De cele păcătoase , de desfrânare, mânie, îmbuibare. . . daaa, cu siguranţă da, dar lumea vine , vine în număr mare spre mănăstiri , iar izolarea la care gândeşti atât de romantic s-a cam dus. Netul ar fi o soluţie şi în acest caz !

Eşti tu oleacă agitat, nervos, dar eu sunt destul de clar !

citeste asta,ca sa te lamuresti
 

Monahismul este suprafiresc.Viaţa unui monah este suprafirească deoarece el renunţă la fire în adevăratul sens al cuvântului.Căci reţineţi: el rupe legăturile fireşti cu părinţii şi rudele sale şi-i părăseşte pentru tot restul vieţii sale-nu din raţiuni egoiste,ci în exclusivitate de dragul de a-I sluji lui Dumnezeu printr-o supunere şi jertfire de sine.
Ţinta noii sale vieţi este de a mortifica mentalitatea trupească,iar prin luptă să dobândească puritatea îngerească.Este firesc să dormim noaptea,dar monahismul aduce privegherea,aşa înât monahul ajunge "ca o pasăre singuratică pe acoperiş"(Ps.101,8).Este firesc să te bucuri de libertate,dar odată intrat în viaţa monahală ,omul se constrânge pe sine să-şi mortifice voia sa proprie de dragul iubirii lui Dumnezeu.Şi ,în general, viaţa monahului este complet diferită de cea lumească,şi de aceea se numeşte îngerească,pentru că are un curs suprafiresc.

Apăi dragul meu , de mă apuc şi copiez teorii şi învăţături nu mi-ajung 15 ore ! Aici se discută complet altceva . Suprafirescul nu este împiedicat de net . Înţelegi ? Netul este o realitate precum becul ! Înţeglegi ? Becul, statile de amplificare , microfoanele, tehnologia în general a pătruns şi în mănăstiri , dar nu împiedică adevărata credinţă , suprafirescul . Nu ne putem opune netului, frigiderului, telefonului mobil, cuptorului cu microunde . . . dar depinde de noi toţi ( mireni, călugări, atei ) cum le folosim, când şi pentru ce le folosim.

Iesirea in lume a calugarului cu scopul de a ne indruma, de a ne invata cum sa ne traim viata in armonie cu Dumnezeu, cu aproapele...mi se pare o misiune nobila. Credinta trebuie sa fie lucratoare. De curand am avut bucuria sa aflu despre misiunea nobila a bisericii ortodoxe in Tanzania. Sa nu judecam si sa vedem partea buna a lucrurilor!

Corect...este ca si cum le-am cere la manastire sa nu se mai foloseasca nici de electricitate si sa stea doar la lumina lumanarilor sau sa nu aiba nici un telefon etc.
Eu chiar mi-as dori sa discut si online cu un parinte si daca cineva ma poate indruma in acest sens,i-as fi recunoscatoare.

Conditia desavarsirii monahului este sa se desparta de lume.

parere
 

tot ce reprezinta tehnica, evolutie, civilizatia informatizata a lumii post-moderne, mi se pare destul de dubios !
Putem sa dam multe exemple, masina de exemplu, aceasta scurtcircuitare a distantelor, nu este ea o insaleciune venita de la diavol,daca in 10 minute facem zeci de km, pe care altfel pe jos, ne-ar trebui ore intregi sa ai parcurgem !
Avionul, care il face pe om sa zboare prin aer ca pasarea, desi omul nu a fost facut de D-zeu sa zboare !
Nu mai pomenesc de sutele de accidente soldate cu morti ale acestor doua inselaciuni tehnice ale satanei !
Curentul electric,care pune in miscare industira si a dus la societatea industrializata de acum,capitalista, occidentala...si inclusiv la ateismul occidental !
Nu pretind ca as avea dreptate, e un subiect foarte sensibil, care poate fi privit multivalent, si ma pot insela foarte usor,pe acest teren mlastinos,insa totusi, mi se pare cam dubios progresul tehnic !!!

Nu,calugaria nu inseamna neaparat fuga de lume.Dimpotriva.In aceste vremuri cand oamenii sunt mai slabi si mai dezorientati ca oricand,sfatul unui monah este de aur pentru orice om.A fi monah inseamna inainte de toate a sluji tuturor si a ajuta cat mai multe suflete sa gaseasca modalitatile de infruntare a ispitelor.Se spune ca ei au murit pentru lume in sensul ca au murit pentru poftele lumii.Dar nicidecum ca ar trebui sa traiasca in izolare.Inainte existau pustnici.Ei se izolau numai atunci cand se simteau suficient de puternici sa lupte direct cu satana in pustiu.Pana una alta un calugar trebuie sa duca viata de obste,in legatura frateasca si duhovniceasca cu orice om pe care Domnul i-l scoate in cale.Dupa ce s-a intarit in treapta de obste trece spre o treapta mai superioara,de izolare de lume,in pustie,si asta numai daca simte chemare pt. viata pustniceasca.Un calugar poate accesa orice site fara problema ca s-ar simti atras de poze sau filmulete,pentru ca nu este interesat de acest lucru.L-am intrebat pe un Parinte calugar cum priveste o fata frumoasa? Mi-a raspuns:ca pe o fiinta minunata lasata de Domnul dar ma uit la carnea ei ca la ulei.Ei duc o lupta continua cu trupul lor la inceput dupa care trupul unei femei este vazut ca o bucata de carne si atat.Mai mult,multi vad in trup un hoit care ne trage in jos de la Calea catre rai.Si mai mult decat atat,ei cunosc faptul ca efectul in rugaciune vine nu doar din ruga lui ci din rugaciunea impreuna cu cel aflat in pacat.Poate sa se roage pustnicul mult si bine pt mine daca nu ma rog si eu pt mine si mai ales daca nu vreau sa ma indrept.Asa incat participarea monahilor la viata noastra spirituala este benefica prin orice mijloace.Sa nu ne facem noi griji ca ei ar cadea in pacat,sa ne facem griji pt noi care ne atingem zilnic de trupuri calde prin masini,piete,pe la serviciu,glume pacatoase si multe altele.Pt cei ce nu stiu,un calugar nu face glume erotice niciodata si nu vorbeste decat ceea ce este ziditor de suflet.Noi putem sa criticam cat vrem insa ne luam pacate fara sa cunoastem viata si nevointele lor.Orice monah primeste la calugarie canon de metanii,cel putin 200 pe zi in afara de ascultari foarte grele,munca multa la care se adauga faptul ca se posteste foarte aspru.Ei mananca ce li se serveste nu au optiuni personale la hrana.Si dupa atata truda mai au timp sa dea si sfaturi pe cate un blog sau pe YM.Trebuie sa ma credeti ca nu-ti mai arde de femei,de glume aiurea sau cine stie ce alte prostii.Ei stiu care este scopul pentru care au optat pt monahism si au alta putere de infruntare a pacatului.Daca mai exista pe ici pe colo cate o exceptie asta este pentru ca cel care a ajuns acolo inca nu l-a cunoscut pe Dumnezeu si nu a ales din convingeri religioase calugaria.Dar si pe un astfel de calugar il va ajuta Domnul sa-l cunoasca si sa castige mantuirea pana la sfarsitul vietii sale.Pentru ca Domnul nu respinge pe cel care si-a predat viata in mainile Sale.Deci sa avem incredere,sa-i iubim si sa ne rugam pentru ei ca sa ne fie buni calauzitori si impreuna rugatori pt sufletele noastre.

Un calugar care este in contact cu lumea nu mai are putere duhovniceasca,devine ca noi toti,nu ne poate da sfaturi duhovnicesti.