Avem in comun faptul ca toti suntem persoane!
 

Ca persoane suntem destinati iubirii evanghelice!

insemnarea Sfintei Cruce
 

5. Despre insemnarea fetei cu semnul sfintei Cruci

Insemnarea fetei cu semnul cinstitei si de viata facatoarei cruci trebuie facuta cu profund respect si cuviinta, iar nu in batjocura si pacat.

Crucea dreapta si adevarata se face asa: se impreuneaza, cum se cuvine, primele trei degete de la mana dreapta - degetul mare, aratatorul si mijlocasul - iar cele doua degete mici le lipim, strans, de podul palmei. Dupa aceea, ducem mana la frumte, si zicem: "In numele Tatalui"; la pantece: "Si al Fiului"; la cei doi umeri, drept si stang: "Si al Sfantului Duh", iar la sfarsit lasand mana jos zicem: "Amin".

6. Talcuirea miscarilor mainii, pentru insemnarea fetei cu semnul sfintei cruci

Insemnarea dreptcredinciosilor cu semnul sfintei cruci are doua intelesuri

a) Dogmatic-istoric, care ne invata, cat se poate de scurt si de limpede, intreaga istorie a mantuirii neamului omenesc, asa cum, de altfel, aceasta isotrie este rezumata in Crez sau Simbolul Credintei: Fiul lui Dumnezeu S-a coborat de sus, din ceruri (a superiori), pe pamant, la cele de jos (ad inferius) "pentru a noastra mantuire", S-a inaltat, iarasi la ceruri si sta de-a drepta Tatalui, Sfantul Duh stand de-a stanga Tatalui, cele trei persoane fiind Sfanta Treime. Cele trei degete, impreunate, de la mana drepta, inchipuie chiar Treimea cea de o fiinta si nedespartita.

b) Intelesul dogmatic-moral este ca cele doua degete mici, lipite de podul palmei, infatiseaza, pe de o parte, pe Adam si Eva, care cu smerenie si cu pocainta, se apleaca Sfintei si nedespartitei Treimi, iar pe de alta parte, inseamna si cele doua firi, cu care Fiul lui Dumnezeu a coborat pe pamant firea dumnezeiasca si firea omeneasca. Talcuind miscarile mainii, pentru desenarea semnului sfintei cruci, pe fata noastra, Sfintii Parinti spun ca fruntea inchipuie cerul, pieptul inchipuie pamantul, iar umerii inchipuie locul si semnul puterii. Sfantul Ambrozie (339-397), episcop al Milanului, vorbind despre semnul sfintei cruci, spune: "Ne insemnam fruntea - socotita sediul cugetarii (gandirii) - pentru ca totdeauna trebuie sa marturisim pe Iisus Hristos (sa ne gandim la El); inima - sediul iubirii - pentru ca totdeauna trebuie sa-L iubim); bratele (umerii) pentru ca totdeauna trebuie sa lucram pentru El". Pe scurt spus, crucea crestina, fie ca este construita din vreun material, fie ca este schitata, cuviincios, de catre crestini, pe fata lor, este semnul de aducere aminte si de marturisire ale celor mai insemnate momente din istoria mantuirii noastre: caderea in pacat a lui Adam, coborarea pe pamant a Domnului Hristos, jertfa Sa pe Cruce, inaltarea Sa la ceruri.

Semnele aducatoare aminte de fapte, care nu trebuie sa se uite, se numesc, in vorbirea pedagogica, scolareasca, mijloace mnemotehnice, cuvant de obarsie greaca - tehnica de tinere minte. Sfanta Cruce, deci, este un mijloc sfant mnemotehnic, in scoala crestina, pentru crestinii din toate veacurile, semn care ne filmeaza intreaga iconomie a mantuirii noastre, si, in acelasi timp, este un mijloc didactic hortativ adica un semn vizibil, care imboldeste, spre lucrare divina, toate cele trei laturi ale sufletului nostru de crestini: mintea, spre a cunoaste si adora pe Dumnezeu, inchinat in Treime, inima, spre a-l iubi, cu iubirea pe care ne-a aratat-o El, prin jertfiera pe cruce a Unicului Sau Fiu, si vointa, spre a lucra, aici pe pamant, toate cele bune si placute lui Dumnezeu (cf. Ioan 17, 3; Matei 22, 37; Filipeni 4, 8-9).

E o optiune. Personal nu am nici o garantie ca mortii se pot ruga pentru vii, dar de Dumnezeu stiu sigur ca ma iubeste si si-a dat viata pentru mine. Asa ca prefer sa-mi duc rugaciunea direct lui Dumnezeu si sa nu mai pierd timpul cu posibili intermediari. E mai bine sa merg direct la sursa.
Nici in sfintii vii nu-mi pun prea mare nadejde si nu le cer sa se roage pentru mine. Or fi sfinti, dar au si ei problemele si slabiciunile lor. Ma rog lui Dumnezeu, iar daca EL vrea ca sfintii sa se roage pentru mine le va spune El sa o faca. Imi imaginez ca as fi singura pe pamant si nu as avea sfinti. Ce as face atunci? Dumnezeu e intotdeauna langa mine. :)

Ce slabiciuni?au avut pe pamant dar lea invins aceste vicii care au avut ei,dar invataturile lor nu ai nevoie de ei in care cu ajutorul harul Duhului Sfant,dar ei ne iubesc,se pare ca vrei sa mergi asa inainte sper ca stii de Scara a lui Ioan Scararu arata in iconografia bizantina cum oameni urca pe o scara si la capat este Domnul Iisus intizand mainile Sale,vezi ca mai pana acolo ai de urcat,ca sunt anumite virtuti care trebuie sa mergi pana la smerenia cea adevarata.

Nu-l cunosc pe domnul Scararu, dar cunosc ce spune Dumnezeu in Biblie si sper ca acest domn sa nu-L contrazica. Domnul Iisus nu e in capatul vreunei scari, ci la usa inimii omului:

"Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine.
Celui ce biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui" Apocalipsa 3:21.22

Desigur ca toata viata trebuie sa ne sfintim si sa ne rastignim firea pamanteasca.

draga Doriana

"domnul" asta Scararul e un prieten de-al lui Hristos (viata si minunile ce se fac prin alesii Lui ne incredinteaza de asta) iar noi vrem ca prietenii Lui sa fie si prietenii nostri ca asa e in familia lui Dumnezeu.

comunicam unii cu altii, invatam de la cei care au ajuns deja acolo.
daca noi, pacatosi fiind, ne rugam aici si acum si pentru ceilalti, nu crezi ca si prietenii Lui ajunsi deja acolo se roaga si pun cate o vorba buna pentru noi?

Nu zic sa ai alta prioritate in afara lui Hristos dar ti se pare ca putem avea o relatie egoista cu Hristos, ceva de genul, "nu ma intereseaza prietenii Tai pe care ii ai dinainte, mama Ta si restul, eu vreau ca doar eu sa fiu al Tau"?

asta inseamna ca tu esti singura in relatia ta cu Dumnezeu, Ioan Botezatorul iarasi, fiecare sfant sau simplu om la fel?

Pai, Hristos asa a zis: ca El e vita iar toti ceilalti suntem mladitele.
o mladita care la randul ei nu e in legatura si cu celelalte mladite, nu inteleg atunci cum comunica cu vita?
fiecare mladita e cu vita ei?
sfintii sunt deja mladite ale vitei, nu-i putem sfida.

[quote=gibilan;251335]nu te mai ascunde dupa ortodocsi nepracticanti ca te vad bai sectare<:p[/QUOTE


Folosesti cuvantul sectar de parca sti ce inseamna, vrei sa iti zic ceva printre 6 miliarde de oameni cu diferite religii, ortodoxismul tau este mai putin decat o secta.Gandeste inainte sa scrii ceva.

Atat spun "Piei Satana"

Bravo Dorina, esti pe calea ceea dreapta, tine-o tot asa si nu te lasa influentata de cei ce nu-l cunosc pe Isus, caci vor fi asemenii alora care pretindeau ca scot draci din om si cand au inceput sa ordone dracilor "In numele lui Isus iesiti din acest om" Draci au spus pe Isus il cunoastem dar pe voi nu si apoi i-a snopit din bataie ( este scris in biblie in noul testament aceasta istorisire). Asa sunt si astia, cauta sa te duca prin diferite lacasuri cica sa ne rugam prin sfinti lor ( morti de altfel), noi ne rugam la cel viu caci domnul a spus "Lasa morti sa-si ingroape morti"

Draga delia, respect parerea ta si cred ca intr-un anume punct ai dreptate. De acord ca toti suntem mladite, dar, dupa parerea mea, asta nu inseamna sa le cer eu altora sa se roage pentru mine si sa ma ajute, ci sa ma rog eu pentru ei si sa ii ajut. Crestinismul e in principal o religie care se daruie.

Adevarul e ca asa ma simt. Vad prieteni si frati in jurul meu, ma bucur de ei, ma ajut cu ei, dar stiu ca va veni o zi cand ei nu ma vor mai putea ajuta si voi sta inainea lui Dumnezeu singura-singurica. Asa ca ma pregatesc de acum, asa cum spune Sf Ap Pavel:

"Şi aceasta v-o spun, fraţilor: Că vremea s-a scurtat de acum, aşa încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea.
Şi cei ce plâng să fie ca şi cum n-ar plânge; şi cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; şi cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni;
Şi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul acestei lumi trece." 1 Cor 7:29-31

unde adaug eu "cei ce au prieteni sa fie ca si cum n-ar avea" :)
Ma straduiesc, atat cat pot, ca Dumnezeu sa fie preocuparea principala a vietii mele, caci intr-un final voi ramane doar eu , singura inaintea Lui. Si atunci doresc sa imi spuna ca ma cunoaste. :)