Forum Crestin Ortodox - Hotararea B.O.R in ceea ce priveste pasapoartele biometrice

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Stiri, actualitati, anunturi (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=504)

- - Hotararea B.O.R in ceea ce priveste pasapoartele biometrice (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5766)

Chiar daca ar putea sa controleze trupul, trebuie sa ne aducem aminte ca sufletul e cel care conteaza. Un credincios adevarat, in care salasluieste Iisus, nu trebuie sa se teama de nimic. Iar daca se va ajunge la obligativitate, vom refuza, fara indoiala. Orice nedreptati vom indura, vor fi vazute de Dumnezeu, iar rasplata noastra in Ceruri va fi insutita.

daca cineva accepta de buna voie cipul stiind ca prin el se poate controla complet trupul , si asta va servi masonilor ca sa ne faca sa pacatuim fortat , atunci acea persoana ( care a acceptat de buna voie ) se va osandi ... trupul nu poate fi separat de suflet , daca pacatuim cu trupul se duce sufletul in iad ; noi nu vom fi judecati numai daca am pacatuit cu sufletul ci si daca am pacatuit cu trupul ... deci nu se poate accepta nici cu pretul mortii ...

http://www.youtube.com/watch?v=FKx1g...eature=related

Citat:

În prealabil postat de emanuel2007 (Post 120819)

Să dea Bunul Dumnezeu să trecem cu bine Postul Mare, iar gândul , vorba şi fapta să ne fie acum aici in astă clipă. Imprăştierea minţii şi deznădejdia sunt ucigătoare şi mult mai periculoase decât orice cip sau gând indreptat in afara Postului . Vrajmasul caută in fel şi chip rătăcirea noastră . Să urmâm cuvântul Duhovnicului intre duhovnici Ilie Cleopa :"A trecut prima săptămână din Sfântul Post. Vă indemn, fraţii mei, să continuaţi a posti şi să va rugaţi . . " Post in linişte şi pace sufletească , in gând bun şi adunat . Inţelepciune !

Citat:

În prealabil postat de alx (Post 120814)

Tu, Alx?!? Chiar razi de noi si nu e frumos din partea ta.

"Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii in deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale. Aşa, Doamne, Impărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele si să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti in vecii vecilor . Amin ! + "
Este rugăciune acestei perioade , ce trebuie să o avem in minte, in suflet şi să o rostim alături de toate rugăciunile zilei . Ea ne va intări şi lumina cu siguranţă !

Proorociile schimonahiei Nila :

- Atunci când vor începe prigoanele asupra creştinilor, grăbiţi-vă să plecaţi în exil cu primul şuvoi, faceţi-vă luntre şi punte, dar să nu rămâneţi. Cei care vor pleca primii se vor mântui.[COLOR=#000080] Toate acestea le veţi vedea cu ochii voştri, generaţia voastră va întâlni venirea lui antihrist.[/COLOR] Copilaşii mei, cât de milă îmi este de voi - plângea maica spunând acestea. Dar adăuga: totuşi, slavă Domnului pentru toate!

Un preot i se mărturisi maicii:
- Maică, eu sunt slab, mi-e frică de ziua venirii lui antihrist.

- Nu te teme, vei ajunge până atunci, însă nu vei îndura greutăţi.
Maica nu o dată vorbea despre viitoarele încercări, spunând că[COLOR=#000080]în vremurile instaurării lui antihrist oamenilor le vor fi aplicate torturi de care din veac nu s-a mai auzit. [/COLOR]Insă[COLOR=#000080] maica descoperea ceea ce vedea cu ochii duhovniceşti nu pentru a înspăimânta, ci pentru a întări în credinţă şi în nădejde în mila Domnului.[/COLOR][COLOR=#000080] Ea neîncetat spunea că Domnul nu-i va părăsi pe cei credincioşi Lui şi-i va hrăni în vremea foamei, îi va mângâia în scârbe, îi va adăposti, îi va îngrădi în necazuri şi îi va ajuta cu vrednicie să treacă prin orice chinuri, prigoane şi munci.[/COLOR][COLOR=#000080] [/COLOR][COLOR=#000080]Amintindu-şi în aceste cazuri cuvintele psalmistului David: Nu se vor ruşina în vremea cea rea şi în zilele foametei se vor sătura [/COLOR](Psalm 36: 19).
- Toate îmi sunt cu putinţă întărindu-mă întru Domnul. Şi nu vă înspăimântaţi de nimic, copii, nu vă temeţi de ceea ce se va întâmpla, sau se poate întâmpla, sau trebuie să se întâmple după proorociile oamenilor lui Dumnezeu. Domnul este mai puternic decât toţi şi decât toate. El ne va da ajutor în încercări, ne va da putere de a răbda şi ne va smeri la vremea cuvenită. Se cere doar să fim ascultători ai voii Sale sfinte. Rugaţi-o pe Apărătoarea noastră osârdnică şi ea nu vă va lăsa.
Odată, faţa maicii a căpătat brusc o expresie ameninţătoare de parcă ar fi văzut cu ochii săi duhovniceşti ceva înspăimântător. Ea a lovit de câteva ori cu varga în podele, zicând:
[COLOR=#000080]- Uite ce au mai inventat! Pruncilor să le pună pecetea lui antihrist! Îngerul îi va răpune pe cei care se vor încumeta să facă aceasta![/COLOR]
într-o zi, maica Nila şi-a cuprins capul cu mâinile şi a exclamat:
- Vai, ce se va întâmpla! Ce va fi cu Rusia şi cu noi toţi?! A repetat aceasta de câteva ori, apoi, liniştindu-se, a zis:
- Nu, n-am să vă povestesc nimic, Domnul nu binecuvântează.

Apoi, adresându-se către cei din chilie, adăugă:

- Trebuie să aveţi grijă ca locuinţa să vă fie în apropierea bisericii. Numai aşa vă veţi mântui. Când vă este greu acasă - fugiţi la biserică.
[COLOR=#000080]Cu ochii duhovniceşti, maica vedea că generaţia actuală şi cea care o va urma vor avea de înfruntat încercări şi necazuri mult mai grele. Deseori ea povestea despre propria experienţă de supravieţuire în condiţiile foamei din lagăr, când nu exista nici cea mai mică rezervă de hrană:[/COLOR]
- Cât e de groaznic să înduri foamea, să nu dea Domnul să treceţi prin aceasta. În lagăr aproape că nu vedeam pâine. Când am ieşit în libertate, mi se părea că niciodată nu mă voi mai sătura de pâine. Dar foametea va veni. În anii copilăriei în Ucraina, se întâmpla să priveşti în jur şi până la orizont să vezi grâne, spice pline, unul ca unul. Vântul bate şi ele, ca valurile mării, se unduiesc până la orizont. Niciun fel de buruiană nu era printre ele. Iar astăzi, dacă priveşti, până la orizont vezi doar buruieni. Au lăsat pământul de izbelişte, iar el este hrănitorul nostru. Trebuie ca toţi să muncească pământul: oamenii vor fi nevoiţi să răspundă pentru faptul că au părăsit pământul. Foamea va veni pentru aceea că pământul zace în paragină. Dacă aveţi un lot, fiecare colţişor al lui trebuie să fie prelucrat şi semănat şi pământul vă va ajuta să rezistaţi în vremea foamei. Sădiţi cartofi, legume pe toate parcelele care vi se vor oferi, creşteţi găini. Când va fi greu, veţi mânca cartofi cu castraveţi.
- Rezervele nu vă vor salva, deoarece foametea nu va începe brusc. Din an în an va fi tot mai greu, recolta va scădea, tot mai puţin pământ va fi prelucrat. Toţi trebuie să se îngrijească să fie mai aproape de pământ, în oraşele mari viaţa va fi deosebit de grea. Foamea va fi atât de groaznică, încât oamenii vor da buzna prin case în căutare de ceva alimente. Vor sparge geamurile şi uşile, vor ucide oameni pentru hrană. Mulţi vor purta în mâini arme şi viaţa omului nu va mai avea nicio valoare.
- La venirea lui antihrist se va lăsa aşa o foamete, încât se vor epuiza cerealele. Trebuie să pregătiţi flori de tei, urzică şi alte ierburi, să le uscaţi şi apoi să faceţi din ele ceai - această fiertură va fi de ajuns pentru hrană.
Maica spunea că, la sfârşitul vremurilor, în locul Petersburgului, va fi mare. Moscova parţial se va prăbuşi, în subterana ei se află multe goluri. Iar când au întrebat-o despre casa şi orăşelul în care locuieşte, ea a răspuns:
- Din orăşel nu va rămâne nimic. Va rămâne căsuţa mea şi încă una. Va fi război, distrugeri, însă căsuţa mea nu va fi distrusă. Eu nu voi vedea acestea, iar voi o să le vedeţi. Iată, drumul spre Egorievsk va rămâne şi căsuţa mea, şi nu-i nimic lângă ea. În timpul războiului, orăşelul va fi distrus.
[COLOR=#000080]- Sosi-va timpul când chinezii vor năvăli asupra noastră şi tuturor le va veni foarte greu.[/COLOR] Aceste cuvinte maica le-a repetat de două ori.
- Copilaşi, am văzut un vis. Va fi război. Doamne, adolescenţii, de la paisprezece ani, vor fi recrutaţi şi trimişi pe front. Acasă vor rămâne doar copiii şi bătrânii. Soldaţii vor umbla din casă în casă, îi vor mobiliza pe toţi şi-i vor goni la război. Vor domni jaful şi nelegiuirile celor înarmaţi şi pământul va fi împresurat cu cadavre. Copilaşii mei, cât de milă îmi este de voi! - de multe-multe ori repeta maica.
Dintre toţi sfinţii, maica îl iubea cel mai mult pe Sfântul apostol şi evanghelist Ioan Teologul. Ea spunea că sfântul iubeşte Rusia şi că el va veni la noi în vremurile lui antihrist.

interesanta ideea ca la pustie am sa pot supravieui cu frunze uscate de ceai si urzica ; e buna ideea ...

[COLOR=#000066]Sfântul Ipolit, papă al Romei[/COLOR] († 269):

“… Mulţi dintre cei care vor asculta Scripturile Dumnezeieşti le vor citi şi vor medita asupra lor, vor şti sa ocolească ispitirea (antihristului). Căci ei vor înţelege clar uneltirile şi înşelăciunea ispitirii sale: ei vor şti să ocolească mâinile sale şi se vor ascunde în munţi şi în crăpăturile pământului, şi cu lacrimi şi inimă înfrântă vor căuta pe Cel Iubitor-de-Oameni, Care îi va smulge din mrejele lui şi-i va mântui de ispitirile grele ale înşelătorului, şi, în chip nevăzut, cu mâna Sa dreaptă îi va acoperi pe ei, pentru că ei, după cuviinţă şi dreptate, au căzut la picioarele Lui.
Să vezi ce post şi rugăciune vor ţine sfinţii atunci! Atrage atenţia şi prin ce timpuri şi zile grele vor trece locuitorii oraşelor şi satelor. Ei vor călători atunci dinspre răsărit spre apus şi înapoi, dinspre apus spre răsărit; vor plânge amarnic si vor suspina; şi când abia se va zori de ziuă, ei vor aştepta să vină noaptea, ca să se liniştească de tulburările lor. Iar când îi va prinde noaptea, ei, zguduiţi de necontenitele cutremure şi uragane, vor aştepta nerăbdători să se arate ziua şi, odată cu ea, să-i răpună moartea, oricât de grea. Viaţa îndurerată o va deplânge atunci întregul pământ, o vor deplânge şi marea şi vantul şi soarele, o vor deplânge si fiarele sălbatice împreună cu păsările, o vor deplânge munţii şi dealurile şi pădurile - şi toate acestea din cauza neamului omenesc, care s-a abătut de la Dumnezeul cel Sfânt şi s-a lăsat ademenit de marele înşelător, primind chipul acestui nelegiuit şi duşman al lui Dumnezeu în locul dătătoarei de viaţă Cruci a Mântuitorului. Vor deplânge şi bisericile marea durere. Pentru că (atunci) nu se vor mai aduce daruri, nu se vor săvârşi tămâieri, nici slujbe plăcute lui Dumnezeu; clădirile bisericilor vor fi asemeni bordeielor destinate păstrării roadelor; nu se vor face în acele zile nici slujbe de înălţare a preacinstitului Trup şi Sânge al lui Hristos. Slujbele obşteşti vor fi oprite, cântarea psalmilor va înceta, nu se va mai citi Sfânta Scriptură; şi se va lăsa beznă peste oameni, şi se vor auzi numai gemete şi hohote de plâns. Vor arunca atunci argintul şi aurul pe drumuri, şi nimeni nu-l va strânge şi de jur împrejur totul va fi respingător. Atunci, toţi vor căuta cu înfrigurare să fugă şi să se ascundă, negăsind însă unde să se ascundă de furia necuratului, ca purtători ai semnului lui, ei vor fi lesne descoperiţi şi recunoscuţi. Şi afară şi înăuntru va fi groază şi tulburare, şi zi şi noapte. Atât pe uliţe, cât şi în case vor fi trupuri, atât pe ulițe, cât şi în case - secetă şi foamete; pe uliţe - îmbulzeală, în case, hohote de plâns. Va dispărea frumuseţea de pe feţe; în realitate, trăsăturile feţelor oamenilor vor fi ca de mort (…) Fericiţi sunt cei care-l vor birui pe tiran, că aceştia vor fi socotiţi ca mai slăviţi şi măriţi decât întâii mucenici. În realitate, mucenicii de altădată repurtau biruinţă asupra străjerilor lui (antihrist); aceştia însă vor avea de învins pe însuşi diavolul, fiul pierzării. Şi, ajungând învingători asupra lui, de ce lauri şi cununi se vor învrednici ei în faţa Împăratului Iisus Hristos!”

Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cezareei:

„Şi merge de poartă război cu cei rămaşi. Şi atunci când cei mai vrednici învăţători ai Bisericii, lepădând cele pământeşti, se vor retrage din cauza răutăţilor în pustie, atunci antihrist va porni război împotriva celor ce luptă în lume pentru Hristos, pentru a triumfa asupra lor, descoperindu-i cu uşurinţă, precum ar fi presăraţi cu ţărână şi împotmoliţi în griji lumeşti. Însă dintre aceştia mulţi îl vor învinge, pentru că îl iubesc fierbinte pe Hristos“.

Cuviosul Serafim de Sarov:

“Dar există o a treia pricină, şi, se poate spune, o pricină fără pricină, pentru care harul Sfântului Duh va îngădui câteodată să-l părăsească chiar pe omul purtător de Dumnezeu. Şi aceasta este chiar îngăduinţa lui Dumnezeu de a-i încerca numai pe cei mai întăriţi în harul lui Dumnezeu ca şi cu o nevoinţă deosebită pentru cununi deosebite: precum a fost şi cu Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos (…). Dumnezeiescul Pătimitor a binevoit a rosti: „Eli! Eli! Lama sabahtani?“, însemnând în traducere: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu! Pentru ce M-ai părăsit?” (Matei 27: 46). Aşadar, această ispitire va fi îngăduită în întreg universul pe timpul antihristului, atunci când toţi sfinţii lui Dumnezeu şi Sfânta Biserică a lui Hristos, alcătuită numai din aceştia, vor fi lăsaţi aparent fără apărarea şi ajutorul lui Dumnezeu. Nelegiuiţii însă vor triumfa şi se vor înălţa asupra lor până într-atât, încât însuşi Domnul Dumnezeul Sfântul Duh, văzând suferinţa lor cumplită, a profeţit: unde este răbdarea şi credinţa sfinţilor?! (cf. Apoc. 13: 10; 14: 12). Ispite la fel de cumplite sunt îngăduite şi vor fi îngăduite până în timpurile de pe urmă asupra celor mai mari sfinţi şi sfinte ale lui Dumnezeu pentru a încerca nemărginita lor credinţă întru Hristos şi pentru încununarea lor cu mari daruri, de neînchipuit pentru mintea omenească, în timpul ce va să vie şi a vieţii Veacului Viitor (cf. Apoc. 20: 4-6, cel ce citeşte să înţeleagă!)”.

În anul 1903, în timpul sărbătorilor de la Sarov, viitorul arhiepiscop Arsenie (Jadanovski, 1875-1937) a primit de la E.I. Motovilova extrasul din însemnările soţului ei despre preacuviosul Serafim, păstrate ulterior în arhiva ieromonahului Serafim (Orlov, †1975). Textual, el se aseamănă cu Marea taină din Diveevo şi cu textul apărut sub titlul Antihrist şi Rusia. Reproducem integral acest text: „Vor fi asemenea vremuri, spune părintele Serafim, când nelegiuirea arhiereilor ruşi va întrece nelegiuirea arhiereilor greci de pe timpul Împăratului Teodosie cel Tânăr (vezi Minei, 4 august, Pomenirea celor şapte tineri din Efes) şi se vor împlini cele prezise: «Se apropie oameni de mine care cu buzele şi limba lor mă cinstesc, iar inimile lor stau departe de Mine. Dar în zadar mă cinstesc, propovăduind învăţături omeneşti». Că sub pretextul progresului bisericesc şi creştinesc, întru satisfacerea trebuinţelor acestei lumi, vor schimonosi şi falsifica dogmele (învăţătura) şi tipicul Sfintei Biserici, uitând că acestea îşi au începutul de la Însuşi Domnul Iisus Hristos, care i-a învăţat şi le-a poruncit ucenicilor Săi, Sfinţii Apostoli (…): Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh (Matei 28: 19). De atunci şi până astăzi s-au păstrat şi au ajuns până la noi canoanele şi tradiţiile Sfinţilor Apostoli, care au fost explicate şi confirmate definitiv o dată şi pentru totdeauna de către Sfinţii moştenitori - Sfinţii Părinţi, povăţuiţi de Sfântul Duh la cele Şapte Soboare Ecumenice. Vai de cel care va scoate sau va adăuga un cuvânt - spune părintele Serafim. Biserica noastră nu are nicio pată; vai şi amar de cel care va cuteza să introducă oarecare schimbări în Slujbele bisericeşti şi în pravilele acelei Biserici, care este stâlpul şi temelia Adevărului şi despre care Însuşi Mântuitorul a spus că nici porţile iadului nu o vor birui; adică ea va dăinui neschimbată până la sfârşit - până la cea de-a Doua Venire. Orice încercare de a introduce, chipurile, perfecţionări, schimbări în canoanele şi învăţătura Sfintei Biserici înseamnă erezie. Orice încercare de a înfiinţa o altă Biserică, bazată pe gândirea omenească, este abatere de la poruncile Duhului Sfânt şi este hulă împotriva Duhului Sfânt, care nu va fi iertată în veac. Aşa au procedat şi vor proceda toţi cei care s-au rupt de la unitatea Sfintei Biserici Apostoleşti, despre care Apostolul Pavel spune: Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos. Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii. Nu este deci lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi după faptele lor (II Cor, 11: 13-15). Pe această cale vor merge arhiereii pământului rusesc şi clerul, şi mânia lui Dumnezeu îi va surpa. Iisus Hristos ieri, astăzi şi în veac acelaşi este şi învăţăturile poruncilor şi aşezămintelor Sale sunt întărite de El o dată şi pentru totdeauna fără schimbări, pentru că acesta este adevărul, adus din Ceruri de către Însuşi Fiul lui Dumnezeu. Ştiinţele, învăţăturile omeneşti trebuie să fie supuse modificării în procesul dezvoltării şi perfecţionării lor, dar învăţătura dumnezeiască dată nouă nu poate fi schimbată de către oameni, precum neschimbător este însuşi Dumnezeu, care a întemeiat Sfânta Biserică şi Tainele sale, de aceea, spune părintele Serafim, aici nu este loc pentru filosofări omeneşti. Din care cauză Apostolul a şi spus: Dar chiar dacă noi sau un înger din cer vă va vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema (Gal. 1:8)”.