În prealabil postat de eodor nastasa (Post 456355)

Teoretic nici una (lasand deoparte speculatiile vibrationale). Practic poate avea legatura functie de interesele unora ori altora...

În prealabil postat de Laura19 (Post 456322)

Reîntoarcerea barbarilor [răspuns la ideea prelevării de mostre ADN ale voievozilor români]

Acum 3 zile, pe 29 iunie 2012, de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, agenţiile de ştiri din România anunţau cu litere de-o şchioapă „momentul adevărului”: o echipă de cercetători prelevau mostre de ADN de la o serie de voievozi români aparţinând atât dinastiei medievale a Basarabilor, cât şi urmaşilor acesteia.

Scopul demersului, trâmbiţat de clica celor din mass-media, este cât se poate de onorabil: "Domne, să aflăm dacă erau români!"

Trebuie să recunoaştem că este o premieră mondială ca un neam, prin propriile instituţii de cultură, să treacă la interogaţii, întemeiate pe metode de măsurare rasiste, asupra propriilor conducători care le-au scris paginile unei istorii fabuloase la care cei de azi, atât de bicisnici, nu pot nici măcar visa.

La originea acţiunii stă activitatea de după 1989 a unor grupuri bine finanţate şi mediatizate care l-au folosit pe fostul „Legione Etrangere Francaise”, omul bun la toate, mercenarul ce îndruma prin Ciad, în anii 70, guverne marionete care serveau interese franceze, să re-scrie istoria României.

De ani de zile suntem hărţuiţi de Neagu Djuvara sau Daniel Barbu cu mereu aceleaşi teze. Nici un amănunt discutabil din istoria formării Ţării Româneşti nu le-a scăpat manipulatorilor de profesie. Orice cărămidă ce nu se potrivea întocmai, putea fi folosită pentru a şubrezi temelia. Aşa cum se exprima Gobbels, „o minciună spusă de 1000 de ori este tot o minciună, dar atunci când o spui de un milion de ori devine adevăr”, aşa şi bravii noştri „boieri ai minţii” şi profesori de ştiinţe politice, ajutaţi de mass-media, au tot insistat. Asupra a ce?

Despre întemeierea Ţării Româneşti, pe scurt

Spre deosebire de Moldova, despre întemeierea căreia atât sursele interne cât şi cele externe, în special maghiare sunt neechivoce când descriu o primă întemeiere statală sub Dragoş, controlat de coroana maghiară, pentru ca apoi Bogdan din Cuhea (Maramureş) să se elibereze de sub tutela Ungariei, iar urmaşii săi să creeze un stat independent, cu atribuţiile de rigoare (titulatură, monedă proprie, armată, cancelarie, graniţe stabile), despre momentul şi persoana aflată la originea întemeierii Ţării Româneşti izvoarele sunt neclare.

Astfel, se cunoaşte că Basarab I a învins la Posada Regatul Ungariei şi a obţinut independenţa statului. Rezonanţa turanică a numelui l-a făcut pe Iorga să se întrebe asupra originii etnice a întemeietorului, fără a putea tranşa o problemă oricum secundară. Fiindcă, indiferent de originea lui Basarab (pe tatăl său l-ar fi chemat Tihomir, nume de origine slavă, sau Thocomerius (origini cumane, turcice) acesta era bine integrat în societatea românească.

Precizăm că Basarab I, potrivit pomelnicelor de la Câmpulung și Râmnicu Vâlcea, a fost căsătorit cu Marghita, cu care a avut doi copii: viitorul domn Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și Teodora, căsătorită cu țarul Bulgariei, Ivan Alexandru al Bulgariei.

În actele emise de Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, se face referire la Basarab I ca fiind „schismaticul şi necredinciosul nostru voievod”, termenul schismatic având înţelesul de „ortodox”.

Necropola de la biserica domnească de la Curtea de Argeş (amănunte aici) nu lasă urme de îndoială asupra dreptei credinţe a voievozilor depuşi întru adormire în acest lăcaş ortodox, un Saint-Denis românesc.

Cumani şi maghiari

Cumanii erau nomazi păgâni ce îşi aveau centrul la nordul Mării Negre şi Mării Caspice şi care controlau militar şi cnezatele şi voievodatele de la est şi sud de Carpaţi. Este plină istoria timpurie a ruşilor kieveni de referiri la poloveţii din nordul Mării Negre. Înfrânţi de tătari la Kalka, cumanii din vest se retrag în Ungaria, unde trec la catolicism (40.000 de corturi).
O parte mică dintre cumani, conduşi de Jonas, ajung în Bulgaria, iar urmaşii acestuia vor întemeia dinastia Terter (sau Tertereș), având o pronunţată identitate vreme de veacuri şi aparţinând clanului Terteroba.

Se observă uşor că problema cumană este una care îi priveşte îndeosebi pe maghiari. Regele Ungariei și-a luat din 1233 și titlu de rege al Cumaniei. Există o relaţie plină de solidarizări şi conflicte între maghiari şi cumani, a cărei istorie s-ar întinde pe sute de pagini. Pentru publicul din România este însă puţin cunoscut acest aspect, încât „misterioşii” cumani sunt repede conectaţi cu fapte cunoscute nouă (e firesc, aşa funcţionează logica umană, legi de ceea ce îţi este cunoscut). Ne întrebăm dacă denumiri precum Comana sau Vadul Cumanilor sau numele nu ştiu cărui boier nu sunt argumente pentru o etnogeneză cumano-română.

Dar istoria Ungariei este plină de cumani, fără a crea astfel de „probleme”. După primirea celor 40.000 de corturi (cca. 200.000 de cumani, un număr foarte mare atunci), Ungaria se vede confruntată cu următoarele probleme:

• Cumanii voiau să locuiască doar împreună şi nu risipiţi prin toată ţara
• Obişnuiţi cu traiul nomad, nu respectau proprietăţile şi culturile sedentarilor maghiari de la 1230.

Aşa se ajunge ca regele lor, Kuthan, să fie asasinat de nobili maghiari, iar cumanii să prade Ungaria drept răzbunare. Pentru repede doritorii de sinteze, este de observat că o simbioză dintre un popor nomad şi unul sedentar este foarte greu de realizat, inclusiv dacă au aceeaşi religie.
Ulterior, regele Béla al IV-lea, i-a colonizat pe cumani lângă Tisa, iar Ştefan, fiul lui Bela, se va căsători cu Elisabeta, fiica lui Kuthan, pentru a pecetlui împăcarea.

Fiul lui Ştefan şi al Elisabetei este cunoscut în istoria Ungariei ca fiind Ladislau al IV-lea Cumanul (Kun Laszlo în maghiară) pentru pronunţata sa identitate cumană. Se îmbrăca precum un cuman, se purta în consecinţă şi nu avea încredere decât în garda cumană şi în ostaşii cumani recrutaţi. Slab integrat, a fost excomunicat (era catolic de formă) şi ucis. Şi istoria cumanilor în Ungaria se poate urmări veacuri după aşezarea din secolul XIII.

Atenţie, încă îi regăseam pe cumani, având autonomie, în timpul împărătesei habsburgice Maria Tereza, la 1760!

În prealabil postat de iuliu46 (Post 456437)

Daca nu ma insel s-a dat o aprobare pentru deshumare in perioada in care Ministerul Culturii era condus de Hunor Kelemen. Nu e de mirare.

În prealabil postat de mihaiB (Post 456684)

Cumanii: 40 000 de corturi, ca 200 000 de oameni. Adevar? Cum s-au putut deplasa 200 000 de oameni calare, cei mai multi pe jos, inclusiv femeile si copiii. De unde au avut provizii pentru un drum de 4000 km, de unde s-au alimentat cu apa.

În prealabil postat de mihaiB (Post 456709)

si traiau la Hollywood.

În prealabil postat de Demetrius (Post 456379)

Pentru că ortodox înseamnă dreaptă credință, rezultă că aceasta se poate constata în configurația genelor pe lanțul ADN, dar și în culoarea aurei sufletești perceptibilă doar prin clarviziune.

În prealabil postat de Demetrius (Post 456379)

Lanțul ADN are un standard de ”catene”, dar genele care le compun au(la fiecare om) forme, direcții și vigoare mai puțin regulată, deformată față de modelul ideal(Iisus Hristos) tocmai ca urmare a acestor valori personale, sau a concepției de viață.

În prealabil postat de Demetrius (Post 456379)

Binecuvântarea lui Dumnezeu vine de Sus peste pe tot omul ca o ploaie, dar este foarte personalizat și diferențiat receptată și asimilată de fiecare în parte tocmai ca urmare a ”fiabilității” catenelor, care la rândul lor sunt la fel de specific alimentate și ”optimizate” de aditivul catalizator al hormonilor secretați mai sărac sau mai abundent tot prin binecuvântare divină(prin lanțul chakrelor), astfel că organele pot funcționa optim sau defectuos ca urmare a respectării voinței lui Dumnezeu; astfel se explică de ce păcatul duce(prin funcționarea proastă a organelor, prin boli) la moarte.

În prealabil postat de Demetrius (Post 456379)

Pentru că ortodox înseamnă dreaptă credință, rezultă că aceasta se poate constata în configurația genelor pe lanțul ADN, dar și în culoarea aurei sufletești perceptibilă doar prin clarviziune.