuseţii... Frumuseţea vine din învăluire, din ştiinţa conducerii imaginaţiei poetice, din resorturile mai adânci ale visului, ale poeziei şi muzicii... Asta dacă vorbim despre frumuseţea la oameni.

Necazul e că în cultura pestriţă a vremurilor noastre reperele frumuseţii sunt strict porcine, sau ca să fiu mai elegant, sunt cu totul sportive. Atletismul sexual pare a fi pregătit să-şi revendice măcar o olimpiadă pe zi...

P.S. Am cunoscut cândva o femeie, o tânără femeie, care părea mai degrabă urâtă. Nimeni nu îi acorda atenţie. După câteva luni toată lumea întorcea capul după ea. Unii chiar îi făceau versuri, nu doar o tachinau cu glume pofticioase... Ce se întâmplase, oare? Ei bine, se întâmplase un lucru minunat de simplu: tânăra femeie iubea şi era iubită... Era atât de frumoasă, iubind!... De-a dreptul minunată, mai apoi, gravidă...

Poate ne va lămuri VladCat, dacă trece pe aici, cum este cu percepţia/reprezentarea frumuseţii fizice la femei şi bărbaţi.
În facultate am făcut un mic studiu sociologic pornind de la o carte publicată de Constantin Argetoianu prin anii 35, tema fiind una de estetică, indicînd reperele care înclină balanţa gustului românilor de atunci pentru femeia frumoasă şi bărbatul frumos...

Spicuiesc din bătrâna memorie: o femeie este percepută ca frumoasă (fizic!!) atunci când este castă, cuminte, credincioasă, cu braţe puternice, cu mulţi copii etc.
Un bărbat este perceput ca frumos (fizic!!) dacă este ... primar (primarul de la primărie!), cu pălărie, şmecher, un pic cărunt etc. etc.

Complicate iţele (perceperii/reprezentării) frumuseţii....

Și mie. E genial. Vezi ca duminica la 18 e un documentar pe tvr 2 despre el. Mie mi-au placut mult si inregistrarile astea.
Eu cred ca, din pacate, si iubirea patimasa transforma...dar in alt sens.
Eu nu am citit nimic legat de subiect. Mi s-a parut prea intimidant :)..in schimb pare ca le zice bine C. Argetoianu :P

Frumos spus! De fapt mi-a palcut intreg mesajul tau care desena in aer curbe ce sugerau feminitatea...
Mai spune, ca bine le zici!...

Cumva in aceste ultime decade s-a pierdut din social imaginea feminitatii, esteticul ei. Poate merita un topic despre asta, despre ce inseamna feminitate/ cand iese in evidenta/ ce nevoi implineste/ care e estetica feminitatii, etc

Apropo de frumusetea (estetica) omului indragostit, adeseori m-am intrebat CE il face pe omul indragostit sa iasa in evidenta si sa fie perceput ca fiind frumos?
Sa fie sentimentul de bucurie care il emana? Sa fie sentimentul de multumire (de sine/de situatie/ de viata) pe care il emana? Oare ce anume?
Ce este acel "ceva" pe care cei din jur il percep ca fiind "frumos"?

Si de asemenea ce este in spatele acestui "frumos"? Oare frumosul este analogat emotional notiunilor de armonie/ bine? Oare mai in spate se intuieste notiunea de "normalitate"? oare ce semne ar trebui sa punem intre aceste notiuni?

Si de ce anume cei din jur sint atrasi de acel "ceva" ce omul indragostit emana? Pentru ca este ceva ce ei nu au si isi doresc? Ce anume admira? dupa ce tanjesc? ce le lipseste si si-ar dori sa aibe cei din jur - ceva ce identifica la indragostit si admira?

Bune întrebări! Foarte bune, pentru mine.
Ei, acu-i acu... Cine se încumetă să răspundă?...:)

P.S. Aş pune două lucruri în antiteză, ca reper al unei meditaţii: iubirea şi moartea. Frumuseţea omului prins în iubire şi urâţenia chipului celui mort...
Oare ce vrea să ne comunice Dumnezeu prin aceste imagini antagonice pe care le cunoaştem cu toţii (am văzut, bănuiesc, fiecare dintre noi atât oameni care iubesc cât şi oameni morţi...)?

Cine se incumeta sa raspunda? Pai eu speram ca tu, deoarece esti expert... ba mai mult, ai desenat forme subtile in aer, ca o amintire; tocmai de aceea ti-am aruncat mai putin subtil manusa... :-)
Insa cu cat mai multi arunca o pata de culoare pe pinza, cu atat mai bine, mai frumos vor iesi la iveala parfumurile feminitatii.

Sa fie vorba si de o nadejde acolo? Cel indragostit priveste viitorul cu speranta ca toate ii vor fi ca in Rai. Cel mort nu mai priveste viitorul deloc.

Bucuria, multumirea, nadejdea... suna de mai ca iti vine sa crezi ca cel indragostit este si un pic credincios, chiar fara sa o stie (sau poate asta face parte din intelepciunea Lui Dumnezeu pusa de El in fapturi ca sa il caute)...
tu ce adaugi? ce crezi ca mai este?

Barbatii
 

Poate gresesc- nu stiu- dar dupa parerea mea un barbat adevarat este cel care, indiferent in ce situatie s-ar afla, chiar daca sa zicem e la vreun chef ori petrecere si a servit un pahar de vin in plus, si l-ar "curta"" o alta femeie, indiferent cat de atragatoare ar fi, tot nu-si va insela sotia, partenera sau prietena!
Ca asa intre noi barbatii la o tabla sau o bere mai discutam mai "fara perdea"", dar cand e vorba de treaba serioasa e bine ca sa ne gandim foarte bine! Nu de alta, dar riscam sa pierdem, pentru cateva momente de placere, lucruri foarte importante si care apoi cu greu le mai putem gasi! Vorba aia- un tren o data scapat greu sa-l mai prinzi!
Si un alt aspect: mai ales in momentele dificile (ca la cele cu bucurie e usor!) conteaza foarte mult ca un barbat sa stie sa fie alaturi de femeia iubita, si sa-si pastreze calmul si luciditatea, pentru a putea lua o decizie "la rece"" si pentru a putea actiona prompt si eficient in situatiile mai delicate!

Exista barbati fideli cu adevarat. Barbati care sunt expusi anumitor tentatii si totusi isi respecta prietena sau sotia. Li se pune pe tava o provocare, dar au puterea sa spuna "Nu", fara pic de regrete.

Exista de asemenea, barbati care se lauda peste tot ca ei nu si-au inselat sotia niciodata si ca nu ar face asta niciodata. Insa, de fapt, adevarul e cu totul altul. Nu au intentia s-o insele, dar nici nu au avut vreodata ocazia clara. Practic, nu cauta cu lumanarea diverse femei carora sa le faca avansuri. Dar in acelasi timp, nici nu sunt expusi ofertelor "tentante".

Prin urmare, voi adauga la tot ce s-a spus mai sus:

De ambele parti, atat pentru femei, dar mai ales pentru barbati, fidelitatea reprezinta de fapt lipsa oportunitatilor favorabile.

Pana la expunerea unor situatii reale, reprezinta doar vorbe.

"Oportunitati favorabile" ? Acestea rezulta dintr-un joc. Ridici manusa sau nu o faci. Daca o ridici, apare oportunitatea. Dar intelept este cel care o lasa acolo. A fugi de ispita este o norma elementara de prudenta.

Deci, "oportunitatile favorabile" nu vin de undeva, din cer. Sau de undeva de sub pamant. Barbatul crestin, ca si femeia crestina, nu se pune problema ca nu ar avea oportunitati, fiind ei mai pociti ori mai ciufuti decat ceilalti, ci refuza intrarea in jocul care duce la ceea ce numiti "oportunitati favorabile", iar eu as numi ocazii de pacat.

Paradigma tuturor pacatelor este pacatul ancestral. Nimeni nu a silit-o pe Eva sa stea sub pomul din care nu trebuia sa guste niciun fruct. Nici nu rezulta din textul biblic ca Eva a incercat mai intai roadele bune si apoi, din intamplare, a ajuns la acela. Ci intelegem ca s-a dus direct acolo. A vrut sa intre intr-o situatie periculoasa. Si abia APOI, cum statea ea asa, intr-un loc in care nu era intelept sa se afle, a venit sarpele si a contribuit la ceva ce era deja pe jumatate facut.

Eroarea Evei, inainte chiar de pacatul neascultarii, este o eroare prudentiala. Ea a vrut sa-si creeze "oportunitati favorabile". Crestinul intelept, cunoscandu-si atat propria slabiciune, cat si geniul tatalui minciunii, va alege sa stea exact in partea opusa locului unde simte "oportunitati favorabile".

Sper sa nu te superi,dar este un punct de vedere lipsit de consistenta.
De aici reiese ca toti oamenii sunt coruptibili fara nici o sansa de a se opune,nu sunt inzestrati cu ratiune,cu constiinta.Iar singura lor scapare in fata pacatelor ar fi faptul ca sunt urati, traiesc retras si nu au venit in contact cu alte reprezentante feminine???

Nimic mai gresit.

La cum ai conceput elementele si cadrul ispitei cred ca,in general,o statuie are sanse reale de rezistenta.Mai trebuia sa spui ca femeia este Monica Belluci ca sa fie tacamul lu'Aghiuta complet.

Barbatii
 

Tocmai- in astfel de situatii concrete poti sa-ti dai seama daca iti iubesti indeajuns sotia sau prietena incat sa rezisti tentatiei!
Asa la vorbe si la palavrageala poti sa zici ca esti usa de biserica!

Barbatii
 

Unii dintre cei mai seriosi barbati pe care am avut onoarea sa-i cunosc erau ceferistii! Datorita specificului meseriei, cu o disciplina de fier (ä doua armata a tarii") si a seriozitatii in munca, determina si un anumit caracter personal, poate mai dur dar foarte serios si cu o viata de familie exemplara!
Cand era vorba de munca isi faceau meseria foarte bine, cand era vorba de distractie hora si sarba pana dimineata, iar cand era vorba de a fi alaturi de persoana iubita nu ezitau! Vorba cantecului- ""Da Doamne la om noroc, si la munca si la joc si la dragoste cu foc""!

Ideea crestina de baza,Florine,nu este sa calci asa putin in pacat(sa te imbeti la un chef lumesc indiferent de circumstante)si apoi sa iti incordezi pseudo-muschi duhovnicesti ca sa vezi daca te tin balamalele pantalonilor.Ideea este sa eviti ispita,cu tot corolarul ei de metode,din start,adica sa nu te duci la un astfel de chef,sa bei ca purcelu si apoi sa fii un fel de Firicel din Las Fierbinti. Parintii din Pateric te invata chestii gen paza gandurilor,sa fugi de prilejuri de pacat pe care lumea,generoasa,ti-le ofera atat de inocent,in aparenta.Ei,care erau experti in lupta cu ispita,si tot nu mergeau pana la limita fixata de tine pt ca,ctitind Biblia duhovniceste si nu la fara frecventa,stiau cat de puternice sunt ispita carnii si lantul pacatului.Doar cativa dintre ei,foarte putini,isi permiteau sa unga,in scop de vindecare,cu ulei femei bolnave sau sa mearga dupa prostituate pt a-i recupera pe frati din mrejele lor sau pt a le converti pe ele.Repet,doar cativa erau capabili de asa ceva,restul taiau ispita din start.

In plus,dupa cum probabil bine stii,Mantuitorul a avertizat ca a pofti o femeie cu gandul este echivalent cu a pacatui cu ea.Mai bine sa nu se stie cati au ramas inchisi la slit,virtuosi in aparenta,in timp ce in mintea lor era Sodoma si Gomora,ca sa nu crape de disperare toate iluziile noastre.In Noul Testament notiunea de curvie se refera la relatii sexuale nepermise intre persoane fara a fi casatorite.Preacurvia ii include pe cei casatoriti.Insa mai exista un sens al termenului,metaforic,care desemneaza orice tip de relatie in afara voii lui Dumnezeu,adica,ca sa citez ,,tot ce Dumnezeu nu a ingaduit dar oamenii practica"cu gandul sau cu fapta.Prin urmare,din punctul meu de vedere,ramine o curioasa si interesanta intrebare,cu clarificari la Judecata,cati dintre noi vitejii am fost si cu gandul Harap Alb sau zmeul cel rau si vicios :)

Barbatii
 

Eu n-am zis sa te imbeti ca porcu'! Fiecare isi cunoaste limita (unul rezista mai mult, altul mai putin) si ar trebui sa stie unde sa se opreasca! Una e- ca la nunta- ca esti mai vesel si mai glumet, si cu totul alta ca te imbeti ca porcu si faci scandal! Am avut ocazia sa particip la unele nunti, care au iesit foarte frumos si toata lumea s-a simtit bine! Pe aceasta "tema"" Gica Petrescu avea unele melodii foarte frumoase!

Acuma ideea este ca totusi traim in lume si nu putem sa nu ne si distram si sa ne si simtim bine!

Ideea Florine este ca nu-l poti imparti pe Hristos cu lumea si cand spun asta am inclus pacatul in toate gradatiile si formele lui.Urmarea lui presupune luarea crucii si golire de sine,renuntare la tot ce-ti place atat de mult,mie sau tie,la toata lumea daca este nevoie,din dragoste pentru EL si pt ce a castigat EL pentru tine.De aceea calea este stramta si putini vom ajunge la loc cu verdeata.Aici nu este vorba de habotnicie ci a trai o viata conform voii lui Dumnezeu,nu cum ti-ar placea tie,mie sau lumii sa avem,asa,putin din fiecare ca doar,nu-i asa,oameni suntem.Prietene daca tu imi gasesti un singur cuvant al lui Hristos care sa permita ce spui tu in ultimul alineat iti dau dreptate.Daca nu sa stii ca cine ti-a spus asta venea de la cel rau,care amesteca intunericul in lumina.Dumnezeu nu vrea sa fii un posac,un acrit si un ursuz,vrea sa te bucuri,dar sa o faci si sa o traiesti asa cum EL a hotarat,chiar dureros de radical pt noi,dar acesta a fost drumul Lui,nu obliga pe nimeni.Daca nu poti sau nu vrei nu-i bai,sunt multi ca noi,daca te consoleaza cu ceva.Roaga-te si tu lui Dumnezeu sa te accepta asa cum crezi tu si EL cu mila Lui sa judece.

"Nimeni nu poate sluji la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va alipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona." (Matei 6,24)

Am găsit acum explicaţia că Mamona este demonul banului, al avariţiei, al egoismului, al posesiunilor materiale. Dar prin extensie, ideea este că nu putem sluji şi lui Dumnezeu şi păcatului/ patimilor noastre.

Noi încercăm să facem distincţia între bucurie şi plăcere, iar în acest context, cu atât mai puţin acceptabil este "a ne distra". Depinde ce înţelegem prin asta, dar dacă reuşim să trăim o bucurie interioară, a conştientizării iubirii şi purtării de grijă a Domnului faţă de noi, ce nevoie avem de stimulente exterioare, gen petreceri cu muzică, dans şi băutură... pentru a ne simţi bine?

Să nu se înţeleagă că mă pretind vreo sfântă, străină de toate cele lumeşti, dar pot spune că în timp au dispărut atracţiile foarte puternice pe care le exercitau asupra mea muzica şi altele...

Mamona (de obicei la plural: mamonae) inseamna, in latina, fix "bogatie". Asadar, "nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui Mamnona" se traduce corect prin "nu poti sluji si lui Dumnezeu si bogatiei".

Asta înţeleg.
Dar putem sluji lui Dumnezeu şi curviei, să zicem? Nu. Deci ar trebui să privim îndemnul prin extensie, cum scriam mai sus. Cel puţin aşa cred eu.

Barbatii
 

Cu banii cred ca oricine ar vrea sa fie bogat (n-am auzit pe nimeni sa zica ca vrea sa fie sarac!), dar conteaza doua aspecte:

-modul cum sunt obtinuti acesti bani. Daca sunt castigati prin munca cinstita, o afacere onesta (cazul Bill Gates ori Adrian Porumboiu) sau de exemplul din intamplare castigati la loto 6 din 49, atunci nu vad sa fie o problema! Daca sunt obtinuti pe cai ilicite (furt, inselatorie sau infractiuni foarte grave- proxenetism, rapiri, trafic de droguri sau arme) atunci este evident ca nu este bine!

-modul cum sunt utilizati acesti bani. Bineinteles ca cel care are multi bani este bine sa faca si milostenie si sa-i ajute pe cei care intradevar au nevoie (dar nu cum face Becali sa dea bani fara numar la toti puturosii si lenesii sau la tiganii din Ferentari)!
Dupa aceasta, cel mai util lucru care sa poate face cu banii ar fi sa calatorim in lume, sa cunoastem oameni, locuri si culturi noi, din Australia pana la la orasele pierdute ale mayasilor si aztecilor!
Vilele, masinile scumpe sau hainele de lux pana la urma tot aici raman, dar impresiile de calatorie si cunostiintele dobandite ramanem cu ele toata viata!
Oare exista cineva pe acest forum, care, daca ar aveea resursele financiare, nu ar vizita fauna sau flora Australiei, castelele franceze sau britanice ori Taj Mahal din India sau Örasul interzis"" din Beijing ?!

Dorinţe, dorinţe...

În afară de resurse financiare este nevoie şi de timp. Dar timpul îl putem folosi pentru a descoperi cât mai mult din frumuseţea şi bogăţia credinţei noaste.

Întâmplare? Nu e decizia ta să joci la loto?

Ce să zic, am avut ocazia să călătoresc, şi mi-a plăcut. Mai mult in Europa, e adevărat, dar nici nu am o dorinţă prea mare de a vizita destinaţiile propuse de tine. Pot să spun cu mâna pe inimă că o excursie mai lungă este pentru mine şi o piedică de a ajunge la Liturghia de la biserica mea. Am fost anul trecut in Cipru, unde sunt bisierici ortodoxe, dar tot nu era ca la noi (limba străină fiind un impediement).
Îmi doresc să ajung în Sinai, de exemplu, sau să mai merg o dată în Israel; sau să ajung şi în Rusia, Ucraina...
Totuşi nu tânjesc după asta. E bine şi aşa, acasă :-)

Barbatii
 

Decizia de a juca sau nu la loto intradevar e a omului, insa faptul daca castig sau nu nu mai depinde de cel care joaca

Barbatii
 

Cu timpul intradevar e o problema. In cele 21-25 de zile lucratoare de concediu de odihna pe an, daca ai bani, tot nu poti atinge toate aceste obiective!

Cred ca stiti exact la ce ma refer si nu are rost sa ne ascundem dupa deget. In general, barbatii cauta oportunitati de aventura. Nu toti, intr-adevar. Iar cei care nu cauta, in procentaj foarte mare sunt barbati pentru care femeile nu s-ar deranja sa inceapa o repriza de avansuri. E simplu sa spui "Nu mi-as insela niciodata sotia", daca nicio femeie nu te abordeaza.

Barbatii cu adevarat fideli sunt cei care arata bine, au bani, au functii inalte si sunt provocati din toate directiile de domnisoare tentante, dornice sa dea o tura cu masina lor de lux. Da, intr-adevar, cand refuzi femei apetisante pentru ca esti fidel sotiei, te poti considera cu adevarat fidel.

Daca ar fi totul asa ideal cum spuneti, atunci de ce o gramada de parliti care s-au dat fideli o viata intreaga, cand i-a abordat o femeie cu moravuri usoare au cedat spunand "Ea s-a dat la mine, m-a cautat non stop si am cedat, n-am avut ce face".

Situatia e diferita intre barbati si femei. Femeile sunt obisnuite de cand ajung la pubertate sa fie abordate de diversi cu tot felul de propuneri. Primesc complimente mereu si avansurile curg pana dupa 30 de ani. Prin urmare au timp sa se obisnuiasca cu aceste flirturi si sa devina imune la ele.

La barbati e ceva distinct. Ei sunt cei care incep acest joc. In momentul cand sunt ei cei abordati, ii cam ia de cap situatia.

Asta e parerea mea.

In cele mai multe cazuri pentru barbati "Fidelitatea este lipsa oportunitatilor favorabile".

Barbatii
 

De acord in cea mai mare parte cu dumneavoastra, doar cu mici precizari:

-Nu doar barbatii care au functii inalte sau fac munca de birou au multe ocazii de a "calca pe bec", ci si cei care lucreaza de exemplul ca soferi (vorba cantecului- "Pe soseaua Urziceni"; si soferii pe autobuzele ITA inainte de 1990 aveau destule ocazii), strungari, merceologi (mai ales cand se pleca in deplasare la contractari iar multe intreprinderi aveau si "domnisoare de protocol"), sau mecanici de locomotiva (seara la cap de linie mai era cate o impegata sau sefa de tren "draguta")! Ce sa mai zic de marinari care stau cate 4-5 luni departe de casa! Ocazii se gasesc usor- important e decizia omului.

Si ca o concluzie: e frumos si fotbalul, e frumoasa si distractia, e frumos si cu prietenii la o bere si-o tabla, e frumos si atunci cand iti faci meseria cu placere (la bordul locomotivei diesel-electrice sau autobuzului "Roman-Diesel"), insa probabil- cel putin asa cred- cel mai placut lucru pentru un barbat este atunci cand stie ca are o femeie ce-l iubeste cu adevarat si cand face dragoste cu aceasta! Vorba cantecului Zinaidei Julea- "Da Doamne la om noroc/si la munca/si la joc/si la dragoste cu foc"!

sigur, barbatii "au dreptate"
 

sigur ca doamna a fost la a 2a sau a 3a experienta de genul asta. si in fiecare zi, de cand deschide ochii si pana ii inchide , vede aceleasi lucruri murdare si egoiste. in socitatea umana barbatii vor sa fie tratati la egalitate cu femeile, dar ei trateaza totul la limita creierului personal.pot sa se supere toti barbatii de pe pamant, o parere e o parere dar mai multe identice este cu totul altceva. parea mea si doar a mea este ca suntem diferiti. diferiti in gandire, in comportament, in aspect exterior, si in instincte primare.daca va suparati, este semn ca e adevarul.

Da ai dreptate,

Vad o atitudine comuna a femeilor crestine, singurul lucru ca aceasta perceptie a femeilor moderne si a barbatilor moderni cum ca suntem diferiti, a dus la nevoia sa gasesti sa traiesti cu cineva care iti seamana! De aici s-a nascut Homosexualitatea, sau celibatul in curvie, adica barbatul sau femeia sunt priviti in afara casatoriei sau chiar si in familie precum niste masinarii!
Va amintesc doar ca Sfanta Scriptura a spus ca femeia a fost facuta ca ajutor pentru barbat! Binenteles ca si barbatul este ajutor pentru femeie!
Cei doi trebuie sa invete sa fie fideli unul altuia, pentru a-si forma fidelitatea fata de Dumnezeu! Pentru aceasta au fost lasate sentimentele si simturile, insa utilizate in alta forma, ele sunt daunatoare! Daca omul nu poate sa fie fidel propriei jumatati, nu stiu cui ar putea sa fie fidel pe acest pamant! Nu vreau sa imi pot imagina cum il vede un astfel de om si cat este de fidel Lui Dumnezeu, vorbesc depre cei din lumea noastra si nu despre cei din viata monahala!
De aici discutia se incinge, pentru ca din cate observ in acest veac cei doi indivizi, barbatul si femeia isi fac doar rau! Si singura pricina este gandul de curvie si infidelitatea, minciunele, ascunderea adevarului, aventuri paralele si multiple!
Sau mai grav erori de calugarite care nasc prin manastiri, in urma imperecherii cu un preot care o fi fost si casatorit!
Doar prin fidelitate iti poti dovedi si castiga increderea!
Vai, vai! Cred ca am pierdut detot simtul credintei, ne-am ratacit multi, in frunte cu mine!
Eu nu spun ca barbatii au dreptate, pentru ca trebuie sa recunosc ca din toate discutiile private la care am participat am constatat eu insumi ca suntem niste porci nesimtiti, niste afemeiati si ca parerea majoritara despre femei a barbatului este asemanatoare cu cea despre masini!
Nu te contrazic, dar vreau sa iti impartasesc din experienta mea nefericita cu o femeie care suferea de boala infidelitatii, daca nu acuta, foarte aproape de acuta!
Depilda pentru ea sarutul era o joaca, nu vreau sa ma gandesc ce erau celelalte! Oricum pot sa iti spun cu mana pe inima ca nu am vazuto precum o masina!
Un barbat inselat fuge sa isi inece amarul in distractii, alcool si chiar pana la curvie! Uita de necazuri, dar isi arde sufletul! O femeie inselata, sufera, iar mai apoi poate sa ajunga la curvie si ea!
Odata ajuns la curvie omul, este o masinarie si ne intoarcem inapoi la discutia de la care am inceput! In aceasta stare o sa isi priveasca jumatatea precum o masinarie!
Lepadarea de pacat este singura scapare, dar sa fie adevarata! Daca cazi iar in pacat, te lasi tot mai greu de el! Ajungi precum fumatorul care spune ca este ultima tigara pe care o mai aprinde! Si el spune mereu ca nu este bine ca fumeaza si ca nu este sanatos, dar continua sa fumeze!
Nu cautati ce dezbina pe om, cautati ce il uneste!
Cred ca relatiile de familie cele mai reusite sunt cele in care ea sau el au cunoscut cat mai putine aventuri! Va dati seama cat de multe pacate avem fata de lume, daca de propria jumatate nu ne putem abtine sa facem pacate, adica sa o mintim, sa fim vicleni, sa fim ascunsi, si altele! In celelalte cazuri, in care experienta pacatului este bine conturata in mintea unuia dintre cei doi soti sau iubiti, doar o lepadare adevarata de pacate mai poate aduce fericire in sanul familiei, cuplului! Dar asta se poate doar daca cei doi il cheama in mijlocul lor pe Dumnezeu!
Cu asta cred ca ti-am raspuns ca pricina antipatiei dintre barbat si femeie este infidelitatea si pacatul, sa stii ca aceasta antipatie este reciproca, doar ca fiecare o treateaza specific in functie de sex!

A

Frumos ai mai scris,

Eu caut fidelitatea de opt ani! Prilej cu care am avut multe prietene, prietene fara sarutari! Am stat chiar de martor, vazandu-le desfranarea! Am fost tinut ca un soi de gay, care saracul nu arata urat, dar e cam blegut! Nu o sa spun ca le-am pierdut, dar vreau sa spun ca aceste prietene aveau o relatie de cativa ani si le-am vazut cu ochii mei cum se desfraneaza! Nu stiu daca pana la pat, dar tot infidelitate si desfranare e!
De atunci nu mai am prietena femeie, caut pe cineva care sa accepte statutul de iubita!
Maturitatea nu m-a satisfacut, o femeie de peste treizeci de ani s-a dovedit la fel de imatura precum una de douazeci si unu. Pentru ia sarutul era o joaca, nu vreau sa ma gandesc ce erau altele!
Vreau doar sa amintesc ca infidelitatea este cel mai mare pacat premergator priacurviei! Eu am fost ferit de unele ca si acelea care aveau o relatie, petntru insusi faptul ca aveau o relatie si nu puteam sa le vad mai mult decat prietene, acum nu as putea nici atat, dar caut fidelitatea cu adevarat si nu o gasesc de opt ani. Nu cred ca doar barbatii sunt asa cum spui tu, daca sunt altfel, sunt considerati blegi sau posesivi, cred ca toti avem o problema cu fidelitatea!
Iata ca prima mea prietena (iubita daca vreti) m-a parasit si s-a facut prietena (iubita) prietenului meu cel mai bun, pentru scurt timp, insa suficient cat sa ii pot ignora pe amandoi. Ultima mi-a spus ca vrea sa ramanem prieteni si sa privesc totul ca pe o joaca, apoi a cerut sa fie libera! Asta stie oricine ca isi cauta pe altcineva, nu este ceva nou! Daca o femeie cere o pauza sau libertate, cauta altceva sau mai bine zis pe altcineva!
Atunci cand a cerut sa fim prieteni, m-am gandit la asta si la asta ma gandesc si acum:
(Iacov 4:4.) Suflete prea curvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea