În prealabil postat de dobrin7m
(Post 321805)
Am sa iti spun o intamplare pe care am trait-o, legat exact de acest aspect.
Eu nu am crezut in posedati de diavol si eram cea care respingeam vehement acest fapt.
Am fost, impreuna cu un grup de tineri, sa vizitam manastirile din Moldova. O excursie frumoasa cu multe invataminte. Eram un cor bisericesc care faceam acest pelerinaj.
La manastirea Secu am trait urmatoarea inamplare:
Am ajuns la manastire dupamasa, era in noiembrie si era frig. Am fost primiti in manastire si pentru ca era destul de tarziu biserica mare nu au mai deschis-o. Ne-au spus ca daca vrem sa cumparam suveniruri au in alta parte. Ne-au invitat sa mergem in bisericuta unde faceau slujbele de noapte unde la intrare aveau obiecte de cult si puteam intra sa ne si inchinam si sa ne rugam. Cu totii am mers acolo. Eu cu sora mea eram primele din grup dupa maicuta.
In clipa cand am intrat, un tanar de vreo 17 ani era acolo pe o bancuta. Cand a dat cu ochii de noi, a sarit brusc de pe scaun, s-a napustit spre noi doua cu bratele largi deschise strigand: dragele mele de cand va astept, veniti la mine. Brusc ochii i-au iesit din orbite, privire fixa, horcaia parca si avea o voce metalica usor ragusita , haraita, neomeneasca. Am intrat, dupa noi urmau ceilalti. S-a napustit peste noi, de-a dreptul urcandu-se pe noi efectiv ca si cum ar fi vrut sa se urce deasupra noastra sa ne calce in picioare. O maicuta a strigat la el cu voce poruncitoare si rastita: stai jos, nu misca, ca sperii oamenii si ei sunt nevinovati. S-a oprit brusc si s-a tras inapoi cu spatele pana la bancuta. s-a asejat pe ea, balaganind in stanga si dreapta. Am trecut pe langa el inspaimantati cate unul, lipiti parca de perete ca sa pastram o distanta cat mai mare in timp ce calugarita ne-a spus: nu va temeti ca nu va mai face nimic.
Am intrat inauntru sa ne inchinam si sa cantam o priceazna dupa cum obisnuiam la fiecare manastire. in interior am vazut o femeie cu batic pe cap care statea pe un scaun de pe margine in timp ce o calugarita ii facea cruce pe spate cu o cruce privind-o in ochi si spunandu-i poruncitor: stai cuminte ca sperii oamenii. Iar femeia sarea de-a dreptul ca o minge de pe scaun in sus, asa cum stai in fund pe scaun, deci fara sa se ridice in picioare, sarea ca mingea, sus , jos pe scaun trantita, sus , jos pe scaun trantita si la fiecare saritura striga: ma ardeeeee, ma arde crucea, nu mai fa asa, si incepea sa vorbeasca repede de-a valma, de un anume gheorghe, de parintele ca ce ii face, de cati sunt, ca sunt multi, si urla ca un animal, si iar tipa ca o arde. Aceeasi voce metalica , haraita, usor metalica exact acelasi timbru vocal ca al baiatului de la intrare.
Scena a continuat cat am fost inauntru. Calugarita care ne insotea ne-a spus , nu cantati, ca se sperie mai tare, nu faceti fotografii ca blitul s-ar putea sa ii provoace reactii, inchinati-va, cumparati si mergeti linistiti ca voua nu va face nimic. Cand sa iesim prietenul surorii mele nu s-a abtinut si a facut o fotografie la o pictura de pe perete. Tanarul s-a napustit atunci atat de violent asupra lui incat a trebuit tinut de mai multi oameni. Am iesit de acolo, agitati cu totii, un autocar intreg si nu ne-am linistit decat la Manastirea Neamt la moastele de acolo.
Chiar daca mai aveam indoiala despre existenta posedatilor, aceasta intamplare mi-a spulberat indoielile. Au vazut toti, nu un singur om. Daca actiunile lor pot fi catalogate de un medic psihiatru, vocea identica si la baiat si la femeie , haraita, metalica, neomeneasca si de-a dreptul inspaimantatoare nu poate sa explice medicul.
de asemenea sarirea in sus ca o minge a femeii, la jumatate de metru de scaun, fara sa se ridice in picioare, ci asa in pozitia sezanda, nu poate sa o explice medicul psihiatru. Sunetele scoase de femeie imitand diverse animale salbatice pe care consider ca un gatlej omenesc nu le pot face. Cuvintele spuse de femeie, legat de un numar de draci care se razboiau cu un gheorghe, am intrebat maicuta cine e gheorghe si a spus staretul manastirii, si multe care nu au explicatie.
Aceea voce metalica mi-a ramas in memorie . Era nefireasca si neomeneasca si nu am cuvinte sa o pot descrie decat asa: ragusita, haraita un pic ascutita si metalica.
Asta e intamplarea pe care am trait-o si am vazut cu ochii mei.
Multi vor spune ca nu cred, eu stiu ce am vazut cu ochii mei, ce am auzit cu urechile mele si mai stiu si ceilalti din grupul nostru.
|
