| orthodoxia.i.thanatos |
02.03.2010 01:21:36 |
Marturii la schimbarea calendarului bisericesc in Anglia
Dupa Inviere Mintuitorul i s-a aratat si lui Sf. Iosif din Arimathea (cel care a cerut lui Pilat Trupul Mintuitorului si s-a ocupat si de mormint) ceea ce l-a facut pe acest sfint sa renunte la viata lui lumeasca in favoarea marturisirii lui Hristos. Apostolul Filip, vazindu-i credinta si sirguinta in raspindirea Evangheliei l-a trimis impreuna cu 12 insotitori in insulele Britanice ca sa-i converteasca pe pagini. Ajuns acolo, unde Dumnezeu i-a indrumat pasii, in sud – vestul Angliei, in apropiere de Glastonbury , pe dealul cunoscut astazi sub numele de Weary-All, si-a infipt toiagul in pamint dupa cum era obiceiul. Pe loc lemnul a inverzit si a inmugurit la capat. Din el a crescut un copac care an de an incepe sa inmugureasca in noaptea de Craciun, iar ziua il gaseste complet inflorit. Cind Anglia a devenit protestanta copacul a inceput sa-i deranjeze pe puritani. Unul dintre ei a incercat sa-l taie, dar nu a reusit decit sa-si taie propriul picior si sa-si piarda un ochi cu o aschie care a sarit din copac. Dupa mai multe incercari, pe parcursul unui secol au reusit sa se faca scapati de copac, dar era deja prea tirziu pentru ca din el a rasarit un alt copac, care, ca si primul, infloreste in ziua de Craciun.
La 1752 Anglia a schimbat calendarul. Iata ce consemna in ianuarie 1753 The Gentleman’s Magazine (vol. Xxxiii, p. 49):
“In aceeasi seara la Quainton, in Buckinghamshire mai bine de doua mii de oameni s-au pornit la drum cu lampase si luminari sa vada un porumbar din acea zona despre care se stia din batrini ca era un vlastar al faimosului porumbar din Gastonbury si care intotdeauna inmugurea pe 24, imbobocea pe parcursul noptii si era plin de floare la ziua. Negasind nici urma de mugur au cazut cu totii de acord ca acel decembrie 25 nu putea fi ziua de Craciun corecta si, in consecinta, au refuzat sa mearga la biserica si s-au comportat fata de prieteni ca in zi obisnuita; in cele din urma situatia a devenit atit de serioasa incit preotii din satele invecinate, ca sa-i impace pe oameni, au socotit mai prudent sa anunte ca ziua de Craciun pe Stilul Vechi trebuie tinuta sfinta ca si mai inainte. (On the same evening, at Quainton, in Buckinghamshire, above two thousand people went, with lanterns and candles, to view a blackthorn in that neighbourhood, and which was remembered to be a slip from the famous Glastonbury thorn, and that it always budded on the 24th, was full blown the next day, and went all off at night. The people finding no appearance of a bud, it was agreed by all, that December 25 (new style) could not be the right Christmas-day, and accordingly refused going to church, and treating their friends on that day as usual: at length the affair became so serious, that the ministers of the neighbouring villages, in order to appease them, thought it prudent to give notice, that the Old Christmas-day should be kept holy as before.)”
Un an mai tirziu, London Evening Post, intr-unul din numerele din ianuarie mentiona:
“Glastonbury . In ajunul Craciunului (stilul nou), 1753, o multime vasta s-a aflat la faimosul porumbar, dar spre marea lor dezamagire nu s-a aratat nici un semn ca ar fi stat sa infloreasca, ceea ce i-a facut sa urmareasca atent ce se intimpla si pe 5 ianuarie, ziua de Craciun (stilul vechi), cind a inflorit ca de obicei. (Glastonbury. On Christmas-eve, (new style,) 1753, a vast concourse of people attended the noted thorn, but to their great disappointment there was no appearance of its blowing, which made them watch it narrowly the 5th of January, the Christmas-day, (old style,) when it bowed as usual.)” |
